Dan HAULICA

Intiiul prilej de a-l cunoaste pe Marcel Lupse mi-l vadise volubil si vital, cu trupul lui mare parca razbind neabatut din ceata oricaror griji posomorite. In hazul omului, in placerea povestii, care pe buzele lui isi lua fara oprire avint, sprintar si totusi miezos, imi placea sa ghicesc o spita robusta, la adapost de pedanterii si emfaza. Palaria din atitea autoportrete, in loc sa-l rostuiasca …

Un destin reiterat Mirabila tema, fierbind de primavarateca fantezie si de fagaduinte, aceea pe care o asterne faimoasa Idila a lui Moschos, rasfatata in farmecele proprii literaturii alexandrine! Atinsa de styletul acestui grec din Sicilia, din secolul II a.e., tresalta o intreaga bogatie legendara, se lasa despletita o lunga dira de poezie, care strabate timpii, imperturbabil – precum taurul blond al povestirii mitice, tintat …

Din exorcismele Olympiadei Oare ce zei isi tinusera protector mina asupra miilor de oameni adunati laolalta, in zilele toride prin care culmina vara aceasta – in locul de pe glob sortit sa asigure parada celei mai spectaculoase concentrari de energie? Si cum se izbutise, printre atitea amenintari cite invrajbesc nemilos lumea, sa fie vajnic oprita la distanta, impiedicata, eruptia malefica pe care tara gazda …

Metafora de melancolii agresive? Peisajele care ne convoaca aici se leagana, cel mai adesea, in suspensia unui timp fara timp, perpetuu ocrotitor, cum poate fi istoria, cind merita a se lasa citita ca o redemptiune. Astfel prezenta, in ofranda locului, memoria istorica ingemaneaza alcatuirea zidita, figura ei integra si palpitul de ramurisuri care o infasoara, asemenea faldurilor unei metafore vegetale. Gradina, sub …

Plecind de la modelul socratic Traim o epoca in care filozofia iese din conditia precar solemna in care o confisca Universitatea, favorizind habitudini intre ritual si manie, facind din ginditor o speta cu statut orgolios si vulnerabil, buna sa smulga contemporanilor admiratia, dar si o anume ingaduinta protectoare. Cind incep sa apara, la Paris, cafenele cu program filozofic – care nu-s locuri de trancaneala …

Pinza infasurind, pe citeva etaje, intrarea la Expozitia Viorel Marginean aducea pe fatada Muzeului clinele nesfirsite ale unei privelisti care se intindea à perte de vue. Ca un cadran pe care sa se roteasca drept aratatoare inaripatele sagetind spre inalt, tipsia reliefurilor astfel prinse laolalta, intr-un continuum bine temperat, pastra totusi extensiei vizuale, oricit de vasta, noima unui model fara confuzie, la adapost de oarbe …

Dorita de mult, intoarcerea lui Aurel Cojan astazi, printre noi, ne apare ca un eveniment ce scapa demonstratiilor caznite si dezvoltarilor retorice. Rareori se gaseste un artist care sa fie cu atita indaratnica eficienta el insusi, imposibil de inregimentat dupa interese de grup sau sloganuri ale modei. Cind s-a hotarit sa ramina la Paris, acum citeva decenii, era beneficiarul unei bune reputatii de pictor in …

Demiurgia tehnologica, increderea in progres, ca intr-un confort in care te instalezi fara grija, suficient si imprecaut, leganasera pina la beatitudine veacul descoperirilor moderne. Un eveniment fortuit pe cit de napraznic veni, intr-o noapte din aprilie 1912, sa aduca brutal dezmintire unor atare iluzii. In citeva ceasuri, nimicind sfidarea pe care o constituia uriasa cetate plutitoare numita Titanic, icebergul catastrofei rupsese un ciclu de crestere …

„Oricare din actele tale sa fie un inceput, sa pastreze totdeauna un sens inaugural“: astfel de indemnuri il rostesc pe un artist viteaz, care-si apara gelos intensitatea ireductibila si prospetimea vitala a descoperirilor sale. Cu vrednicie, Horia Bernea a sustinut mereu impresia de imediat si de neta urgenta expresiva, care-i semnul unei frumoase naturi de pictor. Dar, departe de vreun orb abandon, aceste bogatii ramin …

Sint aniversari ce n-au nevoie de gesticulatii retorice, de elogii convenite, in jurul unor personaje impozant statufiate. Alexandru Ciucurencu ne da prilejul de a ramine, cind il evocam, in firescul pe care-l induce o creativitate fara aparare, acuta, consumptiva, departe de orice stilizare emfatica. N-avea timp sa-si amenajeze puneri in scena avantajoase, la Institut i se intimpla sa vina, la orele de corectura, cu urme …

