Valerian SAVA

FILM. Gradul zero al filmologiei, cota maxima a vocatiei

„Nu-i vazusem nici un film. Nu-i citisem nici o carte“, scrie scurt si cuprinzator Iulia Blaga, care facea astfel cunostinta cu Mircea Saucan, la Festivalul Filmului Antropologic de la Sibiu, unde cineastul intors special din Israel participa in 1998 ca invitat de onoare, iar autoarea excelentului volum comentat mai jos venise sa-i ia un interviu. „Dupa interviu – scrie mai departe foarte tinara noastra colega, …

Citeşte articolul

FILM. Re-replica la o replica

Laurentiu Damian, ca Nicolaescu si Mitulescu sau mai rau

Contez pe faptul ca acest text – bun de citit in canicula, pe plaja, la munte sau ca pierdere de timp – va fi plasat undeva in josul paginilor, cu litere in titlu mai mici decit la alte rubrici, si ma las deturnat de la tematica presanta a noului hiatus – falimentul moral si profesional relansat al cinematografului romanesc (desi tot la el vom ajunge) …

Citeşte articolul

DUPA FESTIVALUL INTERNATIONAL DE FILM TRANSILVANIA 2003

Carmazan, Damian & Comp. vs TIFF si punctul 10 din Decalog

Cu noutatea in premiera a unei conduceri formate dintr-un tinar regizor si un tinar critic (Tudor Giurgiu si Mihai Chirilov), alaturi de care se afla un „program coordinator“ calificat din Occident (Rik Vermeulen din Olanda); ajungind, prompt, cu un plus de definitie, la editia a doua, desfasurata intre 23 si 31 mai crt.; mai ramine doar ca Transilvania International Film Festival – TIFF sa se …

Citeşte articolul

FILM. Festivalul Filmului European – nu „dezastru“, ci triumf!

Dl Gheorghe Preda – realizator al unor scurtmetraje remarcate, dar si discutabile, cistigator cu un proiect de lungmetraj la recentul concurs (foarte discutabil) de la CNC – pare hotarit sa compromita cunoscuta formula caragialiana „simt enorm si vaz monstruos“. Ma indeamna chiar sa ma intreb pentru prima data daca des citata zicere nu e virtual anti-cinematografica, daca n-ar putea deveni deviza sau pretextul unui manierism …

Citeşte articolul

FILM. Decalog (a)simetric pentru tinerii cineasti

Domnule director Ion Bogdan Lefter, Nu sint sigur ca ne apropiem de sfirsitul mediocratiei filmice si nu stiu daca o vom putea data istoriografic, cu aproximatie, 1999-2004, dupa falimentul regizorocratiei artizanale (1990-1996), cu un interregn 1997-1998. Semne ale unei noi cezuri ar fi destule. De pilda faptul ca, din cele 14 filme anual pretinse mereu de oficialii regimului restauratiei, pina la mijlocul lunii mai …

Citeşte articolul

Foc de paie filmic la Clubul Prometheus?

Patronul a avut de-a face cu focul, dar in cu totul alta ordine de idei – sa speram, de bun augur – incit nu putea fi „un foc de paie“ ce s-a petrecut la Clubul Prometheus pe 23 aprilie crt. – de Sfintul Gheorghe, cum a observat un participant, care a precizat: „cel ce-a rapus balaurul“. Zicindu-i altfel sau in nici un fel, alti participanti …

Citeşte articolul

FILM. Ce inseamna sa-ti lipseasca simtul critic

(si cum profita de asta CNC 2)

Stimulat de un articol al lui Alex. Leo Serban (Sfirsit de an cu studiu de necaz, Observator cultural Nr. 95-96) – articol despre care ziceam ca este „punct unic de referinta in bransa, prin rectitudine si subtilitate disociativa“ – ajungeam sa afirm ca „fara vocatia criticii nu se poate faptui nimic performant in nici un domeniu al filmologiei, nici macar datarea corecta a filmelor“ (Observator …

Citeşte articolul

Alternativa la mediocratie: 3 pazeste?

De data asta, n-o sa ma refer la ce a scris Magda Mihailescu in ziarul pe care-l cumpar personal de la chiosc, voi iesi din acest cerc vicios, fiindca – dupa ce a comparat-o pe Malvina Ursianu cu Wajda si ne-a linistit ca putem sta cu fruntea sus alaturi de „marii cineasti ai Europei de Est“ datorita unui film precum Ce lume vesela… – era …

Citeşte articolul

FILM. Ce lume vesela… in Autarhia!

Acceptata in virtutea complexului cultural pe care li-l creeaza, afisata protocolar si sprijinita financiar pentru salvarea aparentelor, Malvina Ursianu nu face parte din clanurile de la CNC si UCIN, cum nu fac parte, bineinteles, nici debutantii reprezentind noul val regizoral. Ei nu intra deloc, iar ea nu intra in linia dreapta a preferintelor actualilor oficiali, cum n-a intrat nici in cea a precedentilor, decit ca …

Citeşte articolul

FILM. Cumetria epopeica, legea mafiota si premiile UCIN

Orisicit, de consens in politica de breasla si chiar de unanimitate a factorilor de decizie, nu ne putem plinge ca n-am avea in cinematografie. Un vector unic si un sincronism perfect functioneaza, tutelare si eficiente, intre „Centrul National“ reinstaurat si Uniunea restauratiei. S-a vazut, definitoriu, pe parcursul elaborarii si adoptarii birocratice a Legii mafiote a Cinematografiei, dar si saptaminile trecute, cind CNC 2 a incheiat …

