Nr. 864 (31)

De zece ani, perioada de după vacanţa de iarnă este pentru noi, cei de la Observator cultural, una foarte agitată: alcătuim liste de cărţi apărute în anul precedent, le scriem mesaje editurilor de la noi care publică autori români contemporani, cu rugămintea de a ne trimite şi ei tabelul complet al noutăţilor editoriale, scotocim pe birouri şi prin rafturile care acoperă pereţii redacţiei, din dorinţa de …

noi am cunoscut libertatea de a merge pe vîrfuri şi de-a vorbi în şoaptă despre ură, Dumnezeu, sex, portocale şi altele, aşteptîndu-ne liniştiţi moartea în ţarcurile tot mai reci. dar despre libertatea însăşi nu vorbeam – nimeni nu credea cu-adevărat în căderea comunismului: eram tare bătrîni.   apoi dictatorul a fugit şi noi am cunoscut libertatea de-a vorbi tare despre ură, Dumnezeu, sex, portocale şi altele. şi vorbeam, oho, …

A pornit scandalul dezvăluirilor despre petrecerile de la vilele de protocol ale SRI, din anii 2000. Din lista participanților nu lipseau oameni politici, sereiști, generali, miniștri, procurori, judecători și unii ziariști (Dan Andronic prezintă aceste liste în Evenimentul zilei). Numai lume bună; George Maior era organizatorul, iar alteori Florin Coldea; participau și Ponta, Dragnea, Oprea, Ghiță, Lidia Stanciu, iar uneori Alina Bica sau Elena Udrea, …

Nu știu dacă noile generații, născute deja mult și bine după Răspîntia din 1989-1990 („răspîntie“, nu doar „cotitură“, pentru că puteam s-o luăm în mai multe direcții, deși, trebuie să recunosc, „revoluție“ e cel mai corect, dar poate mai curînd în sens astronomic decît politic), au citit sau măcar au auzit de romanul lui I.D. Sîrbu, Adio, Europa!. Deja ideea de „sertar“, de „samizdat“, de …

Al 31-lea volum al colecţiei bilingve „Biblioteca Italiană“ a Editurii Humanitas oferă cititorilor români în general, dar – sper eu – cu deosebire istoricilor şi politicienilor, două lucrări esenţiale ale gîndirii politice şi înţelepciunii Renaşterii italiene. Este vorba de Cugetări şi Dialog despre guvernarea Florenţei (Ricordi. Dialogo del reggimento di Firenze) de Francesco Guicciardini. Volumul a apărut, în urmă cu puţine zile, în excelenta traducere …

În cadrul cele mai recente întîlniri din ciclul Serilor Italiene, desfășurată vineri, 10 martie, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, am avut ocazia să-l cunosc pe Carlo Varotti, specialist în gîndirea politică și istoriografia Renașterii, prefațatorul, de altfel, al volumului care a făcut subiectul dezbaterii din seara respectivă: Cugetări. Dialog despre guvernarea Florenței de Francesco Guicciardini. Profesor la Departamentul de Litere, Arte, Istorie şi Societate …

Săptămîna trecută, pe 8 martie (de Ziua Internaţională a Femeii), s-a desfăşurat la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti – în colaborare cu PEN Club România – masa rotundă „Femeile și Agora“, prilejuită de lansarea cărţii Mihaelei Miroiu, Cu mintea mea de femeie (Editura Cartea Românească, 2017). Au participat la eveniment, alături de Mihaela Miroiu: Magda Cârneci, scriitoare (președinta PEN …

Mihaela Miroiu este, cum se spune, un „brand“ în clasa intelectuală din România. Deși profesoară de științe politice la SNSPA în București, ea este cunoscută public ca „feminista en titre“ a lumii românești pentru că, alături de Laura Grünberg, ea a fost cea care a (re)lansat, în anii 1990, mișcarea feministă pentru drepturile femeilor în țara noastră. Am cunoscut-o atunci, în anii 1990, am asistat …

Titlul acesta – parafrază a titlului unei celebre dezbateri despre roman din 1927, care, la rîndul ei, relua titlul unui articol mai vechi al lui N. Iorga – nu are în vedere existența statistică a romanelor polițiste din România, care au existat și există într-un număr relativ important, ci a romanului polițist ca brand și specie constituită, omologată ca atare prin intermediul sistemului literar sau …

Într-o lume realmente inundată de narațiuni, care se adună în viața noastră asemenea unor fire de apă ce se strîng în bazinul mării, cred că singura șansă a unui scriitor de a fi „adevărat“ și de a rămîne onest față de acest meșteșug este de a găsi tonul care să refuze lectura comună, uniformă. Este ceea ce izbește de la primele rînduri ale acestei cărți …

