A-l reciti pe Norman Manea – naraţiunile sale biografice, Întoarcerea huliganului/Le retour du hooligan. Une vie, Premiul Médicis Étranger în 2006, sau nuvelele din Ora exactă/ L’heure exacte (Seuil, 2007) – înseamnă să te laşi marcat, încă o dată, de forţa neaşteptată, brutală ca o lovitură de bici, dar binefăcătoare, a verbului său în faţa adversităţii destinului. Născut pe 19 iulie 1936 la Suceava, în Bucovina …
Romania apare rar in Occident ca un spatiu de civilizatie si cultura capabil sa favorizeze dezvoltarea unor idei in ferment prin programe coerente, de larga respiratie internationala. E insa cazul proiectului de cercetare si dialog intre stiinta si religie, implementat in Romania cu sprijinul Fundatiei Templeton, de doi oameni de stiinta, Basarab Nicolescu si Magda Stavinschi. In decurs de un an, acest proiect s-a concretizat …
Thierry Magnin A deveni tu insuti in lumina stiintei si a Bibliei Traducere de Alexandra Corina Stavinschi Editura Curtea Veche, Colectia „Stiinta si religie“, Bucuresti, 2007, 344 p. Colectia „Stiinta si Religie“, initiata de Magda Stavinschi si Basarab Nicolescu la Editura Curtea Veche, propune titluri care aduc diversitate, in coerenta temelor, si profunzime, in ambitia continuitatii. Unul dintre ultimele volume aparute in …
Institutul Cultural Roman din Paris s-a dovedit a fi neincapator pentru publicul atras de expozitia-dezbatere consacrata unei personalitati fascinante, Isidore Isou. De origine romana, personaj controversat in mediul avangardei pariziene din a doua jumatate a secolului al XX-lea, artistul, scriitorul, filozoful Isidore Isou a fost bintuit de ideea creatiei ca impuls vital al omului. Expozitia gazduita si organizata de ICR Paris e revelatoare: …
Edouard Louis Berreur Inginer, artist plastic, director al unei societati de consiliere in domeniul inovatiilor, a parasit grupul lettrist in anii ’70, a organizat, in 2000, ultima conferinta publica a lui Isidore Isou, la Sorbona, a finantat publicarea operei esentiale a lui Isou, La Créatique ou la Novatique. Isidore Isou a fost constient de geniul sau? Ce fel de om era? Avea o …
In coparteneriat cu ICR, Festivalul franco-englez de poezie de la Paris, aflat la a 30-a editie, a reunit citeva zeci de poeti, plasticieni si reviste literare din tari diferite in jurul ideii de „sculptura in proza“. Poetii au fost invitati sa scrie poeme plecind de la texte de proza, plasticienii au creat opere grafice plecind de la documente vizuale diverse, iar revistele si-au constituit propriul …
Pe 8 mai a avut loc la Atena ceremonia de inminare a distinctiilor acordate de Inter-Balkan Cultural Association – Riga’s Charta personalitatilor din diaspora a caror activitate reprezinta un simbol al puntilor intre tarile balcanice. Ceremonia s-a desfasurat in prezenta presedintelui Republicii Elene, Karolos Papoulias, si a numeroase alte personalitati din lumea politica, culturala si academica. Basarab Nicolescu, care traieste in Franta, a fost …
Un emigrant roman in Franta traieste o dureroasa intoarcere acasa. Fragmente din romanul Intilnirea/La Rencontre de Gabriela Adamesteanu au fost interpretate de actori francezi si romani, intr-o intilnire cu publicul organizata de Institutul Cultural Roman din Paris. Regizoarea Catalina Buzoianu a dramatizat citeva pagini din romanul La Rencontre al Gabrielei Adamesteanu, lucrind, la Paris, cu o echipa mixta de actori francezi si romani. „Am …
Ultima generatie de cineasti romani, remarcata deja de criticii francezi, a proiectat la Paris o cu totul alta viziune despre „revolutia romana“, incremenita in prejudecata unei confuze manipulari mediatice. intre 30 ianuarie si 6 februarie, printre zecile de festivaluri saptaminale, s-a desfasurat, la Paris, Le Paris du cinéma roumain. Organizatorii, fundatia Art Roumain si cinematograful Le Latina, sub auspiciile Uniunii Latine, au propus …
Silvia Balea - directorul cinematografului Le Latina din Paris, coorganizator al Festivalului Le Paris du cinéma roumain Pe Silvia Balea o gasesc in fata cinematografului Le Latina, gata sa incalece motocicleta si sa dispara, grabita, in Paris. Nu mai suporta metroul, n-ajungea nicaieri, niciodata, la timp. Ca, de altfel, si reporterul, pentru care accepta cu simplitate sa descalece, sa-si dea casca jos. Director al cinematografului …
Ca e poeta, se „simte“ in ton: discret cintator, de parca ar recita un poem in proza. Nu de cuvinte pare sa-i fie frica, nici de intrebari, ci de functia oficiala atunci cind ea poate altera discursul, inlocuindu-l cu unul „din plastic“. Magda Carneci, director adjunct al Institutului Cultural Roman de la Paris, e, de aproape un an, „functionar“ si ramine, de mai demult, poet. …
