Cătălin BADEA-GHERACOSTEA

SFada cu literatura. O vedere asupra fantasticii românești la 2016 (I)

Nu am început să scriu acest text acum 15 minute pentru că fondul sonor, la difuzoarele laptopului, era Last Rite, de pe a doua parte a albumului „Rites“, din 1998, al lui Jan Garbarek. Iar pentru realitatea spațiului literar/cultural pe care vreau s-o descriu s-ar potrivi ceva mai optimist, ori – dacă aș juca detașarea arogantă cu care îmi este confundat atașamentul pentru critica descriptivă …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Ultima lectură a vacanței – Dan Rădoiu

Cu un debut remarcabil (Povestiri de la marginea realității, Crux Publishing, București, 2015), Dan Rădoiu se înscria anul trecut printre cei care aduc ceva nou în fantastica românească, cu o tușă personală în urban fantasy, nuanțată de absurd și grotesc. Apropierea lui Dan Rădoiu de fantastic se face și tangent literaturii, prin ceea ce se cheamă „atelierele de confecționat povești fantastice“: o manieră ludică de a-și folosi …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Fantastic de interpretare și glitch-uri în 9½ elegii (II)

Repetiția poate fi refren – în discurs, evident; aici e util să ne amintim că, în anii ’80, Michael Haulică a fost textier pentru muzică folk, nu, a scris poeme pe care folchiștii i le-au pus pe muzică – și ajunge glitch ca la pagina 91: ‹‹„Ah, Hedda! Hedda Gabler!“. Dar întotdeauna m-a fascinat exclamația asta.››[9] Narativ, repetiția este mascată în autoreferențialitate care, la rîndu-i, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Fantastic de interpretare și glitch-uri în 9½ elegii (I)

Dacă o cronică de carte poate fi un reportaj de lectură, cel mai potrivit text primar pentru mine în exercițiul de hibridizare critică[1] următor este volumul 9½ elegii (editura Tritonic, București, 2016) al lui Michael Haulică. Foarte util exercițiului se dovedește a fi conceptul de „fantastic de interpretare“[2] al lui Cosmin Perța, fiindcă mută către cititor/receptor identificarea și atribuirea rupturii în realitate pentru un text …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Fizica povestită – între popularizare și proiect ficțional

Cristian Presură, fizician român trăitor în Olanda, atinge două ținte, simultan, în cartea sa Fizica povestită (editura Humanitas, București, 2014): scrie o istorie a descoperirilor din fizică pentru a argumenta stadiul ei actual și însoțește istoria cu un compendiu matematic care este cel mai riguros argument posibil pentru fiecare secvență în parte. Cu toate acestea, Fizica povestită nu este o carte de istorie a științei …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Science Fiction în Academii de Vară

Pentru science-fiction-ul românesc, luna iulie a anului 2016 a fost una de vacanță activă: în cea mai bună tradiție a fenomenului „Academia de Vară“, într-unele dintre cele mai pitorești colțuri din țară, scriitori și alți profesioniști ai genului s-au întîlnit cu elevi și studenți, dar și cu fani fără vîrstă pentru a le împărtăși pe căi informale și non-formale din cunoștințele și manierele de lucru, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Lecturi ușoare, de vacanță (II)

Ionuț Caragea este el însuși un personaj: constănțean emigrat în Canada care se întoarce pentru a se stabili în Oradea, rugbist de performanță, poet cu 18 volume de versuri, preocupat de coagularea activităților literare ale diasporei, dar și de aforisme, a publicat în română, engleză, franceză, spaniolă, italiană și arabă. Extraordinarul său elan vital se sesizează ușor și în volumul Discipolii zeilor de altădată (editura …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Lecturi ușoare, de vacanță (I)

Editura HAC! BD se află într-o continuă ofensivă, de cel puțin trei ani, pentru redefinirea basmului cult și corespondența acestuia cu banda desenată, în produse destinate publicului tânăr și matur. Ceea ce este un semn de forță în prezența HAC!BD, alături de cele două serii consacrate, Harap Alb Continuă (de unde HAC!) – o reluare și apoi o ramificare a basmului lui Ion Creangă în …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. „Locuirea“ în fantastica recentă pentru copii și tineret

Pînă de curînd se observase o discontinuitate periculoasă în oferta de carte românească sf&f în ceea ce privea vîrstele publicului-țintă, și anume exact cei mai tineri dintre cititori au fost privați o perioadă de producții originale, cu toate că autorii sf&f români pot spera la intrarea în Uniunea Scriitorilor în primul rînd la secția de Literatură pentru copii și tineret. Vitalitatea fantasticii românești ne-a ajutat …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Cum antologia poate deveni playlist ori șușă (II)

Se poate și mai rău, totuși, decît cărți cu literatură bună care sunt proiecte maligne, acoperite sub corola „florilegiului“. Există șușa, antologia însăilată, cu cuprins discutabil atît în partea de ficțiune, cît și în cea de non-ficțiune, cu o ambiție colosală. Andreea Sterea este editorul antologiei Metamorfoze (Crux Publishing, București, 2015) și în cele 12 rînduri fără titlu cu care deschide volumul, față în față cu …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Cum antologia poate deveni playlist ori șușă (I)