Un puștiulică american de culoare, hăituit de băieții mai mari, nimerește sub protecția traficantului local de droguri. Cînd omul îl întreabă cine e, unde stă și cum o cheamă pe maică-sa, băiatul răspunde în doi peri sau tace apăsat. Un puștiulică englez mutat, cu mamă și soră, dintr-o garsonieră socială londoneză, într-un apartament social din Newcastle refuză să răspundă unei întrebări puse de-un tîmplar în …

Tetralogia napolitană a Elenei Ferrante, proiect literar care a generat peste tot pe unde a fost tradus o adevărată febră, va fi, în curînd, disponibilă integral în limba română, în traducerea Ceraselei Barbone, care tocmai a definitivat și ultimul volum din serie: Povestea fetiţei pierdute. Maturitatea. Bătrîneţea. Primele trei, Prietena mea genială, Povestea noului nume și Cei care pleacă și cei care rămîn au apărut …

Am citit și descoperit Leonard Cohen. Omul care vedea îngerii căzînd de Christophe Lebold în zilele succedînd anunțului care ne spunea că poetul „passed away“. Citisem majoritatea biografiilor notabile care i-au fost dedicate (și o enormă documentație despre Cohen, personalitate de care m-am atașat, asemenea multor oameni, de cum l-am descoperit), însă nu pe aceasta (apărută în 2013, la Paris, la Editura Camion blanc). Am …

Într-un recent articol prilejuit de expoziţia Artă pentru popor?, publicat în revista 22 de către un cunoscut critic de artă (nu‑i voi pomeni numele, nedorind să intru într‑o polemică inutilă), acesta îl consideră pe M.H. Maxy un „versatil inginer politico-estetic […], piesă centrală a sistemului comunist“. Mai adăuga criticul – cu o înverşunare nedisimulată – că, împreună cu alţi colaboratori notorii întru construirea realismului socialist, …

Prin intermediul unui personaj real și al unei cărți (Maud Haymovici, Ultimul curs de istorie, cu subtitlul Acel evreu al Franței libere care iubea atît de mult Bretania, prefață de Carol Iancu, traducerea îmi aparține, Editura Hasefer, 2016), cititorul român poate afla lucruri importante despre o bucată reprezentativă din istoria Franței contemporane, și nu numai. Personajul principal s-a născut la Roman, a studiat medicina la …

Mărturisesc că, măcar dintr-un anumit punct de vedere, îl admir pe jurnalistul box to box Cristian Geambaşu, de la Gazeta sporturilor. Îmi place inteligenţa lui rece, analitică şi riguroasă, la fel cum mă delectează stilul său direct, concret şi precis. Are o ironie de calitate, practică economia de tropi, nu face exces literar. Spune ce trebuie fără să pedaleze supărător pe retorică. Nu rareori Cristian …

O grămadă de bani se cheltuie la început de martie pe fel de fel de prostii şi prostioare, pe mici aiureli cu iz de romantism de telenovelă și pe o mulțime de „atenții“, kitschoase de-a dreptul, care apoi se înghesuie prin vitrine, pe dulapurile din sufragerii, atunci cînd nu ajung direct prin sertare sau – și mai direct – la gunoi. Ăsta e adevărul. De …

Invitat la Bucureşti în 1990, în condiţii economice dificile, imediat după căderea lui Nicolae Ceauşescu, Patrice Chéreau a acceptat să onoreze propunerea noastră, a lui Patrice Martinet și a mea, cu o condiţie: „Nu pot să vin fără HMI“ – adică acele proiectoare pe care le descoperise în epocă şi care, pe scenă, furnizau o lumină razantă, directă, precisă, fără contraste, lumina autostrăzilor. El se …

Manifestarea îşi propune încurajarea şi promovarea tinerilor poeți și este organizată de Primăria orașului Pucioasa, Consiliul Local Pucioasa și Centrul Cultural European Pucioasa, cu spijinul Teatrului Municipal Tîrgovişte, al Centrului Judeţean de Cultură Dîmboviţa, al Bibliotecii Județene „Ion Heliade Rădulescu“ (Dîmboviţa) și al Liceului „Voievodul Mircea“ din Tîrgoviște, în colaborare cu revista Observator cultural. Regulament La concurs pot participa autori care nu au depăşit vîrsta de …

Un plastician de forță, un inovator al artelor decorative naționale – în special al ceramicii –, Patriciu Mateescu, ajuns la frumoasa vîrstă a amintirilor, a decis să și le aștearnă pe curat spre a le împărtăși publicului larg. Apărut în ultimele luni ale anului trecut, volumul său de Memorii (Editura Școala Ardeleană) aduce informații deosebit de interesante, pe care mulți artiști formați în primii ani …

