Şerban FOARŢĂ

SOFTUL ROMÂN. Despuşcăriaţi şi puşcăriabili

Vocabula a se despuşcăria am auzit-o picurînd din gura lui Alexandru Ivasiuc, şi doar o dată-n viaţă (prin luna aprilie, A.D. 1967), – ea fiind prin urmare, pentru mine, un hapax legomenon, cum spun lingviştii. „Andrisantul“ memorabilei expresii va fi fost domnul Petre Ţuţea, în jurul căruia, la Madam Candrea, în ajun, făcusem cerc Ovidiu Cotruş, Taşcu Gheorghiu, Petrică Stoica, eu, ca şi alţi cîţiva, …

Citeşte articolul

SOFTUL ROMÂN. Puţină putinologie

Grav-bolnava societate românească actuală suferă de prepuielnicie. Mai savant spus: de suspiciozitate. (O maladie nu de azi, de ieri; dar, din cronică, ajunsă, de cîteva săptămîni, tot mai acută.) Orice acţiune, orice gest al nostru e absolut obligatoriu să aibă un substrat inavuabil, dacă se poate unul cît mai josnic, – de ordin, îndeobşte, pecuniar. Expresia clasică privindu-l pe cutare părînd a face jocul nu …

Citeşte articolul

SOFTUL ROMÂN. Căldură mare

Cînd termometrul spune, la umbră, treizeş’trei de grade Celsius, e căldură mare (1.) la unşpe bis pe strada Pacienţii (nu e trei- sprezece că-i fatal, precît se pare). Calea Pacienţii una-i cu-aceea a Sapienţii, şi viceversa, domnilor sapienţi! N-o ai pe-a doua fără de-ntîia: a Pacienţii, drept care trebuie să fim pacienţi. Fie şi dacă baba e ramolită foarte, băiatul cu şorţ …

Citeşte articolul

SOFTUL ROMÂN. Cum arată cu adevărat Vila Dante

La ora cînd aceste rînduri vor apărea-n Observator cultural, onerosul nostru referendum se va fi validat, – sau nu. În cazul ultim, Deocamdată-Suspendatul e cu putinţă să beneficieze, la pensie, de huzurul Vilei Dante. Ce, oare,-i Vila asta, Dante? Vila Dante e un transatlantic. E drept că lacul Herăstrău nu prea e tocmai un Atlantic, dar asta n-are nici o importanţă. Dacă vrea muşchii …

Citeşte articolul

SOFTUL ROMÂN. Nocturnă; Viiaţa lumii

Nocturnă La miezul nopţii cvasitropicale ce răbufneşte pe tăcute (făcînd să se evapore subit, cu un cuvînt al lui Baudelaire, „le riche métal de notre volonté”) în strîmta încăpere-n care scriu (sau, mai curînd, elucubrez, – în accepţiune genuină), dorita noastră zi de mîine nu năluceşte, deocamdată, decît în gînd: în, deci, temeiul imemorialei experienţe, al certitudinii că noaptea-i, dintotdeauna şi mereu, …

Citeşte articolul

SOFTUL ROMÂN. Pînă-n pînzele albe

Motto: „Pînzele albe sînt nişte pînze foarte albe.“ (Eugen Ionescu, Nu) „Ţara asta“, cum se cheamă România în idiomul propagandei prăpăstioase („Mi-e groază cînd mă gîndesc ce se va alege din ţara asta [...]. Parcă văd cum răsar lagăre peste tot!!!“), e gata să se înveşmînte în albul cel mai virginal, în semn de solidarizare cu un ins mai „alb ca albul de hermină“ …

Citeşte articolul

SOFTUL ROMÂN. Genul programului: pamflet

Cu ce aduc mai mult taclalagiii din jurul unei publicaţii, care le-ngăduie să-şi dea cu presupusul, în calitate de „comentatori“? Cu nişte cîini comunitari, pesemne, ce, neavînd acces în interior, se tolănesc pe trepte, se ghemuie, pe prag şi se conving, cu vremea, de sacrosancta lor misiune de paznici ancestrali ai locuinţei. Forumiştii, însă, nu sînt asta: ei nu apără (sau, numai, rar de tot) …

