Horaţiu Pepine a publicat pe site-ul DW de luni, 1 august a.c., un comentariu drastic despre ruptura din ce în ce mai mare dintre presă şi „presupusul ei public”, dintre guverne şi partide politice, pe de o parte şi popoare, pe de altă parte. Pornind de la o serie de constatări pe care le face în legătură cu modul în care presa de peste ocean, …
Ministerul Culturii este din nou în atenţia opiniei publice. Şi nu doar prin dezbaterea consacrată unei noi Legi a Cinematografiei, ci şi prin tensiunile şi scindările care au loc între cineaşti. Pe de o parte, ministrul Culturii, Corina Şuteu, îi cere demisia Ancăi Mitran, director al Centrului Naţional al Cinematografiei. Pe de altă parte, 58 de cineaşti s-au adresat premierului Dacian Cioloş pentru demiterea actualului …
Simplificînd (oarecum) și limitînd discuția la cei implicați direct în realizarea de film (nu și critici, actori, artiști de machiaj sau avocați), semnatarii „Scrisorii celor 58“ sînt, în primul rînd, oameni intrați în cinematografie înainte de 1989 sau în perioada ambiguă post-1990 (prima instituție din domeniu, Oficiul Național al Cinematografiei, datează din 1998), care au construit primele inițiative de producție de film sau cele dintîi …
Marți, 2 august 2016, a avut loc audierea publică pe tema modificărilor propuse de Ministerul Culturii la O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia, în Sala Symposium a Bibliotecii Naționale a României, iar discuția a fost moderată de ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Violeta Alexandru. Discuția a început prin explicarea necesității racordării legii românești la realitatea europeană, atît în ceea ce privește formele de finanțare (transformarea …
Necesitatea unei dezbateri în ceea ce priveşte proiectul pentru Noua Lege a cinematografiei este evidentă. Cum la fel de evidentă este şi utilitatea unei dezbateri în stadiul incipient al redactării acestei legi. De multe ori, atunci cînd anumite proiecte de lege au fost supuse dezbaterii publice, textul legii era deja într-o formă finală, intervenţiile pe textul de lege prin includerea depoziţiilor aduse în spaţiul public …
Nu știm nici azi dacă Monarhia salvează România, cum un milion de oameni strigau pe străzile Bucureștilor, la cea mai mare manifestație publică înregistrată în favoarea Regelui Mihai I și a Reginei Ana, dar știm bine că tot ceea ce a făcut Casa Regală a României după 1989 a fost în folosul României. Fie că sîntem monarhiști sau republicani, nu contează. Familia Regală s-a comportat …
S-a stins Regina Ana, un om care a purtat numele ţării în care nu a călcat pînă la aproape 70 de ani. O suverană neîncoronată, care rămîne, totuşi, cea mai longevivă consoartă de voievod sau de rege din întreaga noastră istorie. Ana s-a născut într-o familie aristocratică cu patru copii, dintr-un principe francez şi o mamă daneză. Dar o familie normală, modestă, în ciuda identităţii regale. …
Un referendum de divorț colo, un puci-contrapuci dincolo, la celălalt capăt al Europei, o duhoare de ură din gura unui candidat la președinție de peste Ocean, o bombă în altă parte, dacă nu, măcar un topor, un satîr, un cuțit: cu orice se poate face rău, ieftin și la îndemînă, cele mai banale instrumente și cele mai neînsemnate cuvinte devin tot mai mult, între noi, …
„Atît ca scriitor, cît și ca ins am aflat că nu conștiința determină existența, ci existența determină conștiința. Mi se pare o teză fundamentală pe care caut s-o aplic și în roman personagiilor mele. Romancierul a reușit, cred, mai bine decît criticul să dovedească primatul existenței asupra conștiinței, să urmărească jocul determinărilor sociale asupra formării noastre spirituale...“ Paul Georgescu, în volumul lui Florin Mugur, Vîrstele rațiunii. Convorbiri cu Paul Georgescu, Editura Cartea Românească, …
