Cătălin BADEA-GHERACOSTEA

SFada cu literatura. De vacanță: ultimul exercițiu comparatist intern

Romanul sf Aquarius, al lui Sebastian A. Corn și nuvela de realism magic Mistreții erau blânzi, a lui Ștefan Bănulescu sunt despărțite temporal de 30 de ani, sunt despărțite critic de interpretări desuete ale impresionismului umanisto-liberal și, cel mai important, este foarte puțin probabil că au același public. Cu toate acestea, în pofida lor, cele două proze sunt asemănătoare în întregul procesului de construcție de …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. De vacanță: alt exercițiu comparatist intern

(Dune 7.Cartea Brundurilor, Sebastian A. Corn – Ilarion și Hirondelle, Camil Baciu)

Dacă ne-am crampona de etichetele de specie epică, izotopiile dintre romanul lui Sebastian A. Corn, Dune 7. Cartea Brundurilor, și nuvela lui Camil Baciu, Ilarion și Hirondelle, ar putea părea forțate. Trebuie atrasă atenția că în chiar perechea precedentă, romanul Babel al lui Vladimir Colin are în ediția princeps 150 de pagini, iar în ediția Nemira, cu formatul A5, 125 de pagini, ceea ce l-ar …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. De vacanță: un exercițiu comparatist intern

(Cel mai înalt turn din Baabylon, Sebastian A. Corn – Babel, Vladimir Colin) Romanul hard science al lui Sebastian A. Corn, Cel mai înalt turn din Baabylon, și cel de science fantasy al lui Vladimir Colin, Babel, sunt despărțite de 24 de ani și de critică: în vreme ce scrierea lui Colin a fost considerată drept cea mai valoroasă din întreaga sa creație – cu premiul …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Două premii europene pentru fantastica românească

Între 16 și 18 iunie a avut loc la Dortmund, în Germania, Convenția anuală a Societății Europene de Science Fiction (EuroCon, respectiv ESFS), împreună cu cea a asociației germane de gen (U-Con). Sub un plafon de nori din care nu a căzut o picătură de ploaie, dar care păstrat de-a lungul week-end-ului o luminozitate a ieșirii din timp, senzație dublată pentru participanții la Eurocon de …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Circuitul morții în natură – cu Șerban Andrei Mazilu

Cu Jocul Necromanților (Crux Publishing, București, 2016), Șerban Andrei Mazilu, lupul de mare al fantasticii românești, în cel mai simplu înțeles al metaforei, continuă povestea întunecată, de dragoste și ură, război și răzvrătire, transcendență și eliminare a acesteia, petrecută în lumea Arhipelagului, pe care a început-o cu romanul Anotimpul pumnalelor (Crux Publishing, București, 2015). Venit cu aplomb în fantastica noastră după ce a debutat cu …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Calendarul verii 2017

După un tîrg de carte mai degrabă dezamăgitor în ceea ce privește fantastica românească, vara anului în curs schimbă accentele agendei iubitorilor genului, dinspre literatură spre turism, fie acesta și cu pretext literar. Între 16 și 18 iunie se va desfășura la Dortmund, în Germania, Convenția anuală a Societății Europene de Science Fiction (EUROCON/ESFS). Euroconul a avut prima ediția în 1972, la Trieste, în Italia; …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Recul: tîrg de carte cu patru noutăți

Nu ne rămâne decât să constatăm că vîrful de formă al fantasticii românești s-a încheiat la Bookfest 2017, odată ce nu mai ține nici scuza că, pentru nișa respectivă, primăvara începe la Final Frontier, adică la târgul de carte dedicată. Edituri care aspiră feisbucistic la a grupa sub logo-ul lor cei mai importanți, dacă nu pe toți, dintre autorii momentului, nici nu și-au făcut apariția …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Divertismentul bine organizat – Miloș Dumbraci

Pentru cine este interesat de sociologia literaturii, de la Escarpit la Bugariu, cazul Miloș Dumbraci îmbină utilul cu plăcutul. La rîndu-i absolvent de sociologie, Miloș Dumbraci folosește tot ce a învățat pentru, iată, marea lui pasiune: scrierea de fantastică. Din blogul personal (milosdumbraci.wordpress.com) – probabil unul dintre cele mai ușor navigabile din fandomul românesc, fiind gîndit ca un auxiliar pentru zisa pasiune, fără reziduurile vieții …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Glocalizare cu Dan Ninoiu

Cărțile lui Dan Ninoiu (Povestea lui Maximillien și alte povestiri, Karograf, Tulcea, 2010; Erezia egumenului Glicherie și Incredibila aventură a cuviosului Achim, ambele la Pavcon, București, 2016, respectiv 2017) ar putea fi interpretate ca un alt debut recuperatoriu din seria celor care mai degrabă închid decît deschid un univers ficțional, mai mult sau mai puțin original, întrucît scrierile aparțin unei vîrste biologice și culturale trecute, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Împotriva zonei de alb, cu Marian Coman

A fost o coincidență fericită că programele de lucru, ca să spun așa, ni s-au suprapus la începutul lui decembrie 2015: Marian Coman și cu mine ne-am întîlnit la librăria Cărturești din Iași, în timpul turneului său de lansare a primului volum din seria „Haiganu“, Fluviul Șoaptelor. L-am urmat apoi la evenimentul echivalent de la Suceava, spre o mai eficientă exploatare a coincidenței. Marian Coman este …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Către un nou roman psihologic, cu Alexandru Voicescu