Citeşte articolul

SOFTUL ROMÂN. Homo Infans (II)

Cum scriam în „Softul“ anterior: „Niciodată generul uman nu cred să fi avut, săracu’, mai multe moaşe ca acum!“. Or, pe lîngă faptul că acestea îţi dau un confortabil sentiment de protecţie şi securitate, te mai şi infantilizează, una-două, degrevîndu-te de responsabilităţi. Şi-o fac nu numai cu simplii cetăţeni; dar şi cu „monstrul rece“ care-i statul (cu o expresie a lui Nietzsche). Un exemplu, …

Citeşte articolul

SOFTUL ROMÂN. Homo Infans (I)

Niciodată generul uman nu cred să fi avut, săracul, mai multe moaşe ca acum! Sîntem guvernaţi de guvernante, de bone, de dădace sau de nurse; trăim ca într-o creşă, ca într-o nursery-garden. Mă şi mir că poezia anglofonă predată, prin gimnazii sau licee, nu se rezumă, încă, la, exclusivamente, nursery rhymes: „Humpty-Dumpty sat on a wall...“. Iar că o replică din micul Will, celebră, nu …

Citeşte articolul

SOFTUL ROMÂN. Alte noi apariţii la Editura Spectrum

● V. Voiculescu, La răsărit de Paradis (o poezie inedită [apocrifă?], cu comentarii marginale aparţinîndu-i editorului, Ş. F.): Şarpe, nu că-i şuieri dulce/ Evei, tu, vrea ea, în roua/ Raiului, să mi se culce,/Bănuindu-i lui Adam/ Adulterul cu-o a doua/ Nevăstuică de haram.//Fapta are loc în taină;/ O, dar, pentru Preamăritul,/ Are vre un lucru haină?/ Rătăcirile,-acum, dor:/ Ţara li-i la răsăritul/Ălei dintîi ţări …

Citeşte articolul

SOFTUL ROMÂN. Tu, cît timp pierzi zilnic la toaletă?

Agenţiile de advertising indigene se întrec unele cu altele, ca şi pe sine însele, în imbecilitate. Pesemne, limita extremă a maximei stupidităţi o reprezintă, in aeternum, sloganul laxativ din titlu. Mai enervant decît cortegiul de ipochimeni ce se screm mai mult sau mai puţin, în funcţie de minutajul afişat în josul fiecărui chip al victimelor constipaţiei (unele făcînd schime ca nişte apucaţi), e, poate, tonul …

Citeşte articolul

SOFTUL ROMÂN. I. L./ Il est

„Ş-afară-i grozav... şi plouă şi ninge, şi pică şi-ngheaţă... o zloată cumplită... un vifor nebun... o vreme, prăpăd! să nu iasă un popă afară din casă.“ Aceste „versuri“ NU sînt de Bacovia, ele aparţinîndu-i lui I. L. Caragiale (O cronică de Crăciun, apărută în Opinia, Iaşi, 25 decembrie 1907). Or, excluzînd (cu totul?!) ipoteza unei caragialeşti pastişe după obscurul, încă, poet de la Bacău, ne …

Citeşte articolul

SOFTUL ROMÂN. Bună ziua copilului

În vrem-nu-vremile copilăriei mele (de după abolirea monarhiei, într-un decembrie pe sfîrşite, – cînd eu, bolnav de scarlatină, anticipam, pe pielea-mi proprie, „evul aprins”, ce va să zică roşu), adică în, aproximativ, răstimpul 1948-1954, Ziua Copilului nu prea era în vogă. (Sau, cel puţin, nu-mi aduc eu aminte să fi fost.) Noi aveam, chipurile, alte sărbători, – anume: 1 Mai, 23 August, 7 Noiembrie şi, …

Citeşte articolul

SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!

