ÎN DEZBATERE

Editori români despre publicarea scriitorilor basarabeni

Răspund: Cosmin Perţa, Claudiu Komartin, Mădălina Ghiu, Nicolae Tzone, un cristian

1. Ce v-a determinat să publicaţi cărţi ale scriitorilor români de peste Prut? 2. Ajung aceste cărţi şi la Chişinău? 3. I-aţi încadra pe basarabeni într-o colecţie aparte a editurii? Cosmin PERŢA, Editura Tracus Arte În primul rînd valoarea lor. De douăzeci de ani încoace, unii dintre cei mai importanţi scriitori români contemporani vin din Basarabia. Emilian Galaicu-Păun, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan, …

Citeşte articolul

Forţa juridică a denumirii de „limbă română“ în Republica Moldova

În rîndurile care urmează, ne propunem să demonstrăm că avem dreptul, iar instanţa de contencios constituţional din Republica Moldova are obligaţia de a statua că este corect juridic să denumim limba de stat a Republicii Moldova limba română. Introducere Apariţia Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti în stînga Nistrului, în octombrie 1924, prin „grija“ autorităţilor sovietice – ciudăţenie politică fără vreo …

Citeşte articolul

Mai pot fi salvate limbile clasice în România? (II)

Continuăm, în acest număr, o dezbatere despre studiul limbilor clasice în România, unul din cele mai vitregite domenii ale învăţămîntului secundar şi superior din România. Am solicitat atît puncte de vedere ale profesorilor de liceu care predau limba latină şi limba greacă, cît şi opinii ale elevilor care au obţinut premii la concursurile internaţionale de limbi clasice. Găzduim şi un articol al profesorului Alexander Baumgarten, …

Citeşte articolul

Rosa in yeme. Limba latină şi identitatea modernă

A gîndi o cauză presupune două eforturi, însă mintea omenească acordă atenţie cu precădere unuia dintre acestea. Primul este identificarea celor mai particulare cauze, înţelegînd că putem fi cu atît mai apropiaţi de adevăr cu cît sîntem mai precişi şi gîndirea este mai indivizibilă. De pildă, spunem că iarna există trandafiri pentru că ei ne sînt disponibili la fiecare colţ de stradă şi, chiar dacă …

Citeşte articolul

Profesori, elevi, absolvenţi despre studiul limbilor clasice

Premii obţinute de elevi români la concursuri internaţionale

Aşa să ne călăuzească Minerva! În cariera didactică am avut fericita ocazie de a însoţi, de trei ori, lotul olimpic naţional la prestigioasele concursuri internaţionale Ciceronianum, Horatianum şi Ovidianum, concursuri care reunesc, în Italia, la Arpino, la Venosa ori la Sulmona, liceeni din majoritatea statelor Europei, cei mai buni şi mai pasionaţi cunoscători ai limbii şi literaturii latine, respectiv ai operelor autorilor …

Citeşte articolul

Mai pot fi salvate limbile clasice în România? (I)

Iniţiem, din acest număr, o dezbatere despre studiul limbilor clasice în România. Am solicitat unor personalităţi universitare răspunsul la un set de întrebări privind prezentul şi viitorul limbilor clasice, unul dintre cele mai vitregite domenii ale învăţămîntului secundar şi superior din România. În viitorul număr al revistei vom publica răspunsul profesorului Alexander Baumgarten, puncte de vedere ale profesorilor de liceu care predau limba latină …

Citeşte articolul

Mai pot fi salvate limbile clasice în România? (I)

Iniţiem, din acest număr, o dezbatere despre studiul limbilor clasice în România. Am solicitat unor personalităţi universitare răspunsul la un set de întrebări privind prezentul şi viitorul limbilor clasice, unul dintre cele mai vitregite domenii ale învăţămîntului secundar şi superior din România. În viitorul număr al revistei vom publica răspunsul profesorului Alexander Baumgarten, puncte de vedere ale profesorilor de liceu care predau limba latină …

Citeşte articolul

Opinii ale profesorilor Bogdan Murgescu şi Andrei Pippidi

Bogdan MURGESCU: Cred că problema patrimoniului este interesantă şi importantă, dar nu cred că soluţia pentru promovarea studiilor legate de patrimoniu este întemeierea unei alte facultăţi. Fragmentarea prea mare în interiorul Universităţii nu serveşte nici demersurilor interdisciplinare, nici progresului Universităţii. Separarea este foarte complicată şi ar crea probleme multiple. Nu cred că este cazul unei separări în interiorul Facultăţii de Istorie. Cu unii dintre cei …

Citeşte articolul

„Nu accept spargerea Facultăţii de Istorie“

Interviu cu Adrian CIOROIANU, decanul Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti

Sînteţi pentru sau sînteţi contra înfiinţării unei Facultăţi de Studiu al Patrimoniului? Nu mă pronunţ pro sau contra. Colegii mei pot să-şi facă şi trei facultăţi, dacă doresc. Am spus doar că istoria veche va rămîne în Facultatea de Istorie, iar clădirea actuală a Facultăţii de Istorie nu va fi împărţită cu o altă facultate. Planul iniţiatorilor era să împărţim şi facultatea, dînşii să …

Citeşte articolul

În jurul unei propuneri controversate

Proiectul istoricilor şi arheologilor din Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei de a înfiinţa o nouă facultate în cadrul Universităţii din Bucureşti, o facultate care să dezvolte competenţe de analiză şi interpretare a culturii materiale, poate răspunde dorinţelor multor arheologi care au fost nevoiţi să înveţe singuri, înconjuraţi de scepticismul colegilor, lucruri de care au ajuns în timp să creadă că au neapărată …

