SUPLIMENT

Dramaturgia lui Jean-Pierre Sarrazac

Personalitate complexă, Jean-Pierre Sarrazac este dramaturg, profesor universitar şi eseist. Profesor universitar la Universitatea Paris III – Sorbonne Nouvelle şi profesor invitat la Universitatea Louvain-la-Neuve, el desfăşoară o bogată activitate pedagogică. Este coordonatorul colecţiei „Penser le théâtre“ de la Editura Circé. Semnează peste douăzeci de piese, publicate, traduse în engleză, italiană, portugheză, olandeză, suedeză, …

Citeşte articolul

Cununia morţilor

Traducere de Eugenia Anca ROTESCU Personaje: Christine, 18 ani, în ultima clasă de liceu Marie-Cécile, prietena ei, 18 ani, în clasa paralelă Jean-Louis, fratele ei, 20 de ani, la matematici speciale Olivier, 23 de ani, termină etnologia la Paris Philippe, 17 ani, coleg de clasă cu Christine …

Citeşte articolul

Neoliberalismul nu va face lumea fericită. Dialog cu Jean-Pierre SARRAZAC

Radio Cluj a montat pentru teatrul radiofonic piesa dumneavoastră, Cununia morţilor. Am dorit un dialog pe marginea piesei, a actualităţii temei, pentru că trecerea pragului de la vîrsta adolescenţei la cea adultă e o temă de actualitate la noi, ca şi în Franţa. Povestea e relativ simplă, am putea spune că este cronica unei veri. Cinci …

Citeşte articolul

Vera Călin – pagini inedite

A plecat din Romånia acum 32 de ani. Înainte de a se stabili în America, a predat la Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti. Sub conducerea lui Tudor Vianu, a parcurs treptele superioare ale carierei didactice, pînă la gradul de profesor, obţinut În 1970. Acum doi ani, în numărul din 25 mai 2006, revista Observator cultural publica suplimentul Vera Călin – O emigraţie. Bilanţul …

Citeşte articolul

Asumarea exilului

Un sfert de secol, după 1950, Vera Călin a ţinut seminarii şi a predat lecţii de literatură universală şi comparată la Universitatea din Bucureşti. Făcea parte din „echipa“ lui Tudor Vianu, concomitent sau poate alternativ cu Edgar Papu, cu Zoe Dumitrescu Buşulenga, membri redutabili ai unei catedre prestigioase, ferită, în limitele posibilităţilor, de ravagiile dogmatismului obnubilant. Se înţelege …

Citeşte articolul

Alte Însemnări

Recitesc. Scot din raft cartea spre care mă îndeamnă dispoziţia momentului. Thomas Mann, Cehov, André Gide, George Călinescu, James Joyce. Lecturi nesistematice. Mă bucur că nici un curs universitar, nici un articol de critică, nici un studiu de teorie literară nu mă obligă să aleg scriitori aparţinînd unui secol, unui curent literar, unei orientări stilistice. Dar observ că, recitind, încerc să regăsesc starea de spirit, …

Citeşte articolul

POLONIA CULTURALĂ ÎN 2008

Supliment dedicat Zilei Naţionale a Poloniei – 3 mai

Provocare Echipa de la Observator cultural a lucrat la acest supliment cu drag de Polonia şi de echipa Institutului Polonez din Bucureşti. Acest drag înseamnă curiozitate, interes şi plăcerea de a descoperi enormele prefaceri culturale poloneze. Realitatea poloneză ar trebui, din punctul nostru de vedere, pusă mai des alături de cea românească. Lumile noastre culturale, istorice şi politice sînt complementare. Polonia contemporană are atîtea lucruri …

Citeşte articolul

Evenimente în România şi Republica Moldova, organizate de Institutul Polonez din Bucureşti

Aprilie n 29 martie-27 aprilie: artişti polonezi premiaţi la Bienala Internaţională de Gravură Experimentală, Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului, Mogoşoaia n 30 aprilie, ora 17.00: vernisajul expoziţiei de pictură abstractă a artiştilor Izabela Kita şi Rafal Stepniak, Casa Artelor – Galeria Pygmalion, Timişoara Mai n 3 mai: Ziua Poloniei la librăria Cărtureşti, Bucureşti n Concertele cvintetului de jazz Piotr Wojtasik: 8 mai, ora 20.00 …

Citeşte articolul

„România, pentru mine, înseamnă foarte mulţi colegi şi prieteni“. Interviu cu Jaroslaw GODUN, directorul Institutului Polonez din Bucureşti

De cînd sînteţi în România? De 11 ani. Am cîştigat o bursă în Polonia, eram student la Academia Creştină din Varşovia, şi am continuat studiile teologice în România, la Universitatea Bucureşti. De ce aţi preferat România? Cînd eram student în Polonia, îmi doream să plec, să văd cum se studiază în altă parte. În al doilea rînd, pentru polonezi, România era o necunoscută. După 1991, …

Citeşte articolul

La faţa locului. Varşovia

În iunie anul trecut, ministrul polonez al Educaţiei, Roman Giertych, a anunţat că operele lui Witold Gombrowicz nu vor mai fi predate în şcolile publice din Polonia. Decizia nu a fost singura de acest gen. Într-adevăr, ea făcea parte dintr-o iniţiativă mai amplă de a-i proteja pe elevii polonezi de indezirabili precum Joseph Conrad, Johann Wolfgang von Goethe …

