Nr. 786 (25)

A FOST Gaudeamus Litoral, la final. Tîrgul Gaudeamus Litoral, componentă a Cara - vanei Gaudeamus, evenimentul organizat de Centrul Cultural Media al Radio România şi Radio Constanţa, s-a desfăşurat în perioada 13-17 august, în Mamaia, pe faleza din faţa studioului Radio Vacanţa, şi a atras aproape 9.000 de vizitatori. Trofeele Gaudeamus acordate expozanţilor prin Votul Publicului au mers către: locul 1 – Editura Nemira, …

Această carte nu este obiectivă, pentru că mie pur şi simplu îmi plac românii. Îmi plac de asemenea fraţii lor basarabeni, indiferent dacă se consideră români sau nu. Ceea ce nu înseamnă că această carte nu e adevărată, fiindcă sentimentele de prietenie deschid nu de puţine ori ochii asupra realităţii adevărate mai eficace decît aşa-zisul obiectivism rece, care adesea se scufundă inconştient în stereotipuri – …

În 1955, în Mexic, cubanezul Fidel Castro, liderul Mişcării 26 iulie care vrea să-l doboare pe generalul Fulgencio Batista, dictatorul Cubei, îl întîlneşte pe argentinianul Ernesto Guevara. Este o întîlnire istorică. Pe 24 noiembrie 1956, cei doi se îmbarcă pe vasul Granma, alături de 80 de luptători, pentru libertatea Cubei. După zece zile, în urma unei ambuscade efectuate de armata lui Batista la Alegria de …

Am mai scris (şi, probabil, voi mai scrie) despre aşa-numitul intercept, ca atenţie şi vigilenţă publică, civică, de esenţă auditivă, concept etico-politic intermediar sau poate chiar mobil, deplasabil, neaşezat, de plasat undeva (unde însă?) în aceeaşi serie cu perceptul şi conceptul, între intelect şi afect. Trebuie să învăţăm să avem răbdare să ne a(u)scultăm unii pe alţii, ascultarea este implicit auscultare, simţ clinic, simptomele care …

Dacă legea veche, pe aceeaşi temă, ar fi fost respectată şi aplicată, n-ar mai fi fost nevoie de cosmetizarea şi repromulgarea ei. E clar, însă, legea veche n-a fost aplicată, aşa se întîmplă la noi, există legi şi nu sînt aplicate, deci e ca şi cum ar fi, pentru ochii străinătăţii – dar ca şi cum n-ar fi, pentru libertatea noastră de a ne elogia …

Am urmărit numeroasele articole şi, mai ales, aprinsele dezbateri televizate pe tema Legii contestate. În acelaşi timp, citeam cartea Sfînta tinereţe legionară. Activismul fascist în România interbelică de Roland Clark (traducere de Marius-Adrian Hazaparu, Editura Polirom, 2015, colecţia „Studii româneşti“). Este o carte de referinţă, atît ca obiectivitate, cît şi ca o uluitoare documentare. Cum remarca Denis Deletant, de la Georgetown University, ,,Roland Clark a …

Identitatea românească, cu trecutul dureros, prezentul dificil şi viitorul incert, este din nou analizată în două cărţi apărute anul acesta. Colaboratorii noştri Ovidiu Pecican şi Doru Pop prezintă volumele: Cum s-a românizat România de Lucian Boia şi Psihologia poporului român de Daniel David. Privirea „din interior“ este completată cu un interviu cu Bogumił Luft, un polonez bun cunoscător al realităţilor din România şi din Republica …

Într-un eseu istoric recent, Lucian Boia crede că poate afirma – încă din titlu – da. Eu nu aş fi deloc sigur că este chiar aşa. Poate părea paradoxal ceea ce spun, dar, privit mai îndeaproape, paradoxul îşi dezvăluie partea de profunzime, poate chiar şi pe cea de adevăr.   România este un stat visat întîi de un grec pe nume Dimitrie Daniil Philippide, a …