Pe 16 ianuarie 1969, Jan Palach, student la Facultatea de Istorie și Economie Politică a Universității „Carol“ din Praga, și-a dat foc în Piața „Sf. Václav“, în semn de protest față de invadarea Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia (august 1968). Pe 19 noiembrie 1976, Jiří Kovanda, arhivar și artist, se lasă fotografiat în aceeași piață, din spate, în picioare, cu brațele desfăcute …

„Ca și în cele mai aprinse imaginații, în ajutor i-au sărit sute, lighioane, centurii silvestre oștiri toată suflarea toată pădurea“ Emil Botta, Împresurarea   Anevoie ar fi de căutat, dacă nu de-a dreptul cu neputință a găsi un alt artist plastic, și cu atît mai puțin din sfera plasticii tridimensionale, care s-ar afla mai în proximitatea poeziei, cum e discreta și atît de profunda ceramistă Marta Jakobovits. Lutul este stihia ei existențială, …

Filmul lui Ken Loach I, Daniel Blake, apreciat şi premiat cu Palme d‘Or la Cannes, cu Premiul Publicului la Locarno, în 2016, şi cu Premiul BAFTA, în 2017, poate fi văzut în cinematografele româneşti începînd din 10 martie. I, Daniel Blake este, ca mai toate filmele şi docudramele lui Ken Loach, o critică a unui sistem, a birocraţiei aproape kafkiene, a felului în care sînt trataţi …

Un pat, un ceas, iarăşi patul, un scaun, apoi un cîine. Nişte cereale cu lapte şi-un pachet cu chibrituri. O casă micuţă. Cochetă. Un bărbat înalt, cu vocea groasă. Blînd. O zonă industrială şi doi fraţi gemeni sexagenari. Un depou şi-o poezie rostită firesc. Simplă, directă, profundă. Fără să ştie că-i aşa. Fără s‑aibă vreo altă pretenţie. Acelaşi bărbat. Conduce. În spate, discuţii. Străzi vii. Clare …

Spectacolul regizat de Ioana Păun în care Ilinca Manolache joacă din toamna anului trecut (primele reprezentații s-au ținut pe terasa Muzeului Național de Artă Contemporană) e unul cumva bizar. Nu doar ca formă de construcție (e o combinație de performance conceptual, monodramă, monolog interior, fals dialog...), ci și ca teză: Calul alb merge în răspăr cu modul de reflectare publică, intelectuală și chiar artistică a …

Minciuna ca stil de viață, minciuna asumată ca o falsă plasă de siguranță în fața durității vieții, a unei existențe condamnate, în final, la resemnare, la acceptarea limitelor este tema centrală din piesa dramaturgei ruse Iaroslava Pulinovici, montată la Teatrul Nottara, în regia lui Alexandru Mâzgăreanu. Fără să conțină o notă auctorială mora­lizatoare, nici în piesă, nici în spectacol, Somnambulism este o meditație asupra condiției …

Pictorul Horea Paștina a făcut 70 de ani. În 2016. Născut pe 13 septembrie 1946, la Alba Iulia, în miezul unui Ardeal care-i va defini personalitatea. De pictor, de om în căutarea lui Dumnezeu, de dascăl între-ale Artei. Abia după 1990, cînd, pînă în 2016, a predat la Universitatea de Arte din București. Fost elev al lui Alexandru Ciucurencu. Detaliile biografice parcă nu-și au rostul …

În Orașul ascuns, proză scurtă, și Împăratul Ghețurilor, roman (Diasfera, București, 2005, respectiv, 2006), Ana-Maria Negrilă face separat două lucruri pe care le va aduce împreună în Regatul Sufletelor Pierdute (Crux Publishing, București, 2016). În primul volum se concentrează asupra posibilităților narative ale unui spațiu virtual grefat pe unul real (Bucureștiul fiind baza de pornire), avînd cartografia și arhitectura ca „arte secrete“; în cel de-al …

Știu despre nașterea ei din două surse, de la ea și de la doctoriţa noastră ginecolog. Aştern aici în continuare poveștile și rezum situația în cuvintele mele. Ploua. Născusem de vreo douăzeci de zile. Mama mea era internată la clinică de cîteva săptămîni și, dacă nu mă vedea venind, plîngea ca o fetiță îngrijorată. Dede avea un pic de febră, Elsa refuza să meargă la …

Zgomotul timpului (apărut de curînd în românește la Editura Nemira) ar putea fi o biografie ficțională. Totuși, se impun cîteva nuanțări. Deşi nu deviază de la destinul real al personajului său, compozitorul Dmitri Dmitrievici Șostakovici, autorul inventează întreaga structură interioară a protagonistului, punîndu-l în situația de a-și comenta propria viață. Ceea ce Barnes aduce în prim-plan este schelăria mentală a unui ins a cărui libertate …