Virgil Ştefan NIŢULESCU

Traian de lîngă noi

Inițial, după ce am citit articolul Valentinei Iancu, din Observator cultural nr. 388 (646), am fost tentat să nu răspund, fiind convins că pledez pentru o cauză pierdută. Multe dintre persoanele care nu fac parte din establishmentul cultural actual și, mai ales, cei sub 40 de ani au fost oripilați de așezarea statuii înfățisîndu-l pe Traian pe treptele Muzeului Național de Istorie a României. Nu …

Citeşte articolul

„Este necesară o schimbare radicală, care să conducă la formarea unor structuri administrative eficiente“

Dialog cu Gheorghe Postică

Domnule Gheorghe Postică, înainte de orice, trebuie să vă felicit pentru recenta numire a dvs. ca viceministru al Culturii, cu atît mai mult cu cît, pentru Republica Moldova, este un moment extrem de dificil, din toate punctele de vedere: un stat fără preşedinte ales constituţional, cu un echilibru politic extrem de fragil, cu o parte a teritoriului său ocupată …

Citeşte articolul

Încă o lege de care nu avem nevoie

Despre propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de artist vizual

Imediat după schimbarea regimului politic, dezorientaţii cetăţeni ai României, tînjind după iluzoria protecţie impusă de statul comunist, au început să spere că soluţia tuturor problemelor lor ar sta într-un sistem legislativ atoateacoperitor. În faţa doveditului amatorism al consecutivelor echipe de guvernanţi, singura soluţie părea să vină dintr-o legiferare cuprinzătoare şi, mai ales, protecţionistă. Pe modelul persoanelor cu …

Citeşte articolul

Arheologie şi autostrăzi

Societatea românească plăteşte, încă, un greu tribut regimului comunist. Cîteva dintre tarele care ne-au îmbolnăvit, ca naţie, vreme de jumătate de veac îşi fac simţită prezenţa şi astăzi. Lipsa de cultură generală, lipsa de planificare riguroasă şi logică, dispreţul faţă de lege şi de cultură, demagogia şi populismul devastator sînt, şi acum, extrem de prezente în viaţa publică …

Citeşte articolul

Reorganizarea prin comasare

Administraţia publică românească se află într-o permanentă căutare a formei perfecte, cea care ar trebui să asigure utilizarea eficientă a resurselor financiare, logistice şi umane, pentru îndeplinirea obiectivelor din programele de guvernare. Administraţia culturală nu face excepţie. Numai că, dincolo de această goană continuă spre realizarea obiectivelor propuse, justificările care fundamentează schimbările nu sînt, întotdeauna, conforme cu principiile …

Citeşte articolul

Pavilionul românesc de la Veneţia

Note pe marginea unei discuţii desfăşurate la Ministerul Culturii

Cu siguranţă, în ziua de azi, Bienala de artă de la Veneţia nu este nici cel mai bine organizat eveniment mondial de acest fel şi nici cel mai mare, iar simpla vizitare a pavilioanelor naşte o mulţime de nemulţumiri. Şi, totuşi, rămîne cel mai prestigios, iar prezenţa în selecţia unuia dintre pavilioanele naţionale sau în cel internaţional …

Citeşte articolul

Primim la redacţie.Precizare

Am citit cu interes articolul dlui Mihai Plămădeală, Noaptea (cea mai mare a) Muzeelor, din nr. 166 al Observatorului. Este, fără îndoială, important faptul că muzeele se bucură de interesul criticilor fenomenului cultural şi al publicului (chiar dacă apariţia articolului la rubrica de Arte vizuale nu este întru totul justificată, deoarece la manifestările despre care vorbim au participat …

Citeşte articolul

Profesionalizarea managementului cultural

Milena DRAGICEVIC SESIC, Branimir STOJKOVIC Cultura: management, mediere, marketing In romaneste de Liubita Raikici si Lucian Alexiu, Postfata de Corina Suteu, Nota asupra editiei de Sorina Ianovici-Jecza, Editura Fundatia Interart TRIADE, Colectia „Cultura si management“, Timisoara, 2002, 312 p., f.p. Observatorul cultural a anuntat, in Nr. 173, aparitia acestui volum. Motivul pentru care am considerat necesar sa …

Citeşte articolul

Film si televiziune: noua economie

Institutul European pentru Comunicare este una dintre cele mai respectate organizatii de cercetare in domeniul mijloacelor de informare in masa de pe continent. Infiintat la Manchester, in 1983, cu sprijinul Fundatiei Culturale Europene1, Institutul functioneaza la Düsseldorf, incepind din 1992 (intre timp, a dobindit un sediu si la Paris), ca o entitate privata finantata, partial, de autoritatile din Rhenania de Nord – Westphalia. De-a lungul …

Citeşte articolul

Seminarul international Crossing Perspectives: Cultural Cooperation with South Eastern Europe

Cultura ca instrument. Pe marginea unui seminar

Grupajul care urmeaza reflecta seminarul international Crossing Perspectives: Cultural Cooperation with South Eastern Europe, desfasurat la Amsterdam, la mijlocul lunii trecute, in organizarea Fundatiei Culturale Europene. Detalii – in prezentarea lui Virgil Stefan NITULESCU, alaturi de care publicam importantul Manifest pentru cooperarea culturala cu Europa de Sud-Est, adoptat cu ocazia seminarului, apoi textul citit in deschiderea reuniunii, semnat de cunoscuta scriitoare croata stabilita in Olanda …