Perpetuitatea inceputurilor Cum se poate restitui creatiei, care minuieste expert instrumente inalt verificate, infailibil eficiente, o bucurie scutita de blazare si de plictis repetitiv, o emotie infrigurata, asemenea cu aceea a inceputurilor? Prin Marcel Duchamp chestiunea primise un raspuns de o negativa radicalitate. Pictorul care, tinar, stirnise tumultuos comentarii, prin Nudul sau coborind o scara, obiect de acut interes la Armory Show, la expozitia …

A-l rosti pe Eminescu inseamna a intra in regimul sufletesc al unei sfintenii, care e sfiiciune grava si totodata inuzabila putere. Inseamna a pune in miscare un totdeauna grandios, ce ne contine fara apel, ca o ursita a sinelui nostru adinc. Un astfel de noroc fara scadere, al fiintei romanesti, al genunilor ei miraculos creative, se cade sarbatorit in figura poetului, dincolo de orice pitoresc …

Printr-o analogie sesizanta cu o vorba de fotograf, pe care o folosea Ernst Jünger, citeodata artistii cei mai demni de admiratie sint „greu de developat“. Rezista cind voiesti sa le trasezi o figura lesne inteligibila, tocmai pentru ca stiu sa fie incomod exigenti cu ei insisi. Vasile Gorduz e dintre acestia, el, portretist de exemplara acuitate, pare a desfide rivna ambitioasa a criticului care ar …

O aptitudine reflexiva care nu se da inapoi de la exercitiul auto-critic, de la rigoarea fata de sine, un scrupul mereu vigilent in a dejuca atractiile interioritatii ce poate aluneca in delicii narcisiste – rareori un artist chemat sa inoveze si sa incite spre deschideri s-a vadit mai capabil de eleganta austera, mai liber de tirania manifestelor. Constantin Flondor nu si-a condus cercetarea, oricit de …

Vulnerabila uneori, resimtita ca o mostenire cu care nu stii ce sa faci, identitatea nu se rosteste numaidecit in termeni demonstrativi. La artisti de certa autenticitate, ea nu se contamineaza de suficienta si nu se lasa prada acelui complex lesnicios care amesteca nefast revendicare si resentiment. Purtind in America disponibilitatea de aspiratii si de nostalgii ce a chezasuit o biruinta reverberind de bogatii sufletesti – …

Citeodata frumusetea pare sa aiba nevoie – pentru a se face mai pregnant perceputa – de o anume suspensie, dincolo de contingentele obisnuite, care s-o proiecteze intr-un timp al deambularii ferice si al vacantelor. Astfel ne-a adunat, pe un deal care cheama blind catre el si catre arhitectura veghindu-l limpede de multe veacuri, la Herina, o fagaduinta cordiala, aceea a unei procesiuni fara conditionari calendaristice …

„La pensée est le plein“ ...Si poate ca rapelul unui germene vizionar, clipind in mijlocul acestor abundente alcatuiri cromatice, ne-ar calauzi nimerit cind am incerca sa le racordam la o perceptie culturala mai aspra, scuturata de prejudecati comode. In sprijinul ei, ne-am incumeta sa evocam grandoarea inocenta a timpilor eroici, cind un ginditor primordial ca Parmenide se consacrase unei scrieri unice, de la care …

Itinerare paradoxale „Calea sinuoasa e cea mai scurta pentru ochiul Domnului“, isi inchipuia Claudel. Din inaltimea paradoxala a unei asemenea reprezentari poate porni ispita unor itinerare asternute fara graba, spre a prinde in nodurile lor, cit mai destoinic, bataia de insolit si involburarea larga ce anima aripa talentului. Acela al pictorului Ion Gheorghiu imi pare predestinat unei atare abordari, tocmai prin pulsatia indaratnica …

Printre negatii superlative, parca azvirlite fara de sfiala in auzul mileniilor, Cioran o asternuse si pe aceasta, intr-un manunchi de „ginduri sugrumate“, carora le daduse adapost Antaïos, publicatia lui Ernst Jünger si M. Eliade: „Nu exista afirmatie mai falsa – se razvratea eseistul – decit aceea a lui Origene, dupa care orice suflet isi are trupul pe care-l merita“. Era din 1965 textul sentintei cioraniene, …

Arta s-a simtit, nu o data, familiar atrasa de lumea pasarilor, a le intelege graiul a fost, in felurite traditii legendare, semn de tainica putere. Pe urmele biblicului rege Salomon, de neintrecuta intelepciune, o astfel de virtute venea sa incunune, prin prodigiul ei, ispravi aflate in orizontul mitului. Nu doar vitejii in stare sa ucida, ca Siegfried, dragonul unor spaime primordiale, si sa se scalde …