Daniel VIGHI

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Ce este eauë şi ypocras

Prăjitura haioş-chifli este creaţia unui cofetar. Scaunul pe nume hokărli are la originea sa un tîmplar. Fîntîna se naşte prin grija fîntînarului căruia i se mai spune prin munţii Banatului bunar, cuvînt de origine turcă. Asemenea bunar poate fi şi „Friedrich Kihlich, cetăţean, se recomandă ca fîntînar.Locuieşte în strada Şcolii nr. 379, lîngă Fabrica de bere. Furnizează: fîntîni arteziene, pompe aspiratoare şi alte …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Fîntîna situată imediat lîngă

Fîntîna este alături, nici nu o vezi întotdeauna, uneori te atrage muţenia ei răcoroasă la vremea verii, eşti în vizită la un vecin, un prieten cu care vă petreceţi zilele pe malul Mureşului, la pescuit prin lăstărişul sălciilor, în mirosul de nămol şi pipirig,. Te holbezi la puţul zidit cu piatră de munte adusă taman de la cariera din Milova, asculţi cum ritmează trecerea vremii. …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. În grădina de vară a oraşului

Te miri de unde răsar afacerile. Fişa 7755 ne dă ştire despre faptul că „domnul Joseph Gabriel, decanul catedralei romano-catolice, face cunoscut că în şedinţa sa din 5 XI 1859 capitlul catedralei a hotărît să arendeze prin licitaţie dreptul de cîrciumărit ptr. vin, bere şi rachiu în localităţile capitulare Saagh (Şag) şi Paracz. – În Tmsw Ztg., 1859:261“. Între timp, alţii se ard cu acelaşi …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Batem la uşa şolgăbirăului

Nimic mai complicat decît momentele eviscerării porcului pîrlit, spălat bine, proptit de-o parte şi de alta a şoldurilor cu bucăţi de lemne aduse în grabă de la şopronul din preajmă. Aici e arta măcelarului. Aici şi în momentele de graţie cînd învîrte cu degetul arătător prin carnea tocată, garnisită olfactiv şi gustativ cu mirodenii. De aceea scrie Temeswarer Wochenblatt în toamna (cînd altcîndva!?) anului 1848 …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Vă strecurați prin săli fantomatice

Caut în trecut legături cu lucrurile părăsite. În fișa cu numărul 4611, găsesc un text care se potrivește: oricînd putem găsi paragina unor realități depășite de istorie, aruncate în colț. Iată textul cu trimiterea bibliografică riguroasă: „În locul mănăstirii ruinate care exista încă din epoca turcească, capucinii construiesc în 1727 o mănăstire (cu biserică) nouă. Este inaugurată la 2 aug. În prezența consilierului adm. …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Sfertul de ceas al rătăcirii

La hanul cu nume ciudat „La depozitul turcesc“, proprietarii M. Grimbaun & Weis aveau, conform anunţului de scoatere în arendă, pe lîngă sufragerii, camere pentru „pasageri“, grajduri „pentru 200 de cai“ şi o „pivniţă mare“. Anunţul, publicat în Tmsw. Ztg.1856;260, din fişa 3716 a Fondului Deleanu al Bibliotecii Academiei, filiala Timişoara, dezvăluie ceva care ne-a fost familiar tuturor celor care am trăit în copilărie …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Sufrageria cufundată într-un Magnum Misterium

Proprietarii M. Grimbaun & Weis ne prezintă imobilul de la fişa 3716 care este „marele han din Fabric numit La depozitul turcesc“ (În Tmsw.Hg.1856; 260.) Numele pe care numiţii M. Grimbaun & Weis, proprietarii imobilului, l-au dat stabilimentului este aberant. Un „mare han“ denumit depozit şi încă din acela turcesc: nu se pricepe nimic! Adesea în viaţă dăm peste denumiri dintre cele mai ciudate. Marele …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Un fotoliu agreabil, o masă la fel

În romanul Adio Europa!, I. D. Sârbu rîde amar de prostovani. Sarcasmul epic nu se cheltuie doar pe seama comunismului dinastic autohton. America e şi ea prezentă cu popii ei presbiterieni, alăturându-se cazaicioului şi samovarului. Acelaşi pe care Samuel Tespis, evreul din Tarnopol, îl admiră în iarmarocul cu marfă rusească în Timişoara anului 1856 (cf. fişa 3626). Aşa cum am mai spus, alăturarea acestuia e …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Prin iarmarocul cu mărfuri ruseşti

Vă propun o incursiune în lumea obiectelor exotice din anul 1856 prin magazinele Timişoarei. Intrăm în prăvălia „La lampă“ a meşterului tinichigiu Anton Gebert de pe strada Präsidenterg nr. 56 din Cetate. Dăm peste un samovar din alamă. În acelaşi an „Samuel Aspis din Tarnopol vizitează iarmarocul cu mărfuri ruseşti: samovare, lighene, scuipători, ceşti şi alte articole ruseşti de alamă, precum şi ceai rusesc …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Averea pe post de Alfa şi Omega

Herr Leopold Fülop are probleme. Şi nu sînt de ici, de colo. În fişa 3604 din cutiile de pantofi care adăpostesc Fondul Deleanu „se anunţă vînzarea la licitaţie în urma dispoziţiei Dir. financiare a Landului şi (a) cărţilor provenind din averea confiscată“ (în Tmsw. Hg.1856; 215). Faptul că în procesul confiscării este anunţat şi vraful de cărţi al domnului Leopold nu este mare …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Felinarul în melancolia serii