Presa românească, pe hard sau on-line, pare uneori o simplă ilustrare a manualului de manipulare inserat de Umberto Eco în Numărul zero, cel mai recent roman al lui. Cu deosebirea că, la noi, despre politică sau economie scriu nu profesionişti, oameni specializaţi într-un domeniu sau altul, ci profesionişti ai scrisului care se rostesc, cu un netăgăduit talent, mai ales despre ceea ce nu cunosc în …

Noi, românii, avem o lungă tradiţie a descrierii paradoxale de sine. Pe de o parte, ne place să ne lăudăm singuri – avem, cum ar veni, „mîndria de a fi români“. Ca argument primordial, facem adesea referire la una dintre primele menţionări despre calităţile poporului care locuia pe teritoriul actualei Românii. În cărţile de istorie pentru copii (sau în cele cu caracter naţionalist), sîntem învăţaţi …

În volumul recent apărut la Editura Polirom, Românii în goana după happy-end, Bogumił Luft are un capitol intitulat „Îmi plac românii“. Autorul vorbeşte despre „curajul, imaginaţia şi isteţimea“ românilor, despre prietenia pe care o arată „cîteodată iraţional, tuturor celor care la rîndul lor îi respectă“. Bogumił Luft este jurnalist şi scriitor, a fost ambasadorul Poloniei în România între 1993 şi 1999, şi în Republica Moldova …

Începem cu o întrebare mereu actuală: cum să ne ameliorăm condiţia la nivel de ţară sau/şi la nivel individual?   Nu există un răspuns-instant sau soluţii-mi racol şi aici derulăm cîteva idei autohtone şi sugestii de import, a căror acumulare ar putea conduce cîndva la progres. Se ştie că, pentru o ţară, există puţine modalităţi de a-şi schimba condiţia social-economică, dincolo de revoluţii reale: descoperirea …

După ce a participat la toate marile războaie duse de trei împăraţi la rînd, centurionul Romulus Bucur s-a retras în, să zicem, Moesia inferior, unde a primit pămînt şi unde-şi unge cicatricile cu pomadă, rememorînd atît cumplitele bătălii, cît şi imaginarele aventuri ale unui soldat năpăstuit de boala visării.   Deschizătorul volumului optzecist Cinci, poate cel mai american poet de acolo, ordonează, sub titlul Arta …

„Viitorul, vai mie, este mai aproape de mine decît clipa prezentă...“ Clarice Lispector, Patimile după G.H.   Apărut în anul 1964, romanul lui Clarice Lispector, Patimile după G.H.(A Paixão segundo G.H.), un text uluitor, combinînd accentele confesive cu note de meditaţie filozofică cu o viziune care a fost numită, de unii exegeţi, mistică, reprezintă, după cum însăși autoarea braziliană a subliniat, „creaţia care corespunde …

Sînt foarte multe motive pentru care Sticletele a fost unul dintre cele mai importante romane scrise în America în ultimii ani (şi traduse de curînd şi la noi). În primul rînd, cartea a fost aşteptată timp de 11 ani, cunoscut fiind ritmul lent al acestei prozatoare, una dintre puţinele fericite care a reuşit să mulţumească şi masele de cititori devotaţi, şi criticii exigenţi. Apoi faptul, …

La început teză de doctorat, Carte de identităţi s-a concretizat într-un volum apărut la Cartea Românească, în 2014, şi premiat deObservator cultural în 2015, la secţiunea „Debut“. Un exeget atent şi bun cunoscător al fenomenului literar contemporan, despre autoficţiunea în vogă şi în continuă expansiune Carte de identităţi a fost, la bază, teza de doctorat susţinută în 2010. Cît s-a schimbat din forma iniţială …

