Ovidiu PECICAN

În monografia lui dedicată legionarismului, sub un titlu care parafrazează un faimos marş al totalitarismului brun tînăr, Sfîntă tinereţe legionară. Activismul fascist în România interbelică (Editura Polirom, Iaşi, 2015, 288 p.), Roland Clark vrea să descifreze – mai mult şi mai bine decît s-a făcut pînă acum – în ce a constat activismul fascist interbelic din ţara noastră. Trebuie spus, însă, de la bun început …

Publicarea Epistolarului monografist. Din arhiva de scrisori a lui H.H. Stahl, editat de sociologul Zoltán Rostás (Editura Paideia, București, 2015, 228 p.), readuce, și ea, în atenție mai nuanțata situare a lui Stahl în cîmpul științei românești contemporane. Ipoteza că sînt temeiuri pentru ca Henri H. Stahl să fie revendicat – cu bune argumente – pentru cîmpul istoriografiei nu poate fi infirmată de declarațiile exprese …

Două figuri îşi dispută locul de cei mai importanţi sociologi istorici – ori de istorici ai vieţii sociale româneşti – în secolul al XX-lea: transilvăneanul David Prodan şi bucureşteanul (de origine alsaciană, după bunici) Henri H. Stahl. Despre ambii s-ar putea spune, probabil, că aparţin mai multor cîmpuri ale cercetării ştiinţifice din epoca şi locul unde au profesat: cîmpul istoriei, al sociologiei, dar şi acela …

În Purificarea naţiunii. Dislocări forţate de populaţie şi epurări etnice în România lui Ion Antonescu, 1940-1944 (Editura Polirom, 2015), Vladimir Solonari, universitar american originar din Republica Moldova, se ocupă de una dintre ipostazele de coşmar ale istoriei româneşti contemporane: purificarea etnică din timpul guvernării mareşalului (cu şi fără Garda de Fier). Căci divorţul survenit – destul de repede – între partenerii de guvernare, anume ostaşul …

Noua colecţie inaugurată de Editura Polirom, sub coordonarea expertelor americane Irina Livezeanu şi Lavinia Stan şi sub genericul „Studii româneşti“, vine să ocupe un loc gol – sau aproape – în ansamblul orientărilor colecţiilor de carte româneşti actuale. Avînd un consiliu ştiinţific alcătuit din personalităţi deja afirmate în perimetrul descris de ti­tlul seriei, printre care Maria Bucur, Magda Cârneci, Tom Gallagher, Mihai Dinu Gheorghiu, Armin …

Teza – seducătoare! – a „boicotării“ istoriei de către români, lansată, la vremea ei, de Lucian Blaga, acceptată necritic de tînărul Cioran şi devenită ulterior unul dintre locurile comune ale filozofării pe teme etnice din România, nu este, la drept vorbind, decît o metaforă; una autoflatantă, căci face din relativa tăcere a izvoarelor scrise la adresa românilor un merit al acestora, transformînd un accident istoric …

Între 2003 și 2007, romancierul Nicolae Breban și-a publicat cele patru volume de memorii intitulate Sensul vieții (Iași, Editura Polirom; ed. I: 2003; ed. II: 2004; ed. III: 2006; ed. IV: 2007). Unul dintre aspectele demne de tot interesul ale vastului eseu cu pretext memorialistic pe care autorul l-a atins în volumul al II-lea al suitei narative a fost atitudinea românilor în perioada de „carantină“ …

Scriind despre imaginar – şi încă despre cel din Evul de Mijloc, medium aevum –, Laura Mesina promite o contribuţie într-un domeniu privilegiat. Pe aici a trecut Jacques Le Goff, cu ani în urmă, iar faptul că volumul lui, tradus curînd după Revoluţie şi în limba română, a făcut şcoală prin aceste părţi de lume nu poate decît să stîrnească mari speranţe. Sub acest aspect, …

La mai bine de 160 de ani de cînd a fost redactat, testamentul lui Avram Iancu a intrat în posesia Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca. Donaţia a fost făcută de familia Raţiu, cea care a deţinut pînă acum documentul. Directorul bibliotecii, Doru Radoslav, a declarat, pentru Digi24, că documentul va fi expus permanent în Sala Colecţiilor Speciale, „sala cea mai reprezentativă și cea …

Personajul în jurul căruia se polarizează naraţiunea părţii a doua din Istoria ieroglifică este Vulpea. Dintre toţi supuşii de marcă ai Leului, ea pare să fie Ulise al epopeii cantemiriene, cel mai dibaci slujitor al regelui mamiferelor. În loc să o înfăţişeze însă, în linia moştenirii culturale, ca pe un simplu animal şiret, Cantemir îi dă o demnitate specială, recunoscîndu- i inteligenţa şi mai ales …

