Nr. 647 (39)

Nu fac parte din rîndul celor care – în loc de încă o carte la înălțimea Nostalgiei – așteaptă de la Mircea Cărtărescu un Nobel răscumpărător pentru complexele periferice ale nației. Din păcate, diminuarea literară a scriitorului, vizibilă pentru mulți dintre criticii din generația mea, n-a fost însoțită decît de paroxismul eforturilor întru nobelizare. Însă și mai deprimantă e transformarea Nobelului în psihoză colectivă, …

Este de notorietate în această perioadă confruntarea învrăjbită dintre cei care reclamă „inutilitatea artei“ și ceilalți care, indignați cu îndreptățire că artiștii, scriitorii și alți „muncitori calificați în uzinele Sadoveanu și Arghezi“, cum scria Mircea Dinescu acum cîteva decenii, sînt chemați să dea seamă, asemenea unor chiaburi culturali, de a se fi înfruptat din „foloase necuvenite“.  Evident că, acolo unde „o clasă de mijloc …

Găzduim, în acest număr, articole scrise de două realizatoare din TVR, Cristina Andrei şi Luiza Barcan, despre situaţia din Televiziunea Română, înaintea unui proces lung şi complicat de selecţie (ce va duce şi la concedieri masive). Se mai poate lucra în Televiziunea Română? De ce Televiziunea Română a ajuns în impas, de ce oamenii sînt debusolaţi şi derutaţi? De ce se vorbeşte, în interiorul …

În dezbaterea culturală din România au intrat, mai nou, jurnaliştii justiţiari, cei care dau impresia că se pri­cep la toate. După schimbarea conducerii ICR, tot mai multe voci „televizuale“ – a căror competenţă în ma­te­rie de artă este sublimă, dar lipseşte cu desăvîrşire – pun în discuţie criteriile de selecţie a titlurilor şi au­to­rilor traduşi în limbi străine în ultimii şapte ani. Cum Maelstromul …

Eram, la începutul anilor ’50 ai secolului trecut, proaspăt asistent universitar la Facultatea de Matematică şi Fizică a Universităţii din Bucureşti. Luam masa de prînz la Casa Universitarilor, unde l-am remarcat repede pe profesorul Aram Frenkian, care venea însoţit de doamna sa şi, de obicei, mai era cu ei o persoană mai tînără, cu care discuta despre lumea greacă. Avea o voce baritonală, foarte …

Candidatura becaliotă la alegerile parlamentare din decembrie, pe listele USL-ului, a fost consfinţită vineri, 19 octombrie. Entuziasmul lui Crin Antonescu şi recunoaşterea de către Victor Ponta a faptului că este stelist şi, prin urmare, este de acord cu prezenţa becaliană pe listele useliste dăduseră deja de înţeles că vineri Consiliul Naţional Liberal nu va face decît să-şi dea ultimul gir pentru una dintre …

Cu cît ne apropiem de data alegerilor parlamentare, cu atît lupta electorală se înăsprește. Este un truism dovedit în toată lumea, cu accentele și nuanțele de rigoare. Sigur că democrația din Belarus sau din Coreea de Nord înseamnă ceva, iar cea din Islanda sau din Finlanda altceva, dar ideea rămîne. Cum se poziționează pentru această bătălie finală cele două mari blocuri politice din România? …

În 1960, rezultatul alegerilor prezidențiale americane a fost influențat de prestația candidaților în prima dezbatere televizată care a avut loc în istoria Statelor Unite. Atunci s-au confruntat John Kennedy – pentru democrați – și Richard Nixon – pentru republicani. Deși Nixon avea o mare experiență politică, fusese activ în comisia McCarthy și candida la președinție din poziția de vicepreședinte – vreme de opt ani …

În România, unde secole de-a rîndul a dăinuit mentalitatea că „bietul om e sub vremi“ – un mod de a spune că nimeni nu e dispus să-şi asume responsabilitatea propriilor fapte, atitudini sau discursuri, cîtă vreme singura vinovată de un eventual eşec al individului este Istoria –, ultimii douăzeci de ani au readus în prim plan o mai veche temă de dezbatere în spaţiul …

  Mulţumirea cea de sine                                                     A fost odată un domn ud ce ţopăia-n delir şi nud pe-un plaur garnisit cu papuri, de parcă nişte etnohapuri ar fi tras el, pe nări sau gît; fără pereche de urît, dar cu un zîmbet larg, – nu doar întredeschis ca un fermoar, ci şi cu zimţi ca fierăstrăul ce-i spinteca în două hăul lăuntric, …

