Sorin ALEXANDRESCU

Care mize?

Cred ca noi traim acum, la 15 ani dupa revolutie, un moment puternic depolitizat, in care miza culturala nu se mai pune pentru ca nici cea politica nu mai exista, in afara de vaga „intrare in Europa“. Sub comunism, ne-am obisnuit sa credem ca putea exista o cultura, fie ea si subterana, care rezista politicii. Nu ma pronunt aici asupra intrebarii daca aceasta chiar a …

Citeşte articolul

PLURAL. Romania burtoasa (1)

Inalti sau mai mici de statura, virsta 30-35 de ani, rasi in cap, mustata si cioc scurt, ochi aposi de culoare indefinita. Comune le sint burta revarsata peste curea, ceafa tare, spatele umflat, membrele groase si paroase. Merg incet, clatinindu-si burta, cu un aer fals dominator, mai curind somnolent, inainteaza anevoios caci imping inainte cu vadit efort cele peste 150 de kg, si se leagana …

Citeşte articolul

PLURAL. La spartul tirgului

Bookarest-ul vine si pleaca. Din an in an, inghesuiala creste: in prima zi, miercuri, se mai poate inca circula normal, dar in zilelele urmatoare te calci in picioare spre a ajunge la rafturile editurilor de succes – pe la celelalte doar se trece, dar se trece tot timpul –, in timp ce privirea cartilor in raft este practic imposibila, localizarea editurilor adesea dificila – …

Citeşte articolul

PLURAL. Gropile (III)

Spre sfirsitul anilor cincizeci, student inca fiind, ne obisnuiseram, citiva colegi si cu mine, sa-l conducem spre casa lui din strada Andrei Muresanu pe iubitul nostru profesor Tudor Vianu, seara, dupa terminarea cursului. Plimbari de neuitat, pe Bulevard, prin Piata Lahovari si Calea Dorobantilor, destul de lungi, de altfel, nu numai din cauza distantei, ci si pentru ca profesorul, povestind diverse lucruri, se oprea brusc …

Citeşte articolul

Privirea lui Vito

Veghindu-l la capatii, o vreme, mi-am ridicat privirea la un moment dat si, prin fereastra cu perdelele trase intr-o parte, mi-am zarit, brusc, casa. Eram vecini, fata in fata, si deseori il vedeam pe terasa ori iesind din curte. Am avut totusi un soc pentru ca am realizat faptul ca ma gaseam, acum, exact in pozitia lui, ca privirea mea coincidea cu a lui, cind …

Citeşte articolul

PLURAL. Gropile (II)

Despre gropile Bucurestiului se poate vorbi din punct de vedere politic (ca rindul trecut), tehnic (numai ca nu inteleg, si pace, de ce in Suedia sau Germania, la geruri cel putin la fel de mari, nu crapa asfaltul iarna, precum la noi: ce i-or fi punind ei in plus, sau noi in minus?) si psihologic. M-as opri la acesta din urma, nu pentru ca as …

Citeşte articolul

Revistele cui?

Polemica din numarul trecut al Observatorului cultural in legatura cu desfiintarea revistei Cultura imi pare o data in plus – a cita oara? – a izvori din reactii temperamentale si nu din evaluarea unor obligatii institutionale. Nu poate fi ignorata, desigur, deceptia si chiar indignarea vechilor redactori in fata desfiintarii revistei lor. Ele sint legitime si dovedesc atasamentul profund al autorilor la proiectul …

Citeşte articolul

PLURAL. Gropile (I)

Curios, umorul domnului Videanu si demagogia ieftina si ridicola a domnului Vanghelie au avut, in recent incheiata campanie electorala pentru primaria Bucurestiului, un neasteptat punct comun: nu au vorbit despre gropi. Dl Vanghelie nu a pregetat sa promita o apa curata – fara a preciza de ce ea nu este curata nici macar in sectorul pastorit de dumnealui – si o curatenie a orasului cu …

Citeşte articolul

PLURAL. Bita sau distonocalm?

Ieri dupa-amiaza, vrind sa parchez in fata la Athénée Palace, am oprit la semafor. Din nimic, trei pustani care imparteau, cred, niste pliante soferilor, si-au lipit mutrele de geam si au inceput sa ma injure. Am ramas in primul moment uluit caci nu intelegeam despre ce era vorba. Din veselia deosebita de pe fetele lor ciupite de varsat am dedus ca, vazind o masina cu …

Citeşte articolul

Ultimul european

Din cele 25 de carti publicate de Adrian Marino, conform enumerarii lor pe coperta interioara a ultimei sale publicatii, Prezente romanesti si realitati europene (editia a doua, Editura Polirom, 2004), sapte sint dedicate calatoriilor sale prin Europa si/sau relatiilor dintre Romania si Europa. Extinsa la prezenta ei tematica in ansamblul operei lui Marino, Europa ocupa fara indoiala o suprafata mult mai mare si este, cred, …

Citeşte articolul

PLURAL. Celalalt

Idealurile intretin o curioasa relatie cu stereotipurile. Pe de-o parte, un anume ideal traieste intr-o societate ca un termen indepartat, abstract, „nemuritor si rece“, iar noi, eu „Pe calea ce-ai deschis/ N-oi merge niciodata“. Pe de-alta parte, acest termen nu poate fi ignorat, si atunci incomoda lui absenta prezenta este tradusa intr-un termen de circulatie mai jos, oricui accesibil, modest, chiar incolor, cu care ne …