În Istoria ieroglifică, primul roman al literaturii române şi, în chip neaşteptat, şi prima sa capodoperă, protagoniştii se înfruntă, nobil, prin ascuţimea gîndirii, dovedind cunoştinţe temeinice de logică. Cu Ciacalul confruntarea dintre moldoveni (mamiferele) şi munteni (păsările) ia chipul unui turnir în materie de cunoştinţe de logică: „Frate Hulpe, dzisă [Ciacalul – n. O.P.], poţi răbda ca între pasiri dihanie mai cu socoteală şi …

În timp ce, la Gracián, Ascuţimea spiritului (agudeza) se referă la asocieri de imagini, cuvinte şi idei, la Cantemir, în Istoria ieroglifică, ea este tranşată în spaţiul logicii. Discursurile protagoniştilor cuvîntători, în prima parte a romanului, sînt nişte adevărate demonstraţii discursive de natură logică. Ele sînt prezentate în mod programatic şi deliberat de autor astfel încît să nu încapă nici o îndoială asupra intenţiilor lui …

Proiectul european li s-a părut multor analişti utopic pentru că, la sfîrşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, devastator pentru întreaga omenire, dar pornit tocmai din inima Europei, părea necugetat şi nerealist să se creadă că se poate construi o entitate politică glorioasă pornind din noroaie şi din dezastru. Pe de altă parte, nu mai puţin neverosimilă s-a crezut a fi pretenţia de a pune bazele …

În 1794, apărea la Sibiu o ediţie tipărită – la tiparniţa lui Petru Bart – Istoriia a Alexandrului celui Mare din Machedonia şi a lui Darie din Persida împăraţilor. Textul cărţii, scris într-o limbă „mai apropiată de limba literară, mai curată“, a fost reluat în transcriere fonetică, cu păstrarea particularităţilor, de Dan Simonescu, într-o ediţie publicată în 1956 la Bucureşti, la Editura de Stat pentru …

Interesul pentru civilizaţia şi istoria Bizanţului nu a scăzut niciodată în România ultimului secol, chiar dacă el s-a manifestat mai discret sau mai evident, în funcţie de împrejurările istorice prin care trecea România. Ultimul deceniu însă a relansat studiile bizantine nu doar prin ieşirea la iveală tot mai clar a contribuţiilor şcolii româneşti actuale de bizantinologie, printre veteranii căreia se numără Nicolae Şerban-Tanaşoca, Stelian Brezeanu …

Istoria se întoarce, revine, ca într-un scenariu elaborat în prima parte a secolului al XVIII-lea de către filozoful napolitan Giambattista Vico? După acest admirabil gînditor, istoria seamănă cu mareele, fiind un proces mereu reluat de corsi e ricorsi. Vico a beneficiat postum de admiraţia unor mari istorici francezi, precum Jules Michelet şi Quinet, ambii legaţi strîns de români prin relaţii de familie, de prietenie şi …

Într-una dintre declaraţiile incendiare ale acestei veri, fostul președinte Traian Băsescu a atras atenţia opiniei publice, pe un ton pamfletar, deloc pe ocolite, asupra unei proiecţii cu implicaţii vaste și imprevizibile asupra viitorului românesc. El vorbea atunci despre faptul că „Doi nesăbuiţi din fruntea Statului român vor ca, la Bucureşti, să se construiască cea mai mare moschee din Europa, pe lîngă care să funcţioneze o …

Într-un eseu istoric recent, Lucian Boia crede că poate afirma – încă din titlu – da. Eu nu aş fi deloc sigur că este chiar aşa. Poate părea paradoxal ceea ce spun, dar, privit mai îndeaproape, paradoxul îşi dezvăluie partea de profunzime, poate chiar şi pe cea de adevăr.   România este un stat visat întîi de un grec pe nume Dimitrie Daniil Philippide, a …

Discutarea la nivel înalt a unei legi, în vederea adoptării ei, care susţine dezbaterea unor subiecte de istorie contemporană în spiritul democraţiei şi fără apologii la adresa tiraniei, a dictaturii, a figurilor charismatice care au avut o conduită genocidară, care au susţinut „soluţia finală“ nazistă la adresa evreilor, care au deportat sau au persecutat minorităţi etnoculturale (din nou evreii, dar şi romii) a stîrnit, în …

În contextul unor mai recente discuţii referitoare la iniţiativele legislative pentru evaluarea şi incriminarea anumitor extremisme, în presa noastră s-a adus în discuţie şi reacţia civică şi profesională a istoricilor francezi din 13 decembrie 2005 faţă de o legislaţie care, de la o vreme, se manifesta tot mai îngrăditor faţă de libertatea de cunoaştere şi de cercetare din domeniu. Este vorba despre petiţia Asociaţiei „Libertate …