A FOST   - După dealuri: avanpremiere în Belgia. 1.500 de spectatori entuziaşti au asistat la Gent, Bruxelles şi Liège la avanpremiera belgiană a filmului lui Cristian Mungiu, După dealuri, în prezenţa regizorului român şi a actriţelor principale premiate la Cannes, Cosmina Stratan şi Cristina Flutur. Premiera de la Bruxelles a fost punctul culminant al retrospectivei Mungiu, organizate de Cinematek cu sprijinul ICR Bruxelles, …

Mare parte din textul acesta a fost scris la cald, a doua zi după întoarcerea de la Tîrgul de Carte de la Frankfurt. Spun mare parte pentru că, inițial, era mult mai dur, cel puțin ca expresie. Între timp, însă, a apărut interviul luat de Ovidiu Șimonca lui Andrei Marga, iar ceea ce fusese, inițial, furie s-a transformat în stupefacție, apoi într-o stare pe care …

Sînt plecat din România de 35 de ani, trăiesc la Düsseldorf ca scriitor şi jurnalist german. În anul 2007, vizitînd Timi­şoa­ra, mi-a căzut întîmplător în mîini, într-o librărie, cartea Sînt o babă comunistă de Dan Lungu. Am citit-o şi mi-a plăcut atît de mult, încît m-am decis să încerc să mă angajez pentru acest român în spaţiul german. Aveam relaţii bune cu prestigioasa Editură Residenz, …

Aşadar, de ce sînt traduşi unii autori şi alţii nu? Răspunsul complet şi argumentat ar depăşi cu mult spaţiul dedicat acestei anchete. Orice alt răspuns la această întrebare ar părea cinic şi dur. Cum se face că autori care în România au o anumită cotă nu par să-i intereseze nici pe traducători, nici pe editori? O parte din răspunsul la această întrebare complexă …

Experiența arată că, în spațiul neerlandofon, Olanda și Flandra, mai toate titlurile traduse din română au intrat în atenția editurilor în urma unor propuneri făcute de traducători, pe baza preferințelor lor personale. Așa mi-a publicat, prin anii ’80, Editura Meulenhoff din Amsterdam cele două traduceri cu care am debutat:Opera completă a lui Urmuz și Lunga călătorie a prizonierului de Sorin Titel. După finalizarea trilogiei Orbitor …

Într-un interviu acordat Ziarului de duminică, în numărul din 10 martie 2006, prima întrebare pusă a fost: „Care este imaginea literaturii române în Olanda?“. Răspunsul meu a fost dintre cele mai scurte: „O imagine ca şi inexistentă“. Anii trecuţi, în timpul lungilor mele sejururi la Amsterdam, am făcut turul editorilor de pe „reţeaua de canale“. Îmi aduc aminte de expresia puţin jenată a unui editor …

Am încercat să pătrund pe piaţa editorială cu traduceri din literatura română de cînd m-am întors din România în 1979, după un an de studii la Bucureşti. Mai întîi, toate editurile au spus că «e foarte greu acum, cu literatura tradusă». Au vrut literatură contemporană, şi dacă era vorba despre Europa de Est, mai bine un scriitor subversiv, poate şi exilat. Tip Soljeniţîn. Piaţa decide …

Înainte de a da curs invitației doamnei Carmen Mușat, aș vrea să precizez că publicarea unor autori atît de odioși și de puțin valoroși în străinătate este vina mea și a celor peste 120 de traducători formați de ICR din 2006 încoace. Asta e! Ce să-i faci? Avem gusturi sucite. Pentru că NOI i-am ales, nu ICR-ul, Patapievici sau (Doamne ferește!) Băsescu. I-am ales pentru …

Criteriile care stau la baza selecţiei unui autor sînt, în opinia mea, de ordin atît subiectiv, cît şi obiectiv. Ele depind, în egală măsură, şi de persoana care operează selecţia. Ca traducător, aş fi tentat să-i propun unei edituri şi să promovez pe piaţa românească scriitori şi opere care sînt importante pentru mine, care m-au marcat într-un fel sau altul, chiar dacă au avut şi …

Părerile pe care le voi susţine aici se bazează pe o observare a pieţei germane de carte în ultimii ani, în calitate de jurnalist cultural şi traducător şi, nu în ultimul rînd, sînt şi rezultatul unui permanent schimb de opinii cu editori germani, ca şi cu (alţi) traducători ai literaturii române în Germania.   Nu de puţine ori, vizitînd Tîrgurile de Carte din …