N-am avut de-a face mai deloc, în aşa-zisul vechi regim (ca, de altminteri, nici într-ăsta, noul), cu mahării literaturii noastre. Pe unii i-am văzut la „Madam Candrea“, cu alţii am schimbat cîteva vorbe conjuncturale şi anoste, pe cîţiva, prin edituri sau prin redacţii, i-am evitat cum am putut. Prefer să nici nu mi-i aduc aminte. Cu, eventual, o nostimă excepţie. Nostimă – deoarece îi …

Citeşte articolul

SOFTUL ROMÂN. Fluturi & Fluturoaice

Nu ştiu nici astăzi, după patru ani (şi patru sfinte hagialîcuri), ce calitate sau ce merite speciale îl recomandau pe dl Flutur drept aducătorul, cu avionul, al Luminii,-n noaptea de Înviere: ce dar dumnezeiesc, ce har, – sau numai norocosul zar al funcţiei sale-n PDL şi-al unei baronii locale? Coleg, pentru o oră, două,-n văzduh, cu însuşi Sfîntul Duh, fluturul nostru zburătăcitor ateriza, după aceea, …

Citeşte articolul

SOFTUL ROMÂN. Fluturi & Fluturoaice

Nu ştiu nici astăzi, după patru ani (şi patru sfinte hagialîcuri), ce calitate sau ce merite speciale îl recomandau pe dl Flutur drept aducătorul, cu avionul, al Luminii,-n noaptea de Înviere: ce dar dumnezeiesc, ce har, – sau numai norocosul zar al funcţiei sale-n PDL şi-al unei baronii locale? Coleg, pentru o oră, două,-n văzduh, cu însuşi Sfântul Duh, fluturul nostru zburătăcitor ateriza, după …

Citeşte articolul

SOFTUL ROMÂN. Scrisoare, între timp, deschisă

Pesemne că marii noştri analişti politici (mai mult politici, mai puţin politicoşi), nu-ngăduie, în tagma lor selectă, intruşi ca mine, care n-am onoarea să fiu, ca dumnealor, politolog. Şi totuşi, eu am scris (de la „măsuţa“ asta, vorba unui bade) şi dat publicităţii (cf. www.agentiadecarte.ro, 29 august 2010, şi www.cotidianul.ro, – care, a doua zi, a reluat textul) această Scrisoare nedeschisă încă Stimate domnule Crin …

Citeşte articolul

SOFTUL ROMÂN. Sfaturi pentru guvernanţi (şi guvernante), după ce rămîn fără coledzi (II)

În „softul“ meu de-acum o săptămînă, termenul naramză părea unul pe de-a-ntregul sinonim cu portocală. Or, naramza-i doar un soi de portocală, o mică portocală amăruie. Astfel încît „la vieille orange“, cu care-asemuie Baudelaire „le sein martyrisé d’une antique catin“ („preachinuita ţîţă a unei ştoarfe vechi“), s-ar traduce, mai degrabă, prin naramză. Trecerea în opoziţie, aşadar, a „Pieilor portocalii“ s-ar mai putea numi, cred eu, …

Citeşte articolul

SOFTUL ROMÂN. Sfaturi pentru guvernanţi (şi guvernante), după ce rămîn fără coledzi

Ce fac, oare, oamenii politici cînd le expiră, în sfîrşit, mandatul? Unii îşi scriu memoriile, cum Churchill, fiind, apoi, „înnobelaţi“ (o slabă consolare, totuşi, pentru un vechi bulldog politic ca Sir Winston). Cei mai mulţi suferă-n tăcere şi plictis (plictisul unui lung repaos numit, cîndva, duminical), ca, îndeobşte, cei ieşiţi (sau scoşi) la pensie (cînd nu constrînşi ca, sine die, să şomeze). …

Citeşte articolul

SOFTUL ROMÂN. Noi apariţii la Editura Spectrum

● Stephen King, The Soft and The Hard sau Dualismul spirit-corp în domeniul computerologic (Colecţia „IT“). ● René Goupil, Evoluţia gîndirii clasice germane de la Reineke Fuchs la Kritik der reine Vernunft (© Archipel-Verlag, cu un „Vorwort“ de Peter Sloterdijk). ● Mişu Onofrei, A suferit, oare, Oedip de propriul său complex? (Colecţia „Polimorf & 3“). ● De ce n-a fost Filippo Lippi, …

Citeşte articolul