Laureat al Premiului pentru proză la Gala Tinerilor Scriitori din 2016, cu debutul său în roman (Malad, Herg Benet, București, 2015), Alexandru Voicescu își extinde cu vigoare prezența în literatura română contemporană, fără să joace sacrificiul operei proprii, pe care atîția alți editori/redactori/traducători îl invocă drept necesar performanței în editare/redactare/traducere. Cu al doilea roman, Fata de la Nord de Ziuă (Herg Benet, 2016), Alexandru Voicescu …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Eucronoza – bibliofilia utopică, escapismul livresc

Sebastian A. Corn este unul dintre cei patru scriitori care definesc fantastica românească după al doilea război mondial – alături de Vladimir Colin, Camil Baciu și Ștefan Bănulescu – dacă (l)i se prevesc scrierile într-o simultaneitate generică, într-o tipologie critică eliberată de judecata succesiunilor istorice și durata criteriilor extra-literare. Mai simplu spus: literatura lui Corn este una dintre cele patru pe care trebuie să le …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Final Frontier – tîrg de carte sf&f cu meri înfloriți

În zilele de 1 și 2 aprilie, s-a desfășurat, la Centrul Cultural Casa Artelor (București, bd. Mircea Vodă nr. 5), cea de-a șasea ediție a Tîrgului de Carte sf&fantasy Final Frontier, în organizarea Andreei Chebac, de la Bookblog.ro, și a lui Horia Nicola Ursu, de la Millennium Books, cu sprijinul Primăriei Sectorului 3 din București. Profitînd din plin de generosul spațiu al Casei Artelor …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Combinatorica și „Noul Divertisment“ – Daniel Timariu

Imaginați-vi-l pe Mircea Diaconu în locul lui Jack Nickolson jucînd așteptarea detectivului particular, în biroul său din Chinatown. Iar cînd ușa biroului se va fi deschis, reveniți o clipă la distribuția inițială („casting“-ul, nu rețeaua…, pentru cei născuți către 2000) și lăsați-o pe Faye Dunaway să intre, nu continuați înlocuirea cu, să zicem, Diana Lupescu. Însă, ca scena să ajungă aproape de ce vrea Daniel …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Celestin Cheran și „parametrii de fabulație“

După prima carte apărută în urma cîștigării concursului de debut organizat de către editura Herg Benet în 2014 (Memoriile Domnului Roșu, proză scurtă), Celestin (Ionuț) Cheran revine în același cadru și sub același concept, în 2016, cu volumul Pădurea lui Joaquin Phoenix. Cadrul nu reprezintă numai editura, ci și generația literară a celor sub 35-30 de ani biologici, generația care face trecerea de la Facebook …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Lumile Anei-Maria Negrilă (II)

În Orașul ascuns, proză scurtă, și Împăratul Ghețurilor, roman (Diasfera, București, 2005, respectiv, 2006), Ana-Maria Negrilă face separat două lucruri pe care le va aduce împreună în Regatul Sufletelor Pierdute (Crux Publishing, București, 2016). În primul volum se concentrează asupra posibilităților narative ale unui spațiu virtual grefat pe unul real (Bucureștiul fiind baza de pornire), avînd cartografia și arhitectura ca „arte secrete“; în cel de-al …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Lumile Anei-Maria Negrilă (I)

„Oraşul dormea – dormea, adînc şi fără vise. Era o noapte întunecată, iar pe trotuare oamenii umblau însoţiţi de roiuri de nanolicurici – întruniri de fiinţe fantomatice strînse la taifas, aşezate pe la răspîntii, parcă în căutare de pradă.“ (Regatul Sufletelor Pierdute, Editura Crux Publishing, București, 2016, p. 66) Apoi: „…văzuse incendiile, casele ruinate, disperarea oamenilor din suburbii, toate prea puţin mediatizate de coment-agenţii din …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Traiectorii între activism, BD și roman – Alexandru Lamba (II)

Ambele romane ale lui Alexandru Lamba au o poveste de dragoste care motivează o parte din acțiune sau, altfel spus, în termeni geometrici, dragostea este una dintre axele de coordonate după care se ridică funcția narativă. În Sub steaua infraroșie (Tritonic, 2016), cea de-a doua axă este călătoria spațială; în Arhitecții Speranței (Tritonic, 2017), călătoria în timp. Novum-ul (ideea SF…) nu prezintă mari noutăți în …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Traiectorii între activism, BD și roman – Alexandru Lamba (I)

Una dintre caracteristicile debuturilor puternice de după 2010, în fantastica românească, este că se fac pe un front larg: publicistică, literatură – proză scurtă și, imediat, roman – activism. S-a spus că este un produs secundar al „social media“ această nevoie simțită de nou-veniți să fie vocali peste tot, simultan. Eu cred că este doar semnul unei personalități foarte bine definite și, la o singură …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Despre contraste, cu Florin Purluca

Ultimii cinci ani ai fantasticii românești au cunoscut un reviriment al actului creator, cu debuturi semnificative numeroase. Relativa normalitate dată de constanta apariție a publicațiilor de gen, în primul rînd electronice, a asigurat „ciclurile de creștere“ noilor veniți, prin cerințele redactorilor, preferințele publicului și feed-back-ul combinat. Un ciclu de creștere „normal“ înseamnă debutul cu proză scurtă la o revistă gîndită pentru noutate (să zicem „Gazeta …

Citeşte articolul