Să folosim pentru rîndurile de mai jos înțelesul de „florilegiu“ cînd vorbim de antologie, adică „cele mai bune texte dintr-un interval de timp dat sau de pe o suprafață geografică, sau ale unui grup bine definit sau care ilustrează un gen, o temă, un subiect etc.“ Unul dintre reziduurile epocii tiparului în era motoarelor de căutare pe Internet este acceptarea ca „autor“ a celui care pune …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Divertisment poliedric cu Vlad B. Popa

Se întîmplă foarte rar ca un scriitor să intre în atenția publicului cu trei cărți deodată, din motive care țin de cum se înțelege pe sine și mesajul său artistic, de obișnuințele și mecanismele industriei editoriale, de riscurile pe care și le asumă. În cu totul alte condiții istorice și literare, trebuie să amintesc debutul lui Mihail Sadoveanu – în 1904, cu patru volume care …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Bookfest 2016 – respiro sau recul?

Tîrgul de Carte Bookfest de anul acesta contează, ca reper temporal într-o niciodată scrisă istorie editorială a fantasticii româneşti, pentru două idei: prima – urmează unui tîrg de carte dedicat nişei, Final Frontier, şi unuia în care limbajul literar este secundar, ComiCon, la care s-au produs mai multe lansări de noutăţi ale autorilor români decît acum; a doua – toate lansările de la Bookfest aparţin …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Știre: s-a deschis drum între Metopolis și Mandragora

Cu al doilea volum (care e a treia carte, de fapt, din serie; Herg Benet, București, 2016) din Miasma, Flavius Ardelean face mai mult decît să se țină de cuvînt față de cititorii săi și de generația sa de creație. El redeschide porți de lectură către cărțile din literatura română care au precedat-o pe a lui, în speță către Cartea Milionarului. Cartea de la Metopolis …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Despre motocentauri și eroi. Cu voie

Antologia Eroi fără voie (Millennium Books, Satu Mare, 2015; editor Michael Haulică) este subintitulată „o antologie a grupului literar Secția 14“. Cuprinde 11 povestiri sau nuvelete de la 11 absolvenți ai unui Atelier de sf&f (creative writing fructificat, ceva asemănător cu Junii 007, antologia lui Alexandru Mușina, sau Junii 03, antologia lui Andrei Bodiu și Caius Dobrescu), organizat în afara studiilor universitare filologice, ceea ce …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Oasele basmelor, legate cu sfoară roșie

Cea de-a patra carte a lui Flavius Ardelean pare a fi un roman, deși este anunțat pe copertă ca basm. Scîrba Sfîntului cu Sfoară Roșie (colecția Cărțile Arven, editura Herg Benet, București 2015) este prima carte a seriei MIASMA, iar titlul complet, de l-aș scrie cu majuscule azi, pe ecranul calculatorului ar părea că țip la dumneavoastră, după codurile (im)politeței electronice, dar pe hîrtie, în …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Aniversările și problemele presei scrise

Cele mai bune prilejuri de trecere în revistă a sectorului sf&f din jurnalistică sunt aniversările. Pentru jurnalistica românească, luna mai a anului 2016 dă un impuls dublu: cel de al 100-lea număr al revistei online „Nautilus“ și sărbătorirea celor 75 de ani împliniți de Gheorghe Săsărman. Purtați de acest impuls, nu ne vom putea opri să nu constatăm și problemele care sunt împărtășite de presa …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. „Răscumpărarea“ SF-ului românesc – Opțiunea lui Liviu Radu

Pentru cei care se uită la televizor, din 1990 încoace, semnalele cele mai puternice că vin sărbătorile sunt colindele lui Hrușcă (de Crăciun) și filmul lui Zeffirelli (de Paște). Pentru cei care citesc, aș îndrăzni să adaug printre lecturile din Săptămâna Mare cartea regretatului Liviu Radu, Opţiunea (editura Pymalion, Ploieşti, 2004). O variantă a ce urmează mai jos a întâmpinat apariția romanului, în numărul 3 …

Citeşte articolul

Sfada cu literatura. Cu George Cornilă dincolo de fantezia istorică

Modul în care George Cornilă şi-a făcut apariţia în ultimul an în fantastica românească nici nu putea fi conceput cu un deceniu în urmă: debutul său este o trilogie, Regele lupilor, de „fantezie istorică“ (Bucureşti, editura Delfin), iar parcursul acestui debut este deja spectaculos. Cauzele sunt multiple şi cred că este util să le trecem în revistă, atît pe cele care ţin de evoluţia spaţiului …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Aventurile lui Sergiu Someșan între SF și policie

Una dintre absențele majore de la tîrgul de carte sf&f Final Frontier de la începutul acestei luni a fost Sergiu Someșan. Deși ar fi putut ajunge cu două noi cărți în fața publicului bucureștean, lupul singuratic de lîngă Brașov, a ales să aștepte, probabil așteptînd un ecou mai mare al scrierilor sale, de la următorul Bookfest. Or, explicația este mai prozaică, editurile cu care lucrează …

Citeşte articolul