Citeşte articolul

Strategii culturale locale

Cititorii Observatorului cultural au fost informati, intotdeauna1, cu privire la activitatea platformei Politici pentru cultura2, coordonata, in momentul de fata, de Fundatia Culturala Europeana3 si de Asociatia Culturala Ecumest4. Fara sa incercam o detaliere – imposibila, in spatiul acestui articol – a activitatilor pe care aceasta platforma le-a avut, din 1999 incoace, trebuie amintit faptul ca ea este preocupata, in principal, de elaborarea politicilor culturale …

Citeşte articolul

Ziua Internationala a Muzeelor

La initiativa Consiliului International al Muzeelor (ICOM), in fiecare an, la 18 mai, se sarbatoreste Ziua Internationala a Muzeelor. Imi face placere sa va transmit, alaturat, mesajul ICOM prilejuit de acest eveniment. Totodata, va informez ca am solicitat membrilor institutionali ai Comitetului National Roman ICOM sa organizeze manifestari speciale in onoarea acestei Zile si ca recomandam tuturor muzeelor din Romania sa asigure acces gratuit sau …

Citeşte articolul

Republica Moldova: in cautarea unei identitati culturale

Republica Moldova, ca subiect de drept international, este membra a mai multor organizatii, intre care Consiliul Europei pare a fi de cea mai mare importanta. Aceasta organizatie are o evidenta dimensiune culturala, recunoscuta, intre altele, prin Conventia culturala europeana (deschisa spre semnare la 19 decembrie 1954 si la care si Romania a aderat, inainte de a fi devenit membra a Consiliului, printr-o lege promulgata la …

Citeşte articolul

Din nou despre Kurt W. Treptow

Sint de acord cu observatiile d-nei Irina Livezeanu privind lucrarea A History of Romania, coordonata de Kurt Treptow (cf. Observator cultural Nr. 145), tot asa dupa cum stiu ca, de regula, sintagma „istoricul american“ este menita sa sublinieze „obiectivitatea“ pe care un istoric strain o poate manifesta, atunci cind opiniile sale sint „favorabile“ punctelor de vedere ale vulgatei istorice romanesti. Trebuie sa remarc, insa, ca, …

Citeşte articolul

Arhibibliomuzeoteca

Secolele XVIII-XIX au insemnat, intre altele, momente de definire a trasaturilor fundamentale ale unor institutii culturale, asa cum le cunoastem astazi: arhiva, biblioteca si muzeul. Prin „definitie“, aceste tipuri de institutie administreaza memoria societatii, dupa forma obiectului. Este, asadar, o impartire strict tipologica – perfect consonanta cu ceea ce constituia modelul de gindire al epocii. „Sistematizarea“ universului in clase si subclase de obiecte, ierarhizate dupa …

Citeşte articolul

Exemple din Bulgaria, ecouri in Romania

Una dintre optiunile Ministerului Culturii din Bulgaria – atunci cind a beneficiat, ca si omologul sau roman, de un fond Phare – a fost aceea de a sprijini organizarea unui centru de proiecte culturale. Cu o investitie totala de 150.000 Euro, in 1999, a luat fiinta Centrul Cultural Euro-Bulgar, intr-un spatiu cedat de minister, la parterul cladirii acestuia. CCEB dispune de o sala de expozitii, …

Citeşte articolul

O redescoperire a Braziliei

In seara zilei de 8 februarie 2002, printul mostenitor Frederik a vernisat, la Muzeul National din Copenhaga, expozitia Albert Eckhout – primele portrete ale brazilienilor. Expozitia reprezinta o surpriza chiar si pentru danezi si, cu atit mai mult, pentru ocazionalii vizitatori straini. Pentru deslusirea interesantei istorii care sta in spatele acestei expozitii este necesara o intoarcere in prima jumatate a secolului al XVII-lea. Olanda era, …

Citeşte articolul

Politici pentru cultura: Zagreb, sfirsitul unei etape

Politici pentru cultura este un program despre care cititorii Observatorului cultural au mai avut prilejul sa citeasca1, asa incit nu voi relua acum toate detaliile sale. In momentul de fata, programul este coordonat de Fundatia Culturala Europeana si de Asociatia Ecume/Ecumest si are drept scop declarat reunirea eforturilor unor actori sociali importanti (Parlament, ministere si organizatii civile), care „trebuie sa constientizeze faptul ca sint parteneri …

Citeşte articolul

O revista pentru o retea (intre retele)

Culturelink este publicatia trimestriala a Retelei Retelelor pentru Cercetare si Cooperare in Dezvoltarea Culturala – organism infiintat in iunie 1989, ca urmare a Recomandarii 3.2.2. adoptate de Intilnirea consultativa a reprezentantilor retelelor regionale si subregionale pentru cercetare si cooperare in domeniul dezvoltarii culturale, organizate de UNESCO si de Consiliul Europei. In fiecare an, primele trei aparitii sint publicatii tip magazin, continind informatii incadrate in rubrici …

Citeşte articolul

Noi responsabilitati: politici culturale (II)

In Bulgaria, principiile fundamentale ale strategiei culturale nationale1 au fost stabilite prin Legea pentru protejarea si dezvoltarea culturii, adoptata in 1999, lege care isi asuma, curajos, chiar si o definitie a culturii („activitatea asociata cu crearea, studierea, diseminarea si protejarea valorilor culturale, ca si cu rezultatele acestei activitati“). In fapt, aceasta lege stabileste regulile generale de finantare a institutiilor culturale, fie ca acestea sint de …

Citeşte articolul