Citeşte articolul

Despre oameni, lucruri şi idei

În jurul ideii de a constitui o facultate destinată studierii patrimoniului, cu specialitățile sale, s-au stîrnit deja pasiuni și discuții, ceea ce demonstrează capacitatea inspiratoare a acestui proiect. Fiind noi doi dintre cei care i s-au asociat de la început, vom încerca să răspundem la cîteva dintre întrebările pe care le ridică și care ne permit să precizăm motivele adeziunii noastre. Ceea ce lipseşte …

Citeşte articolul

O pledoarie pentru specializare

Problema principală pe care programele universitare, mai ales cele dedicate unor științe clasice precum istoria, nu reușesc să o rezolve în sistemul nostru universitar este raportul dintre pregătirea pentru cercetare și instruirea generală, destinată cu deosebire carierei didactice preuniversitare. În aceasta rezidă esența chestiunii: topite în spectrul larg al studiilor generale, necesare profesiunii didactice, specialități care în alte sisteme universitare sînt de decenii (unele de …

Citeşte articolul

Educaţie prin patrimoniu

„Cea mai tristă formă a distrugerii patrimoniului rămîne, în fapt, necunoaşterea lui.“ Această afirmaţie am găsit-o în articolul „Cum poţi ţine în viaţă patrimoniul. Răspunsul unui manual şcolar“, publicat de Cristina Bogdan în revista Cultura, în numărul din 6 decembrie 2012. Ea reflectă foarte bine ideea de la care a pornit propunerea de creare a unei Facultăţi de Studiu al Patrimoniului în cadrul Universităţii din …

Citeşte articolul

O întrebare

În 1954, Egiptul condus de Nasser a decis o vastă operație de îndiguire a Nilului. Proiectul era cu totul nepăsător față de perspectiva dispariției unor monumente istorice fără egal, vestigii ale arhitecturii sacre egiptene și greco-romane. Un val general de emoție în întreaga lume civilizată a evidențiat atunci caracterul universal al bunurilor culturale amenințate. Așa s-a ajuns la prima mare inițiativă a UNESCO de apărare …

Citeşte articolul

Studierea patrimoniului și Universitatea

Cu un an în urmă, Universitatea din Göteborg a fost gazda unei ample reuniuni la care au participat specialiști reprezentînd domenii mai mult sau mai puțin (uneori deloc) asociate, în mentalitatea publică, studierii patrimoniului. Aproape 500 de savanți – universitari, cercetători, practicieni ai domeniului – veniți din 47 de țări au constituit Association of Critical Heritage Studies, susținută de Journal of International Heritage Studies*. De …

Citeşte articolul

Scrisoare deschisă a comunităţii academice din Facultatea de Istorie

Către Rectorat, Consiliul de Administraţie și Senatul Universităţii din Bucureşti, Către întreaga comunitate academică a Universităţii din Bucureşti Comunitatea academică a Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti a luat cunoştinţă de iniţiativa unor colegi de la Departamentul de Istorie Antică, Arheologie şi Istoria Artei din cadrul facultății noastre de a iniția un proiect de înființare a unei noi facultăți în Universitate – Facultatea …

Citeşte articolul

Memoriu către Rectoratul Universităţii din Bucureşti

Despre constituirea Facultății de Studiu al Patrimoniului

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE ISTORIE DEPARTAMENTUL DE ISTORIE ANTICĂ, ARHEOLOGIE ȘI ISTORIA ARTEI Către Rectoratul Universității din București, În atenția domnului Rector, prof. univ.dr. Mircea Dumitru MEMORIU INTERN TEMA: Constituirea Facultății de Studiu al Patrimoniului I. Studiul Patrimoniului (Heritage Studies) reprezintă investigarea multidisciplinară a relațiilor pe care le întrețin comunitățile umane cu reprezentarea, interpretarea și valorificarea trecutului. Acest …

Citeşte articolul

Pro şi contra înfiinţării unei Facultăţi de Studiu al Patrimoniului

Discuții și chiar polemici s-au aprins, în ultimele săptămîni, în jurul unei propuneri pe care Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei din cadrul Facultăţii de Istorie a Universității din București a adresat-o Rectoratului acestei instituții. Propunerea includea, în sinteză, două mari idei. În primul rînd este vorba despre nevoia de a dezvolta în cadrul Universității bucureștene un nou domeniu de licență, …

Citeşte articolul

O carte în dezbatere: De ce este România altfel?

Găzduim în acest număr al revistei Observator cultural o dezbatere consacrată volumului De ce este România altfel? de Lucian Boia (Editura Humanitas, 2012; cea mai vîndută carte a Editurii Humanitas la Tîrgul Gaudeamus din noiembrie 2012). O carte dură, aspră, un volum despre traseul sincopat al României, de la formarea poporului român pînă la momentul suspendării preşedintelui Băsescu. De ce este România …

Citeşte articolul

Ca un burete

Exasperantă, enervantă, provocatoare şi incomodă această ultimă carte semnată de Lucian Boia. În De ce este România altfel?, ca într-un joc de domino, cad toate reprezentările fantasmatice pe care ni le-am făcut despre istoria noastră. Cartea este un exerciţiu de demitizare a istoriei, o incizie într-un trup alcătuit din bucăţi nearmonizate, o dispută cu toate poncifele vehiculate (şi fixate) în imaginarul colectiv. Nimic nu …

Citeşte articolul