Simt nevoia, în calitate de traducător, dar şi de profesionist al domeniului cultural, de a spune cîteva lucruri legate de tema acestei dezbateri. Nu foarte multe, însă, cred eu, necesare, într-un spaţiu public în care bunul-simţ şi vorbitul în cunoştinţă de cauză se pare că nu mai sînt de mult lucruri de la sine înţelese, ci calităţi mult prea rare, sporadice. Un spaţiu public în …

Pe la începutul lui august, un sondaj arăta că mai bine de jumătate dintre români regretă comunismul. Ştiu cîtă bază se poate pune pe sondajele de la noi, ştiu că, pentru foarte mulţi, „comunism“ e un termen destul de vag definit, care combină nostalgia tinereţii cu nişte avantaje materiale mai mult sau mai puţin concrete şi cu goluri dramatice de memorie. Fuseseră printre respondenţi şi …

Dragă Ovidiu, Aş participa cu dragă inimă la dezbaterea despre traducerile din literatura română pe care o propui, doar că, de această dată, nu pot să dau curs amabilei tale invitaţii. Motivul este că am lipsit mai multe săptămîni din ţară, călătorind pe un continent unde presa noastră, cîtă şi cum e, nu prea răzbate. Prin urmare, nu sînt la curent cu ce s-a mai …

Stimate Domnule Prof. Dr. Andrei Marga, Textul de mai jos vi l-am trimis prin fax, în data de 25 septembrie 2012 – conform recipisei de confirmare a primirii nr. 823106/ A/000834. Am fost şi în continuare sînt convinsă că nu doriţi să produceţi un prejudiciu de imagine nici instituţiei pe care o conduceţi, nici imaginii ţării, nici promovării culturii româneşti în străinătate, drept urmare, veţi …

Am 14 ani. La televizor, o reporteră intervievează cu nerv un cetăţean care nu vrea să se încadreze în cîmpul muncii. Mama visează în faţa ecranului alb-negru, „ce meserie frumoasă, asta mi-ar plăcea şi pentru tine“. Am 19 ani. Intru la Facultatea de filologie a Universităţii din Bucureşti cu media 9,16. Am 23 de ani. Termin facultatea cu 9,87. Sînt profesoară de limba şi literatura …

Văzută de departe, realitatea politică românească pare a fi dominată astăzi de cîteva obsesii colective regăsite în toate partidele politice şi în grupările sociale. Un aparent fenomen de interferenţă între acestea face ca planurile în care se poartă discuţia, precum şi punctele de vedere exprimate să se amestece şi să se despartă într-un mod foarte straniu.   Obsesiile menţionate par a fi ancorate şi ele …

Trăiesc, de cîteva săptămîni, ceva ce n-aş fi crezut că voi trăi vreodată. Sub ochii noştri, Televiziunea Naţională se năruie, după ce a fost ani de-a rîndul jefuită de vremelnici clienţi politici. Mă uit, şi nu-mi vine să cred, la studiourile goale, la cabinele de montaj, în care se mai asamblează din bucăţi vechi cîte o emisiune „nouă“, şi la oamenii cu priviri rătăcite, ce …

Pe vremea comunismului, un banc de la Radio Erevan, suprema instanţă a presei sovietice pentru tot lagărul comunist (Radio Erevan exista, dar bancurile nu, fiind atribuite subtilului umor georgian), spunea aşa (întrebare de la ascultător): „E mare diferenţa între socialism şi comunism?“. Răs­pun­sul a venit prompt, ca şi replica: „Nu e mare, e doar un pas“. „Atunci, (întreabă ascultătorul), de ce ne ţineţi crăcănaţi de …

„Posteritatea lui Sîrbu este o sferă ce creş­te necontenit, prin pulsaţia neîntreruptă a centrului ei vital“, scriam la finalul unui studiu monografic dedicat celui mai atipic component al Cercului Literar de la Sibiu. Nu era o extraordinară intuiţie critică. Era ceva uşor de observat şi de explicat, în condiţiile în care opera lui Ion D. Sîrbu, pe cele mai semnificative segmente ale ei (jurnalul şi …