Am auzit spunîndu-se că, în destinul unui poet, cel de-al doilea volum publicat are o importanţă majoră, pentru că îl confirmă cu adevărat, în timp ce cartea de debut poate fi uneori rezultatul unui moment de inspiraţie pasager sau poate chiar al hazardului. Aflat la al doilea volum este acum şi Radu Niţescu, care, după un debut bine primit de critica de întîmpinare, revine cu …
„Lucrul pe care îl arată creaţia [poetică] şi la care trimite ea nu este, fireşte, ceea ce gîndeşte poetul.“ Aceste cuvinte îi aparţin lui Hans-Georg Gadamer, şi dacă filozoful german se înşală, mă înşel împreună cu el. Însă volumul lui Radu Andriescu, Cînd nu mai e aer, obţine în mod conştient, programatic, o serie de efecte poetice şi implicaţii la nivelul înţelegerii/receptării (într-un plan secund) …
Un portret din regrete Mihail Sebastian. Remember 1945 Volum coordonat de Liliana Burlacu şi Doru George Burlacu, Editura Grinta, Cluj Napoca, 2015, 213 p. Volumul, o propunere editorială pe cît de discretă, pe atît de necesară, reuneşte în integralitate texte scrise de personalităţi din prim-planul lumii culturale şi artistice după moartea lui Mihail Sebastian. Coordonatorii menţionează contribuţiile altor filologi care au recuperat, înaintea lor, texte dedicate lui Mihail Sebastian după teribilul …
Indivizii și societățile pot suferi variate forme de negaționism. Negaționismul dă iluzia nevinovăției, a anulării responsabilității, şi astfel practicarea sa devine temporar preferabilă. Tot așa sînt multe forme de fobie cu caracter societal precum xenofobia, homofobia (pentru a nu mai aminti formele clasice, de isme, precum rasismul, sexismul, rasismul social (originea de clasă). Frica de etichete Dar o supervigilență ideologizantă, practicată în multe culturi, care se crede …
Dorin Ştefănescu este o figură atipică în teoria literară românească. Înrudit spiritual şi „tematic“ cu Anca Vasiliu şi familiarizat cu fenomenologia lui Heidegger şi cu dezvoltările sale franceze, ca şi cu hermeneutica lui Gadamer şi Ricoeur, el propune, în ultimele sale lucrări, Poetica imaginii. O fenomenologie a inaparentului (Paideia, 2015) şi Poetică fenomenologică. Lectura imaginii (Institutul European, 2015), o fenomenologie a imaginii poetice ce descoperă …
Ca şi în precedentele sale eseuri, dintre care majoritatea au fost traduse în limba română, de către edituri ca Humanitas, Nemira sau Baroque Books and Arts, Pierre Manent îi propune cititorului un demers intelectual de inspiraţie republicană, în termenii filozofiei politice clasice, traductibil în termenii politologiei moderne ca fiind undeva la intersecţia dintre liberalism şi conservatorism. Manent începe prin a observa că statul liberal modern, laic, …
În analiza lui ocazională – prilejuită de o lansare de carte, de fapt, de volumul secund dintr-o publicare de izvoare, postată îndată pe Facebook, prin grija directorului instituției‑gazdă –, Andrei Marga dă lecții aspre și evaluează drastic istoriografia română actuală, propunîndu-i, după mai vechi obiceiuri împămîntenite la noi („iară noi, noi, epigonii... etc.“), modelul unor trecuturi mai glorioase în domeniu. Enumerîndu-i parcimonios pe unii dintre …
Dacă primenirea generaţiilor este o fatalitate biologică, coexistenţa lor se dovedeşte, inevitabil, belicoasă. O gîlceavă mai veche, identificată de N. Manolescu drept „un război soft“, a stîrnit, recent, vîlvătăi şi a primit, prin afirmaţii categorice, un diagnostic ferm. Am asista, de fapt, la un „sfîrşit de partidă“, zicea Andrei Terian. Şi „exerciţiile“ lui Mihai Iovănel proclamau un „sfîrşit sistemic“, făcînd apel la etapele lui Stanisław …
Este la modă nu doar în turism. Nu doar în acest anotimp. Între a nu avea nimic și a avea totul, între a te zbate de unul singur pentru a supraviețui pe o insulă pustie și a fi părtaș la o masă îmbelșugată alături de prieteni și de toţi cei dragi este nu doar un clivaj în spațiu și timp. Este o modificare de paradigmă, …
