Ca in fiecare an, ianuarie este luna in care natiunea isi aminteste, la unison, de Mihai Eminescu. Este luna in care televiziunile, ziarele, institutiile culturale, posturile de radio se intrec in evocari, in dezbateri, in „medalioane“ care sa compenseze, cumva, tacerea si lipsa de interes din restul anului. Din pacate, majoritatea „manifestarilor“ de acest fel nu sint altceva decit searbede festivitati care, in loc sa …
Pe la sfirsitul anilor ’70, presa internationala relata, cu lux de amanunte, povestea unui japonez care, la mai bine de treizeci de ani de la sfirsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, nu aflase inca de incheierea marii conflagratii. Ratacit in timp, omul traia intr-o realitate ce incetase de ani buni sa mai fie a tuturor, supravietuise – fizic si mental – in transee de mult …
Sinteti unul dintre scriitorii romani cu cea mai mare vizibilitate in Occident, la fel de bine primit de critica literara si inainte de 1989 si, mai ales, dupa 1990, dupa prabusirea comunismului in Romania. Ati reusit, cu alte cuvinte, sa va mentineti in atentia criticii si a publicului occidental exclusiv prin cartile dvs. si nu datorita contextului politic – exilul. Exista un interes in Occident …
Nora IUGA Fetita cu o mie de riduri Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 2005, 108 p. Despre Nora Iuga se poate spune ca reinventeaza starea poeziei cu fiecare nou volum publicat. Dupa Sexagenara si tinarul (2000) si Fasanenstraße 23 (2001), in care autoarea imprima prozei structurile si ritmurile liricului, dupa Lebada cu doua intrari (2003) – o carte greu de incadrat intr-un gen anume, …
Pentru cultura autohtona 2005 a fost un an fast. Un an in care interesul publicului pentru literatura romana pare sa se fi redesteptat si stabilizat, manifestindu-se ori de cite ori editurile au mizat pe scriitorii romani si au facut din promovarea acestora o politica editoriala constanta. Si, cind spun literatura, am in vedere nu numai proza, poezia si dramaturgia, ci si eseul, critica literara, filozofia, …
Ultimii sase ani au fost, in ceea ce ma priveste, puternic marcati de institutia numita Observator cultural. Cu sacrificii in plan personal, cu impliniri si, uneori, cu neimpliniri in plan cultural, trecind prin „razboaie“ de anvergura sau doar prin mai mici „batalii“ de uzura, prin momente dificile (in care te intrebi, mai in gluma, mai in serios, daca merita efortul), dar contabilizind in timp, si …
Decembrie e luna in care frenezia topurilor si a anchetelor de sfirsit de an, a bilanturilor si retrospectivelor de tot felul atinge apogeul. Este momentul in care privim inapoi cu minie sau cu nostalgie, cu mai multa exigenta sau, dimpotriva, mai indulgent, „imblinziti“ de lumina sarbatorilor ce bat la usa. Mai tineri sau mai batrini, mai entuziasti sau mai blazati, incercam cu totii sa cumpanim …
Greva profesorilor s-a incheiat, dupa trei saptamini in care prestatia oficialitatilor, jalnica din toate punctele de vedere, a demonstrat – daca mai era nevoie – inexistenta unui proiect educational coerent, articulat pe termen lung. In loc sa caute solutii concrete de deblocare a situatiei, reprezentantii ministerului i-au lasat pe profesori „sa fiarba in suc propriu“, dupa o reteta patentata in 1990 de Ion Iliescu. In …
Cind, in 1987, Edgar Morin descria Europa ca pe un „mozaic de micro-spatii culturale de o varietate fabuloasa“, Cortina de Fier nu se destramase inca, razboiul rece era o realitate, tensiunile intre „lumea veche“ si „lumea noua“ nu se acutizasera, terorismul nu devenise un pericol global, iar proiectul Uniunii Europene inca nu prinsese contur ferm. Morin identifica, in aceeasi carte vizionara din multe puncte de …
Toata lumea este de acord ca a fi profesor in ziua de azi este o continua umilinta. Salariile sint mult prea mici comparativ cu valoarea sociala a muncii prestate de un dascal, iar conditiile in care acesta este nevoit sa predea sint, cel mai adesea, lamentabile – o norma de 18-20 de ore saptaminal, spatii inadecvate, un numar prea mare de copii (cel putin 32 …