Pătrunde poetul şi mistagogul Petre Stoica într-un şopron, aşa cum fiecare dintre noi o facem atunci cînd viaţa ne pune la dispoziţie această şansă de nebăgat în seamă. Putem psihanaliza despre spaţiul ocrotitor al faptei respective. Putem analiza simbolic intrarea. Textualizăm citând versul care ne încredinţează că „aici e felinarul orbit de treizeci de ani“. Am mai putea hermeneutiza despre „presa pentru storsul strugurilor“ …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Stocul de cărţi de joc

Anunţul prăvăliei „M.S. Magyar-Cetate str. Hauptwachgasse, 66 şi ½“ (fişa 3629) referitor la „soldarea stocului de cărţi de joc“ este corect din punct de vedere semantic. Cuvîntul provine din franceză şi înseamnă exact ceea ce au dat spre publicat proprietarii magazinului din Cetate, strada Hauptwachgasse: solder – a lichida un stoc. Trebuie să ne imaginăm că la mijlocul veacului al XIX-lea jocul de cărţi …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Frumos e jocul de biliard!

Dacă stocul de cărţi de joc din prăvălia „M.S. Magyar-Cetate str. Hauptwachgasse, 66 şi ½“ (fişa 3629) poartă cu sine o molcomeală ameninţătoare, masa şi jocul de billiard e altfel. Diferenţa poate fi dibuită cu succes în casa Kreul din Piaţa Unirii în care fusese înainte vreme cârciuma ,,La omul sălbatic“ (cf. fişa 5421). Cafegiul Jose Hazy a transformat locanda în „cafenea cu billiard“. Nu …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Pîine şi vin

Este de pus orînduială în comerţul cu vin, mai ales în locurile unde se bea zdravăn, aşa cum sînt prăvăliile Johann Kralik sau J. & Schlichting & Franz. Aici proprietarii au butoaie foarte mari din care servesc pe cei doritori direct în clondire de un sfert sau de juma’ de litru. Există tot aici cîteva scaune lungi denumite laviţe – un cuvînt de origine …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Comercianţi de pripas

Fojgăiala omenească din oraşul de pe Bega din urmă cu două veacuri are în turbulenţa ei matinală mulţi dintre cei care lucrează în sectorul terţiar, cum se spune în lumea globalizată. Adică cei de prin prăvălii, dughene, meseriaşi de toate felurile, chiar şi lustruitorii de pantofi din staţia de diligenţă. Instituţiile vremii încearcă să-i strunescă, să-i ţină sub control şi să limiteze munca la …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. O lampă prăfărită, plină de păianjeni

În fişa numărul 6063 aflăm că „în 1720 Mercy ordona să fie băgaţi la închisoare toţi negustorii ambulanţi care circulau prin Banat, oferindu-şi marfa, deoarece acestia prejudiciau comerţul (de stat). În: Szentklaray J. Mercy Claudius Florimund kormányzata a temesi bánságban, 1909, pag. 132.“ Grea lupta aceasta cu negustorii ambulanţi. Îi ştim cu toţii pentru că au răzbit pînă în zilele noastre, îi …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Motoru’

În 1804 apare prima locomotivă cu abur. După 52 de ani, în fişierele din Biblioteca Academiei, într-una dintre cutiile de pantofi, găsesc un neologism feroviar pe faţada unui local al vremii: „Pe lista străinilor găzduiţi la Ts. figurează ca hanuri şi hoteluri în (cartierul – n.n.) Fabric următoarele: «La tren», «La păunul de aur», «La lumea nouă», «La ţapul de aur»; «La casinoul mic» …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Motoru’

În 1804 apare prima locomotivă cu abur. După 52 de ani, în fişierele din Biblioteca Academiei, într-una dintre cutiile de pantofi, găsesc un neologism feroviar pe faţada unui local al vremii: „Pe lista străinilor găzduiţi la Ts. figurează ca hanuri şi hoteluri în (cartierul – n.n.) Fabric următoarele: «La tren», «La păunul de aur», «La lumea nouă», «La ţapul de aur»; «La casinoul mic» …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Din punctul de vedere al vinului

Asistentul şi manipulantul Constantin Nikolits semnează un anunţ în care pune de o licitaţie ptr. (vorba lui!) închirierea locuinţelor şi localurilor, „incl. o pivniţă mare de vinuri“ (vezi fişa 3711). În vremurile acelea de pe la mijloc de secolul XIX te întrebi dacă la fel or fi mirosit de bine pivniţele cu vin ca aceea de la Baraţca, din Podgoria Aradului, pe cînd intram …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Prăvălioara La înger vinde „galoşi americani autentici“

Prăvăliile copilăriei cu mireasma de halva, de şerbet, de napolitane Delia, de ciocolata mititică pe al cărei ambalaj cineva, un grafician de extract sovietic, a imaginat un pitic asemenea ălora din Albă ca zăpada, roşu în obraji din exces de hematii, cu nasul tot aşa din motive posibil alcoolice. Piticul are barbă albă de om vîrstnic şi obraji de prunc, nas de alcoolic ca …

Citeşte articolul