Citeşte articolul

Colţul Poeziei

A trecut prin lunci apusul... Kazimiera Illakowiczowna A trecut prin lunci apusul, a trecut prin lunci milosul mai colindă încă, încă... Eu ca şi atunci după-aceste lunci mă grăbesc. Şi alerg bezmetic... Strigă, plîng în urmă, nu vor să-nţeleagă, – după-aceste lunci după-amurg, mireasmă, doar eternitate-i. Kazimiera Illakowiczowna (1892-1983), poet, prozator, dramaturg, traducător (a tradus din engleză, rusă, română, maghiară). Poeziile …

Citeşte articolul

Teatrul politic polonez: lupta dintre post şi carnaval1

Nu cu mult timp în urmă, la Varşovia, s-au comemorat cu mare emoţie 40 de ani de la revolta studenţilor pentru apărarea libertăţilor cetăţeneşti, izbucnită în martie 1968. Valul de proteste a determinat atunci decizia autorităţilor comuniste de a scoate de pe afiş spectacolul cu piesa Străbunii (Dziady) de Adam Mickiewicz, cea mai importantă dramă romantică poloneză din secolul al XIX-lea, care descrie lupta poporului …

Citeşte articolul

Warlikowski – dovezi de existenţă

Krzysztof Warlikowski s-a născut în 1962; a studiat istorie şi filozofie la Cracovia, o trăit o scurtă perioadă în Franţa (în 1983), de unde s-a întors la Cracovia ca student al Şcolii Naţionale Superioare de Teatru. Începe să monteze spectacole din 1992 (Elias Canetti, Auto-da-fe), iar în 1992-1993 i-a fost asistent de regie lui Peter Brook. Pentru Purificare, i-a fost acordat în 2002 Premiul pentru …

Citeşte articolul

Polonia mea de celuloid

Cunosc, relativ, două Polonii: una de hîrtie, cealaltă de celuloid. Prima înseamnă Sienkiewicz, Schulz, Lem, Gombrowicz. A doua: Wajda, Kieslowski, Polanski. Ştiu, „Poloniile“ mele sînt puţine, fictive şi nu foarte bogate. Dar sînt memorabile şi au personalitate. Nu cunosc, din păcate, cinematografia poloneză, ci doar cîţiva cineaşti notorii, plus alte cîteva filme răzleţe. Chiar cînd face un film cu şi despre francezi, despre un …

Citeşte articolul

Polonia 2004+, de la distanţă

Din unghiul meu de vedere – acela al unui ins pasionat constant de un anume spaţiu şi geografic, dar şi cultural-politic, un ins care nu confundă însă pasiunea sa cu expertiza şi care cere de la bun început eventualilor cititori să nu facă nici ei această suprapunere incorectă –, Polonia nu este un puzzle simplu, e ceva viu şi adesea incitant. Inclusiv ceea ce aş …

Citeşte articolul

Limba nu minte

Iwonei, traducătoarea lui Thomas Mann I În mai 1944, în faţa apropiatei catastrofe, Joseph Goebbels a publicat un articol introductiv în cotidianul Reich. Scria în el că armatele hitleriste apără Europa de sovietici, dar că guvernarea sovietică, în schimb, este bazată pe teroare şi minciună. Astăzi – scria Goebbels – sovieticii „menţin tăcerea asupra Kominternului, pentru că acum este vorba despre imperiul sovietic. Au …

Citeşte articolul

Colegul lui Orfeu

Anul Herbert, marcînd un deceniu de la moartea poetului, va fi un prilej de a ne răspunde din nou la întrebarea: pentru ce îl iubim pe Zbigniew Herbert? În ultimii ani ai vieţii, autorului volumului Epilog la furtună (Epilog burzy) îi plăcea să-şi spună colonel al Brigăzii Regale Autonome de Husari ai Morţii. Era în asta ceva mai mult decît dezinvoltură literară. Vrînd-nevrînd, …

Citeşte articolul

Piotr Bednarski: Zăpezile albastre

Fragmente din volumul în curs de apariţie la Editura Humanitas

„În general, nu observam sărăcia sau moartea care pusese stăpînire pe tot. Era lumea noastră, realitatea noastră, cotidianul nostru. Nu cunoscusem niciodată nimic altceva sau dacă da, uitasem. Cel mai important era să ne potolim foamea şi să alungăm frigul – aceste două chipuri ale destinului care ne urmărea. Voiam să devenim cît mai repede adulţi. Moartea de glonţ, şi nu de foame sau de …

Citeşte articolul

Wojciech Kuczok: Mizeria

Fragment din volumul în curs de apariţie la Editura Polirom

Biciul nu era prea lung, avea cam 40 de centimetri, în schimb era gros, îndesat – un bici de cauciuc, tare şi umplut în interior. Nu era ca vergeaua de cauciuc, după o asemenea vergea durerea e ascuţită, iute, te furnică, dar dispare repede ca rotocoalele pe apă, se întinde pe piele şi nu o mai simţi; dacă nu iei în seamă nedreptatea în sine, …

Citeşte articolul

Wojciech Kuczok: Mizeria

Fragment din volumul în curs de apariţie la Editura Polirom

Biciul nu era prea lung, avea cam 40 de centimetri, în schimb era gros, îndesat – un bici de cauciuc, tare şi umplut în interior. Nu era ca vergeaua de cauciuc, după o asemenea vergea durerea e ascuţită, iute, te furnică, dar dispare repede ca rotocoalele pe apă, se întinde pe piele şi nu o mai simţi; dacă nu iei în seamă nedreptatea în sine, …

Citeşte articolul