Mihaela ANGHELESCU IRIMIA

Observ, de ani de zile, semne încă neşterse ale societăţii premoderne în care locuim, în pofida apartenenţei noastre la identitatea culturală europeană. La noi, are încă forţă şi efect lucrul făcut pe un genunchi, ia ochiul colportarea ştirilor seducător de neverificate şi pune lucrurile la punct judecata întemeiată pe „îţi spun eu, dom’le!“. Văd, din fericire, şi manifestări care îmi validează cunoştinţele despre modernitate: respectul …

Ca mitul este un vis colectiv putem vedea si din alunecarile aproape inevitabile ale naratiunilor identitare. Cu radacini in solul istoric, ele isi arunca ramurile catre vazduhul traversat de invizibile fire ordonatoare. In istoria ideilor din spatiul european, sferele celeste sint depozitarul tuturor corespondentelor si garantul coeziunii cosmice, care oglindeste intocmai faptele lumesti, dindu-le un rost anume. Precum in cer, asa si pe pamint. …

Zaragoza, spatiu cultural prin excelenta Mindria Aragonului si loc de bastina al Spaniei ca entitate distincta pe harta reala si pe harta mentala a continentului, Zaragoza se arata ochiului furat de impresii momentane al turistului drept locul geometric al catolicismului. Orasul abunda in referinte la „regii catolici“, Fernando de Aragón si Isabel de Castilia. In timpul domniei acestora, sensului ecleziastic al notiunii de catolicism …

Un triptic sui generis ii revela profesionistului literelor engleze cadrul in care, in toamna acestui an, se incheia cea de a sasea conferinta a Societatii Europene pentru Studiul Limbii engleze (European Society for the Study of English). ESSE 6, asadar, mi s-a parut ca se inscrie normal sub titlul Mentalitatile, anglistica, noua Europa. Mai intii, locul, anume Universitatea Marc Bloch din Strasbourg, de unde, …

Cu volumul din 1993 intitulat The Return of Thematic Criticism (Revenirea criticii tematice)1 Werner Sollors aduce in atentia critica a ultimului deceniu al secolului al XX-lea o sintagma la fel de incitanta pe cit este de rara ocurenta sa. Intr-adevar, in literatura de specialitate anglo-americana, „critica tematica“ este mai curind un termen vag, recuperabil prin analogie si/sau contrast, dar cu slabe sanse de a se …

O Istorie a structuralismului aparuta la Paris, cu circa un deceniu in urma1, ar putea servi drept introducere volumului publicat, anul urmator, la editura prestigioasei Universitati Harvard2 – in plin elan poststructuralist, intr-o epoca a agendei critice hiperpolitizate – clamind revenirea criticii tematice! Reunite sub indrumarea distinsului profesor Werner Sollors, adept al postmodernului race criticism si, ca atare, membru al catedrei de Afro-American Studies de …

Printr-o operatiune metaforica, Guillaume de Normandie devine William the Conqueror. Translatia se face cu arme si bagaje. Primele ii consfintesc statutul politic, fiind instrumentale in schimbarea fortata la fata – mai curind aplicarea unei masti decit remodelarea trasaturilor. Acesta din urma este un proces lent, sistematic ajutat lingvistic. Trans-dus peste Mineca, marotte devine baubel (cu diminutivul baubelet) si variantele babyll, bable, aruncind saminta intr-un sol …

Printre definitiile care i s-au aplicat, in pofida decisivei indecidibilitati, postmodernismul a primit-o si pe aceea de reusita revolutie protestanta declansata impotriva neocatolicismului cu iz renascentist care a fost noua critica1. Frontal opus universalismului clasic si neoclasic-iluminist, proiectul postmodernist a fost lansat la apa sub un pavilion purtind insemne ale actelor de vorbire: de ce?, de unde? si cum?, pentru cine? si cu ce finalitate? …

Cu amintirile unei culturi eminamente a cartii si a profetiei cu miza identitara, Ian Sansom, moderatorul evenimentului, deschide dezbaterile cu istorioara celor trei iscusiti mesteri croitori irlandezi in febrila cautare de afirmare. “Cel mai bun croitor din lume

Ideea unui antiseminar, literal enuntata de Mark Currie, seful catedrei de literatura engleza si studii culturale de la University of Westminster (Londra) si sustinuta de Sean Matthews, care preda literatura si critica postmoderna la Trinity College, Cambridge, a trecut, cum era si de asteptat, drept o nostima butada in dimineata zilei de 17 martie. La initiativa Consiliului Britanic, anglisti din majoritatea universitatilor romanesti care au …

In anul revolutiilor central-est-europene apare Politica postmodernismului a canadienei Linda Hutcheon, profesor de literatura comparata la Universitatea din To-ronto. Cunoscuta publicului avizat si in limba romana, gratie traducerii semnate de Mircea Deac la Editura Univers (1997), lucrarea vine in trena Poeticii postmodernismului (1988), interesata de istorie, teorie si roman, subsumate – postmodern – “fictiunii

Steven Connor Cultura postmoderna. O introducere in teoriile contemporane. Editura Meridiane, Bucuresti, 1999, traducere din limba engleza de Mihaela Oniga, Colectia „Major