Micul oraş Turda a intrat recent în circuitul festivalurilor de teatru din ţară şi acest debut a fost cum nu se poate mai promiţător: dens, axat atît pe spectacole, cît şi pe workshopuri şi conferinţe, oferind un cadru concret în care unii dintre cei mai cunoscuţi regizori ai momentului să poată să lucreze cu actorii din Turda şi cu studenţii, Festivalul de Teatru şi Arte …

Cît de mult răspunde acest festival necesităţilor comunităţii turdene şi ce înseamnă un festival de acest gen pentru un oraş mic? Am văzut seară de seară publicul ieşind mulţumit din sala de spectacol, pe parcursul a trei seri am avut peste o mie de spectatori şi, dacă luăm în calcul faptul că, de peste două săptămîni, nu se mai găsesc bilete la spectacolele din cadrul …

După 90 de ani de la prima ecranizare a romanului Dracula a lui Bram Stoker –Nosferatu, Eine Symphonie des Grauens/ Nosferatu, Simfonia groazei, regizată de F.W. Murnau –, Hollywoodul lansează cea mai nouă versiune cinematografică a poveș­tii despre contele Dracula, în România, la castelul Bran. Este vorba despre producția Sony Pictures Animation,Hotel Transilvania, regizată de Genndy Tartakovsky, autorul celebrelor seriale de animație Samurai Jack, Powerpuff …

Salonul de Proiecte s-a deschis în octombrie, anul trecut, și a devenit foarte rapid un reper pe scena artei din București. Iniţiatoarele proiectului, Magda Radu, curatoare şi istoric de artă, şi Alexandra Croi­toru, cunoscută în special ca artist vizual, și-au propus să le ofere tinerilor artişti ocazia să-şi materializeze proiectele şi să-şi exprime mizele artistice într-un cadru flexibil, prin realizarea unor expoziții, prezentări și dezbateri …

Galeria Simeza a prilejuit, în luna octombrie a anului curent, întîlnirea publicului cu doi artişti deosebiţi, pictorul Ion Pantilie şi sculptorul Bogdan Hojbotă, în cadrul unui eveniment intitulat Contraste. Faptul de a fi expus deopotrivă sculptură şi pictură reprezintă un punct forte al proiectului expoziţional amintit, deoarece lucrările celor doi artişti pot trăi împreună într-un spaţiu comun, potenţîndu-se chiar reciproc. Astfel, titlul ales este independent …

Un spectacol la Metropolitan Opera House din New York rămîne, pentru mulţi melomani, cel mai adesea un vis neîmplinit. Motivele sînt numeroase şi diverse. De aceea, o lume întreagă a tresărit plină de bucurie şi speranţă la vestea că MET-ul le devine accesibil practic tuturor celor interesaţi, prin transmisii directe, în timp real, la început – anii 1931 – prin radio, pentru ca, din 1977, …

A XXVII-a ediţie a Bienalei de Poezie de la Liège, organizată de Maison In­te­r­nationale de la Poésie – Arthur Hau­lot, s-a desfăşurat între 10-13 octombrie, evident la Liège. După o jumătate de zi petrecută pe drum (avionul Wizzair a plecat cu 45 de minute întîrziere, făcîndu-mă să pierd toate legăturile de la aeroportul din Bruxelles-Char­leroi), timp în care am ratat un atelier de traducere şi …

Au trecut mai bine de 30 de ani de la debutul fulminant al lui Mihail Grămescu, cu un „Glosar de civilizații imaginare“ sub titlul Aporisticon. Tirajul de 150.000 de exemplare, Premiul Convenției Naționale de SF și premiul Uniunii Scriitorilor au dus cartea și pe autorul ei în sferele cele mai înalte ale lumii literare, suficient de înalte pentru a creea legendă, iluzii, invidie și …

Între atîtea aprecieri pozitive cîte se fac la adresa Poloniei de azi, trebuie inclus și designul. Nu e întîmplător, nu e mediatic, nici politic, e pur și simplu adevărat. Iată și o dovadă, una palpabilă, expoziția Unpolished – Young design from Poland, găzduită la București de Muzeul Național de Artă Contemporană, organizat împreună cu Institutul Polonez din Bucureşti. Cu toate că expozița își propune …

În numărul din această săptămînă al revistei Observator cultural – 26 octombrie 2012 –, a apărut un Supliment de 8 pagini dedicat Festivalului Naţional de Teatru, care se desfăşoară la Bucureşti în perioada 26 octombrie – 4 noiembrie 2012.   Puteţi citi acest Suplment în format pdf.