Dacă priveam de pe geam, în dreapta, se vedea spinarea unui deal – un contur şovăielnic, desprins de „cota O“, altfel zis, de nivelul mării, un accident de relief neînsemnat, ce crea, totuşi, senzaţia că, în partea aceea, monotonia pustei este, în sfîrşit, curmată. Dacă priveam în stînga, înregistram un mic pod sub care se bălăceau raţe în lunile ploioase, un capăt al răpănoasei primării şi …
Eileen Battersby scrie în The Irish Times despre romanul Întîlnirea de Gabriela Adameşteanu, tradus în limba engleză de Alistair Ian Blyth şi publicat în SUA. „Romanul româncei Gabriela Admeşteanu se citeşte ca o serie de vise contopite cu amintiri vii“. Povestea profesorului Traian Manu, un universitar care a părăsit România înainte de instaurarea comunismului, este văzută ca un subtil roman care conţine ecouri din universul …
,,Toţi oamenii mari au fost mai întîi copii.“ Dragă micule prinț, Te-ai întors de ceva vreme pe planeta ta. Sper să ajungă curînd și scrisoarea. Știu că a fost nevoie de multe stoluri de gîște sălbatice ca să poți pleca. Nu ai mai plecat înveșmîntat în noapte, acoperit de stele, ci plin de raze de soare în păr, împletite frumos de copii. Cred că ai fost surprins (plăcut, …
Doru POP: Péter, dragul meu, hai să trecem la lucruri mai spinoase, despre care nu prea vorbim. Cum e să fii maghiar în România? Te simţi mai degrabă ardelean maghiar sau maghiar ardelean? Ce înseamnă pentru tine să vorbeşti limba română? Ce vezi cînd priveşti dintr-o cultură într-o altă cultură? Pe cine vezi, dincolo de chipurile ipocrite ale „ipochimenilor dîmboviţeni“? Cum ţi se par românii …
Prezent în competiţia oficială a celor mai importante festivaluri din lume şi cu premiera în 2015 la Veneţia, Francofonia reprezintă cea mai recentă propunere a prolificului regizor rus Alexandr Sokurov – cel care s-a făcut cunoscut, odată pentru totdeauna, cu Russian Ark (2002), proiect filmat dintr-un singur plan‑secvenţă şi nominalizat la Palme d’Or. Sokurov nu e străin de filmări în muzee (din) capitale ale umanităţii: fascinat …
Despre migraţii şi turism la români Numărul 2 (141)/ 2016 al revistei ieşene Dacia literară, un număr de vară, propune două dosare interesante: Cartea migraţiilor. Obiecte în exil (partea a II-a) şi Turismul la români. Nostalgii lucide. În primul dosar, coordonat de Cristina Hermeziu şi Monica Salvan, semnează Florin Bican, Anca Fronescu, Stefania Kenley, Jozefina Komporaly, Gabriela Lupu, Cătălin Pavel, Cristina Simion. Toţi cei de mai …
Brunetto Latini, Cărţile comorii: Crocodilul şi Cocatrixul Crocodilul este un şarpe sălbatic căruia spune-i-se, îndeobşte, Cocatrix. Iar firea lui aceasta este: de cum dă de un om, îl şi mănâncă, iar după ce-l mănâncă, îl plânge toată viaţa, zi de zi. Joachim Ringelnatz, Crocodilul Trei luni cât şapte ani de lungi zăcuse-n pace şi confort un crocodil – care, de-atunci, le pare tuturora mort. Lewis Carroll, Alice în Minunezia Uite cum coada de balaur Şi-o lustruieşte-n Nil Şi-şi …
Pentru science-fiction-ul românesc, luna iulie a anului 2016 a fost una de vacanță activă: în cea mai bună tradiție a fenomenului „Academia de Vară“, într-unele dintre cele mai pitorești colțuri din țară, scriitori și alți profesioniști ai genului s-au întîlnit cu elevi și studenți, dar și cu fani fără vîrstă pentru a le împărtăși pe căi informale și non-formale din cunoștințele și manierele de lucru, …
Festivalul Shakespeare din Gdańsk (29 iulie – 7 august 2016) a împlinit, anul acesta, 20 de ani, o ediție aniversară în cadrul căreia au fost invitate numeroase spectacole din toate colțurile lumii. Printre evenimentele speciale ale acestei ediții, s-a numărat reprezentația Iulius Caesar. Fragmente (o reluare și reinterpretare a montării realizate în 1997, Iulius Caesar) a bine-cunoscutului regizor italian Romeo Castellucci, fondatorul, în 1981, al companiei de …