Citeşte articolul

Acesti doi termeni au o soarta ciudata

Acesti doi termeni au o soarta ciudata. S-ar zice ca fiecare il implica in mod logic pe celalalt: cum sa fie elita altfel decit elitista si cum sa nu se poarte cineva elitist daca apartine elitei? Si totusi, ceva nemultumeste in acest joc verbal care prea raspicat exclude cazurile infirmante. Poate ar trebui discutat mai intii fiecare termen, uitindu-l (temporar) pe celalalt. Elita, de exemplu, …

Citeşte articolul

Retrospectiva Nicolae Manolescu (VI)

Oglinzile paralele Volumul 3, Critica. Eseul, este o adevarata constructie de oglinzi care suprapun la nesfirsit imaginile altor critici peste cele ale lui Manolescu insusi. Cine imagineaza pe cine, te intrebi. In Perpessicius, „criticul se naste impotriva cronicarului, emancipindu-se treptat de sub tutela lui cind nu mai vrea sa fie obiectiv, impartial“ (7). Cronica in sine este zadarnica, fara utilitate, daca nu este si o …

Citeşte articolul

Retrospectiva Nicolae Manolescu (V)

Intimitatea si distanta: Manolescu si optzecismul

Nicolae Manolescu a scris despre poezia si proza optzecista pe masura ce aceasta aparea, „la rind“ cu scrieri ale mai vechilor generatii. Aparent, criticul observa fata de tineri si virstnici aceeasi impersonalitate, disponibilitate fata de inovatie, daca este estetica, evaluare a operei si nu a omului, a concretului textual si nu a „zgomotului“ ideologic sau teoretic din jurul ei. in fapt, distanta fata de tinerii …

Citeşte articolul

Retrospectiva Nicolae Manolescu (V)

Intimitatea si distanta: Manolescu si optzecismul Nicolae Manolescu a scris despre poezia si proza optzecista pe masura ce aceasta aparea, „la rind“ cu scrieri ale mai vechilor generatii. Aparent, criticul observa fata de tineri si virstnici aceeasi impersonalitate, disponibilitate fata de inovatie, daca este estetica, evaluare a operei si nu a omului, a concretului textual si nu a „zgomotului“ ideologic sau teoretic din jurul ei. …

Citeşte articolul

Retrospectiva Nicolae Manolescu (III)

Surisul si singele Extraordinara este egala atitudine a lui Manolescu fata de literatura timp de trei decenii. Cu exceptia citorva mici stingacii, el nu scrie in 1963 altfel decit in 1993. Esteticul pare a acoperi integral istoricul. La fel ca fiecare cronica literara in parte, si opera lui Manolescu in intregul ei este perfect polisata pina la a deveni, precum pasarile lui Brincusi, o …

Citeşte articolul

Retrospectiva Nicolae Manolescu (II)

Nicolae MANOLESCU Literatura romana postbelica. Lista lui Manolescu, vol. 1, Poezia, vol. 2, Proza. Teatrul, vol. 3, Critica. Eseul, Editura Aula, Colectia „Canon“, Brasov, 2001, 430 p., 350 p., 446 p., f.p. Canonul Manolescu Chiar incompleta, lista lui Manolescu din aceste trei volume cuprinde „mai toate“ numele importante ale ultimelor patru decenii literare. In prefata el indica drept criteriu al ordinii capitolelor …

Citeşte articolul

Retrospectiva Nicolae Manolescu (I)

Pe 15 octombrie, seara tirziu, mergeam cu trenul la Constanta. Era citeva zile inainte de lansarea cartilor lui Manolescu la Bucuresti si-i citeam volumul despre proza. In compartiment se mai afla o trupesa femeie, plina de energie, al sau slabut barbat si un neastimparat copil. Eu insemnam cu creionul pe carte pasajele „mai interesante“. Copilul se tot vira in sufletul meu sa-i dau „cheionu sa …

Citeşte articolul

Pamflet sau calomnie?

Recitindu-i pe clasici Intr-un articol din 1902, „Carlistii“, B.P. Hasdeu scrie urmatoarele: „Capii cei autentici si necontroversabili ai Junimii, D.D. Maiorescu si Carp, sint Nemti, prin cultura, si anume din scoala germana cea anti-nationalista a pesimistului Schopenhauer, caruia ii era rusine de-a fi Neamt. Schopenhaueristii cei din Romania au fost foarte consequenti de a dispretui neamul romanesc… Principele strain li s-a parut insa natural, …

Citeşte articolul

Congres Mondial al Arhitectilor la Bucuresti

La sfirsitul saptaminii trecute, vineri 20, simbata 21 si duminica 22 octombrie, la Institutul de Arhitectura „Ion Mincu“ din Bucuresti a avut loc Congresul Uniunii Mondiale a Arhitectilor. Tema dezbatuta, Genius loci, a vizat raporturile dintre traditiile locale si globalism in arhitectura moderna, in special in regiuni precum Europa Est-Centrala si Orientul Apropiat. Au participat arhitecti pretigiosi din numeroase tari ale lumii. Deschiderea festiva s-a …

Citeşte articolul