Citeşte articolul

FILM. Intre E bine rau si Doamna cu trandafiri

In noul hiatus nemarturisit al premierelor autohtone – vorbesc de ce s-ar numi filme de fictiune de lung metraj intrate in circuitul cinematografelor – doua documentare de metraje si cu statute mult diferite intretin la zi si la antipozi dilematica cinematografiei noastre schizoide: E bine rau de Cristian Mungiu si Doamna cu trandafiri de Cristina Nichitus. Le-am citat cronologic, in ordinea prezentarii lor publice in …

Citeşte articolul

FILM. Un (in)amic public (prea) serios

Tudor Caranfil lexicograf

O editura de la Chisinau, din Basarabia reocupata de romanofobi, binemerita eroic (si) prin tiparirea unui Dictionar de filme romanesti. Editura se numeste Litera International, iar autorul textului tiparit – nici el lipsit de eroism – este prolificul bucurestean din bransa, Tudor Caranfil, aflat la a unsprezecea aparitie editoriala. Sub acest spot de intimpinare, sa observam totodata, din capul locului, ceea ce bucuresteanul insusi tine …

Citeşte articolul

Alt festival si aceeasi breasla

Noii dizidenti si neosecuristii

In deceniile dictaturii, singura institutie din sistemul cinematografic care functiona cultural pe linia de plutire, fara a fi sucombat nici in „deceniul satanic“ al anilor ’80, era Cinemateca Romana. Aici subzista cit de cit ceva din „rezistenta prin cultura“. Alte institutionalizari pe masura ale culturii profesionale nu s-au produs nici dupa 1989. Regizorocratia artizanala autoinstalata in 1990 si clanurile de tip mafiot care au continuat-o …

Citeşte articolul

FILM. Binecuvintata fii, inchisoare – dar inocenta camp?

La conferinta de presa de la Cinema Studio pentru filmul Binecuvintata fii, inchisoare, s-au spus citeva lucruri atit de clare, fara dubii interogative, in schimb pe alocuri patetice si parca in disputa cu sansele reformei si refondarii cinematografului romanesc (locul pare stigmatizat), incit comentariile extinse ar fi de prisos. Prima afirmatie neta i-a apartinut regizorului provenit dintre operatorii de imagine Nicolae Margineanu, cu precizarea ca …

Citeşte articolul

FILM. Democratia cascadorilor si cacealmaua tricefala UCIN-UARF-CNC

Atentie, acrostih! Puteti chiar sa va limitati la citirea acrostihului, trecind mai departe sau parcurgind pe sarite versurile adiacente – avantaj de care n-aveti cum profita la filmele „epopeii cinematografice nationale“ initiate de beneficiarul acrostihului. Scuze, oricum, pentru absenta parantezelor cu Sic! – in lipsa lor imaginati-va din cind in cind risete din off: „Multe vremi se-adun pe roata, pin-ce naste, pin-ce creste El, …

Citeşte articolul

FILM. Turnul din Pisa – prabusire iminenta?

Cind am publicat, acum trei ani si ceva, un articol cu titlul Falimentul cinematografiei buftene si sfirsitul criticii cameleonice (Romania literara Nr. 35/1999), reputatul coleg B.T. Ripeanu mi-a reprosat (oral, desigur, fiindca la noi functioneaza regula dupa care filmologii istorici nu se exprima deloc in presa, nici in reviste de cultura, necum in chestiuni actuale, de pe vremea cind Institutul de Istoria Artei era subordonat …

Citeşte articolul

Occident – „occidentul“ unei cinematografii virtuale

Dupa E pericoloso sporgersi (1995) al lui Nae Caranfil si Marfa si banii (2001) de Cristi Puiu, Cristian Mungiu este – cu al sau Occident (2002) – al treilea debut care conteaza, notabil si evolutiv, intr-o cinematografie romaneasca virtuala (pe ruinele celei malformate sau pulverizate de fostul regim ori in trena lui). In vria intretinuta 13 ani de politica incompetentei manageriale si a mafiei din …

Citeşte articolul

FILM. O capodopera CC; LD si filmul porno

Buletinul oarecum lunar Cinema infirma zvonul ca ar trage sa moara si a aparut nesperat pe piata cu al sau numar 2 din luna mai incoace. Desi se subintituleaza explicit Revista a Centrului National al Cinematografiei, ii zic buletin fiindca e o mixtura intre publicatia de propaganda pentru strainatate editata cindva la „Romania-film“ si „buletinul intern al Comitetului pentru Cinematografie de pe linga Consiliul de …

Citeşte articolul

Oximoronul sine qua non

Dilema critica interesanta in „cazul“ filmului lui François Ozon, 8 femei, nu mi se pare una intre extreme. Cei „care s-au plictisit de moarte dupa nici jumatate de ora – nevazind in el decit o joaca usor infantila cu miza minuscula“ – cum ne semnaleaza in tripleta Mihai Chirilov, Andrei Gorzo si Alex. Leo Serban in Observator cultural Nr. 131, ca initiatori ai unui foarte …

Citeşte articolul

Replica

Ca si dl Marian Tutui, redactor-sef la Cinemateca Romana (vezi replica sa din Observator cultural, Nr. 129), sper ca „valurile“ provocate eventual de eseul subsemnatului Solutia crizei: restauratie sau refondare „sa nu influenteze receptarea in tara a numarului 8 al revistei MovEast“ (Oservator cultural, Nr. 128-129). Pe sleau spus: sa nu fie oprita de catre CNC distribuirea publicatiei in limba engleza in care mi-a aparut …

Citeşte articolul