Desi a debutat ca romancier, inainte de 1989, cu Luxul melancoliei (1982; 1993), Stelian Tanase este perceput mai curind ca analist politic, ca autor al unor documentate si consistente radiografii istoriografice (Anatomia mistificarii, Elite si societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej, Clientii lu’ Tanti Varvara s.a.), ca memorialist si interlocutor curios si inteligent (Sfidarea memoriei. Convorbiri cu Alexandru Paleologu si Acasa se vorbeste in soapta) sau ca realizator …
In primul rind noi, cei de aici: simpli cititori sau cititori profesionisti, consumatori de produse culturale de toate tipurile – de la carti la expozitii si spectacole (muzicale, teatrale, coregrafice) –, dar si producatori de cultura – autori, editori, regizori, coregrafi, actori, muzicieni, artisti plastici etc. Cu totii sintem interesati de ceea ce se intimpla in spatiul cultural autohton, in pofida divergentelor – nu de …
Aparitia unei lucrari de proportiile Dictionarului General al Literaturii Romane, coordonat de Eugen Simion si proiectat sa apara in sase volume (din care au fost publicate pina acum doar primele trei), ar fi trebuit sa fie, in conditii normale, un eveniment in viata culturala romaneasca. Intr-o cultura in care absenta instrumentelor de lucru – editii critice, dictionare, istorii literare etc. – a devenit o stare …
In vreme ce diverse institutii culturale romanesti inca se straduiesc sa identifice autorii si titlurile cartilor exportabile, francezii s-au dumirit ceva mai repede si au selectat 12 scriitori romani – a caror valoare este greu de contestat – pentru Festivalul „Les Belles Etrangères“, care se va desfasura in noiembrie, in Franta. In afara editurii Polirom – care nu este o institutie bugetara! – nici o …
Nu sintem vinovati de ceea ce a facut istoria din noi, ci de ceea ce am facut noi cu ceea ce a facut istoria din noi. Aceasta idee, formulata cindva, cu multi ani in urma, de Jean-Paul Sartre, ar putea fi punctul de plecare al unei analize a „vitezelor“ diferite ale integrarii europene in cazul tarilor din fostul bloc comunist. Plecind de la premisa ca …
Mergind spre Babadag nu e o carte singulara in bibliografia lui Andrzej Stasiuk. A precedat-o Jurnal de bord, un eseu de dimensiuni reduse, care consemneaza una dintre repetatele calatorii pe care scriitorul polonez le-a intreprins in ultimii ani printr-o Europa Centrala care are contururile subiective si imprecise ale unui teritoriu imaginar. Editia in limba romana a acestui eseu – publicat acum doi ani la Editura …
„Plingeai cu o furie/ Care n-avea de-a face cu iepurii. Erai incuiata/ In vreo camera, gifiind dupa oxigen,/ Unde nu te puteam gasi ori auzi cum trebuie./ Nici vorba sa te-nteleg./ In capcane/ Prinsesesi ceva./ Prinsesesi oare ceva din mine,/ Nocturn pentru mine si necunoscut? Ori/ Sinele tau blestemat, sinele tau torturat, plingind,/ Sufocindu-se? Orice ar fi fost,/ Degetele acelea teribile, hipersensibile/ Ale versului tau …
Domnule Mavrodin, Muzeul de Arta Contemporana din Stockholm – unul dintre cele mai prestigioase muzee de arta contemporana europeana – gazduieste permanent, incepind din 26 august a.c., opere semnate de dvs. Din cite stiu, sinteti un artist care ocoleste regulile ac-tuale ale jocului. De ce la Stockholm si nu si la Bucuresti, in Muzeul National de Arta Contemporana? Pe linga faptul ca regulile, actuale …
Trebuie sa incep printr-o marturisire: am un adevarat cult pentru cei care, inainte de 1989, au avut curajul sa se impotriveasca, raspicat si „pe fata“, dictaturii comuniste. Pentru disidentii arhicunoscuti, ca si pentru cei care, prea putin sau deloc mediatizati, au petrecut ani grei in inchisorile comuniste. Pentru cei ale caror vieti au fost intrerupte, deturnate, mutilate pentru singura vina de a fi pus mai …
1977 ramine pentru mine anul in care, copil fiind, am descoperit ca lumea in care traiam (si despre care la scoala mi se spunea ca e cea mai dreapta si mai minunata) se confunda cu un spatiu carceral, in care drepturile omului exista doar pe hirtie, iar libertatea de a spune ceea ce gindesti se plateste cu ani grei de inchisoare si, nu de putine …