„La Moscova! La Moscova!“, strigau pline de entuziasm „surorile“ lui Cehov. „Merem la America!“, se însufleţeau românii ardeleni, care se puneau greu la drum altminteri, acum peste un veac, să scape de sărăcie şi persecuţii etnice. La Paris îşi doreau să ajungă toate duduile din Imperiul Otoman pînă să vină vremea americanilor din aşa-zisa generaţie pierdută a Gertrudei Stein, care se simţea şi crea tot …

„Călătoria este duşmanul de moarte al prejudecăţilor.“ Mark Twain „Fiecare călătorie are personalitatea ei; nu sînt două să semene între ele.“ John Steinbeck   Fac plinul la Exxon, în cartier. Blochez trăgaciul de la capătul furtunului, lăsînd pompa să-şi vadă de treabă nesupravegheată, ocolesc maşina, scot caietul cu coperţi cărămizii şi, după ce întorc cheia în contact pînă la …

Creaţia în ceramică este un domeniu fascinant în spaţiul artistic internaţional şi, de cel puţin şapte ani, cu o nouă emergenţă şi în arealul românesc. Prezentăm în Observator cultural o microanchetă la care răspund şase ceramiste, despre tendinţele actuale din domeniu. Prin răspunsurile unor creatoare care-şi onorează cu luciditate disciplina artistică, vă familiarizăm cu dezbaterile de atelier şi de simeză, cu un preambul şi o …

La Trogir (în Croaţia, pe locul anticului Trigurium) se află o piatră tulburătoare, bine adăpostită de nepăsarea benedictină a călugăriţelor din Mănăstirea Sfîntului Nicolae: e cea mai celebră (probabil) reprezentare a lui Kairos/ Caerus, zeul (sau demonul) Oportunităţii. Pentru a o putea vedea, trebuie să ai şansa ca muzeul mănăstirii să fie deschis, lucru care se întîmplă după bunul plac al maicii de …

Sânziana Koenig și Nico Vaccari, ambii, tineri absolvenţi de Regie în Marea Britanie, alcătuiesc Teatrul Bezna, iar prima producţie pe care Bezna a prezentat-o în România, în 2014, a fostCrime, spectacolul londonez de licenţă al lui Nico. În această toamnă, la UNTEATRU va avea loc premiera spectacolului montat de Sânziana pe textul Sarei Kane, Iubirea Fedrei (pus în scenă, în urmă cu opt ani, şi …

Nu mai văzusem de mult un spectacol pentru copii, nu fusesem niciodată la teatrul lui Ion Lucian, Excelsior. Răţușca cea urîtă, proaspăta lor premieră, a fost, aşadar, o experienţă de două ori inedită. Textul e o adaptare foarte personală, în versuri, făcută de Maria Manolescu – trecere bruscă, aş zice, de la Sado Maso Blues Bar, dar maternitatea pare să mai schimbe interesele culturale şi …

RETOUR VERS LE FUTUR sau EVA EVENTUALĂ       „C’est une chose prodigieuse d’ingéniosité et d’idéal...“ (Villiers de L’Isle-Adam, L’Ève future) Ce tainic tîlc să aibă, oare, tatuajul chipului Madonei sau, dacă nu, al Donnei Eva: Pegasul gata să-şi ia zborul, dedalul, crucea greacă, Cornul lunar islamic, pentagrama sau, tot în roşu, heptaedrul stelat, sau ancora pe-al cărei braţ …

Cu pretextul că ambii şi-au publicat volumele în cauză la Nemira, relativ de curînd (ultimul trimestru al lui 2014), Gheorghe Săsărman (Varianta balcanică îmbunătăţită) şi Mircea Opriţă (Sindromul Quijote) îmi oferă şansa unui exerciţiu de comparatistică internă din care, sper eu, se vor vedea atît nişte constante ale scrisului amîndurora, cît şi ale sf&f-ului românesc. Nici Gheorghe Săsărman, nici Mircea Opriţă nu mai au …