Premiul Uniunii Latine se acorda anual unui mare scriitor de limba romanica pentru ansamblul operei sale de fictiune (romane, nuvele). El este destinat atit promovarii operei laureatului, cit si difuzarii scrierilor sale in alte limbi romanice. De aceea, premiul, insumind 12.000 de euro, se imparte, jumatate pentru autorul respectiv, jumatate pentru o editura care ii va traduce si publica o carte. Cred ca si pentru …
Nu scriam inca, desi generatia ’60 umpluse redactiile si paginile revistelor literare, aparusera si oniristii, iar in librarii publicul vota cu literatura tinara. Era dezghetul, epoca de liberalism limitat, conducatorii comunisti incercau sa cucereasca Vestul din interiorul Pactului de la Varsovia, cu armele bizantine ale diplomatiei romanesti dintotdeauna, jucind de aceasta data pe tensiunile dintre Uniunea Sovietica si Republica Populara Chineza. Ma simteam, ca …
In 1990, cind am ajuns pentru prima oara in Statele Unite, la International Writing Program din Iowa, unde am fost impreuna cu Mircea Cartarescu, am auzit prima data despre „moartea literaturii“: o tema deja infirmata la acea ora, dar care mi-a schimbat radical felul cum am gindit ulterior locul literaturii in lumea de azi. Brusc, am inceput sa percep epoca „vidului“, a …
„[…] pentru ca se facuse razboi impreuna cu Uniunea Sovietica, se facuse razboi cu o democratie, nu cu un regim totalitar. Atita vreme cit Uniunea Sovietica era aliata, ea nu putea fi considerata totalitara. Ar fi existat un fel de revolta morala impotriva faptului de a purta un razboi impotriva raului impreuna cu un alt rau.“1 Comentariile lui Raymond Aron se refera la erorile Aliatilor …
Conversam la Bookfest cu un tinar scriitor care lucreaza intr-un departament de marketing editorial. De ce unele edituri si-au construit strategia de publicitate pe vedetizarea unor autori, iar altele nu? – l-am intrebat. Modelul interbelic, mi-a raspuns el, zimbind (se gindea evident la Humanitas, unde pe panouri imense se inaltau Ana Blandiana, Mircea Cartarescu, Andrei Plesu s.a.). Mi-a vorbit in continuare despre preluarea structurilor culturale …
Daca nu acum, cind? Daca nu noi, cine? Sloganul entuziast al anilor ’90 nu se referea doar la schimbarea politica, ci, implicit, si la un „proces al comunismului“. Sintagma a circulat in acel timp, intr-o „anumita parte a presei“ si, ulterior, ca titlu de colectie la Editura Humanitas. Colectia a fost abandonata cind s-a vazut ca entuziasmul, cit a fost pe aceasta tema (materializat si …
Un coleg cu care impartasesc ambele mele profesiuni – si proza, si jurnalismul – imi telefoneaza pe la mijlocul zilei de luni, 27 martie, preocupat de doua opinii distrugatoare la adresa culturii romane: una, recenta, a regizorului britanic Peter Greenaway (ca sintem invizibili in cultura europeana) si o alta, a lui I.P. Culianu, din 1991, ca Romania nu ar avea decit sperante culturale, ca ii …
Director la doua dintre cele mai importante spitale (Elias, fostul spital al nomenclaturii, si Spitalul Municipal, importanta clinica universitara), avind pe rol alte doua mai mici (Spitalul Cotroceni si cel Studentesc), vicepresedinte al Comisiei de Sanatate de la Camera Deputatilor, profesor universitar cu drept de conducere la doctorate, lider al unui grup influent in UMF (Florin Popa, fostul director al Spitalului de Urgenta Pantelimon timp …
Din cite stiu, in cadrul anului tau sabatic, te-ai aflat la Berlin, la Academia Americana, in toamna trecuta. Ce este de fapt aceasta academie? Premiul Berlin Holtzbrinck, acordat de Academia Americana din capitala germana, mi-a dat posibilitatea de a locui, in conditii excelente, patru luni, in vila Hans Arnhold din Wannsee, in superba zona verde si de lacuri a Berlinului. Ironia destinului este …
Mircea RACEANU Cronologie comentata a relatiilor romano-americane Editura Silex, Bucuresti, 2005, 352 p. Fiul lui Andrei Bernat si al Ilenei Raceanu (ilegalista cu o mare vechime in Partidul Comunist), avindu-l ca tata vitreg pe nonconformistul ilegalist Grigore Raceanu*, Mircea Raceanu, arestat la 31 ianuarie 1989 sub acuzatia de spionaj in favoarea americanilor, declara de mai multe ori, in cartea sa de memorii, Infern …
Aparuta in 2000 la Editura Silex, cartea de memorialistica a lui Mircea Raceanu Infern 89. Povestea unui condamnat la moarte a fost inexplicabil trecuta cu vederea, ca de altfel si rolul autorului ei in erodarea regimului comunist. Lansarea Cronologiei comentate a relatiilor romano-americane la Ministerul de Externe, Sala Gafencu, vineri 30 septembrie, in prezenta lui Mircea Raceanu, venit din Statele Unite, a readus in atentia …
Unele intrebari ale anchetei dvs. m-au nedumerit sau contrariat. Unele raspunsuri parca erau sugerate in intrebarile (orientative). De exemplu: se pot detecta numeroase certuri, conflicte, dispute, grupari, dar, de multe ori, miza culturala este absenta. Am mai intilnit ideea aceasta in polemicile aprinse (nu prea elegante) in care o grupare cu tenta mai mult sau mai putin traditionalista, conservatoare, gasea la adversarii, …
Pe cine (mai) reprezinta Uniunea Scriitorilor? Pe membrii sai care au (sau au avut) datorita ei un loc de munca (inclusiv reviste subventionate), pensii, indemnizatii, premii, vacanta la o casa a scriitorilor, bursa de lucru, participare la conferinte, calatorii etc. Uniunea Scriitorilor are probleme de administratie, de lipsa de transparenta etc., i se aduc acuze de coruptie. Dar trebuie vorbit cu probe, …
D-le George Musat, in ultimele 2 saptamini au aparut in presa informatii contradictorii in legatura cu statutul juridic al revistei Observator Cultural. Cred ca sunteti cel mai in masura sa lamuriti acest lucru. Observator Cultural este o revista exclusiv privata, iar eu si un asociat al meu suntem actionarii majoritari. Alti actionari sunt Ion Bogdan Lefter si sotia sa, Simona Cristina Lefter, care impreuna …
Reprezentanti ai comunitatii intelectuale si ai societatii civile solicita Academiei Romane demiterea istoricului Gheorghe Buzatu de la conducerea Centrului de Cultura si Civilizatie Europeana din Iasi Expresie a idealurilor generatiei pasoptiste de a da contur si consistenta frumoaselor ambitii modernizatoare ale tinarului stat roman, Academia Romana si-a impletit, in ultimele 13 decenii, evolutia sa cu istoria tarii. Aparuta aproape o data cu independenta …
