Nr. 835 (30)

„Ne aflăm într-un univers în care există din ce în ce mai multă informaţie şi din ce în ce mai puţin sens”, scria Jean Baudrillard, în volumul său din 1981, Simulacre şi simulare, unde analizează, printre altele, contribuţia majoră pe care mass‑media, prin practicile ei, o are în dizolvarea sensului şi a credibilităţii organizării sociale. Atrăgînd atenţia asupra paradoxului generat de conjuncţia maselor şi a …

Mircea Dumitru, rector al Universităţii din Bucureşti, a devenit, la începutul lunii iulie, ministru al Educaţiei Naţionale şi al Cercetării Ştiinţifice. Mircea Dumitru este membru corespondent al Academiei Române şi profesor la Departamentul de Filozofie Teoretică al Facultăţii de Filozofie din cadrul Universităţii din Bucureşti. A fost decan al Facultăţii de Filozofie între 2000‑2008, prorector al Universităţii din Bucuresti în perioada 2008-2011, şi rector (din …

Vizita preşedintelui turc Recep Tayyp Erdoğan în Rusia şi întîlnirea – programată deja de cîteva săptămîni  – cu preşedintele rus Vladimir Putin au avut loc la Sankt Petersburg. Într-un interviu pe care Erdoğan îl oferea agenţiei de presă TASS, pe 9 august, îl numea pe omologul său rus My Friend, Vladimir! Erdoğan s-a referit în mod repetat la Putin folosind şi calificativele „dragul“ sau „respectatul …

O știre recentă, publicată pe site-ul www.realitatea.net (dar înecată, așa cum ne‑a obișnuit deja, din păcate, presa noastră, vrînd parcă să confirme zilnic că acesta îi este destinul, pe care și-l face, de altfel, cu propria mînă: să piară de pe urma confuziei pe care ea însăși o practică) și trimițînd, fără s-o facă (adică fără să redea ca atare linkul), la o „Hotărîre pentru …

Sînt peste 15 ani de cînd procurorii militari nu au mai finalizat un rechizitoriu cu privire la crimele comunismului. Iată de ce ştirea potrivit căreia secţia militară a Parchetului Curţii Supreme i-a trimis în judecată pe alţi patru participanţi la asasinarea disidentului Gheorghe Ursu, în toamna lui 1985, în arestul Securităţii şi Miliţiei din Calea Rahovei, e cu adevărat una demnă de comentat pe larg. …

Participanții la prima ediţie a Festivalului „Gellu Naum“ Constantin Abăluță, Radu Andriescu, Magda Cârneci, Svetlana Cârstean, Marius Chivu, Dan Mircea Cipariu, Dan Coman, Denisa Comănescu, Tudor Crețu, Domnica Drumea, Teodor Dună, Dinu Flămând, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Nora Iuga, Claudiu Komartin, Vasile Leac, Mitoş Micleuşanu, Vasile Mihalache, Petrișor Militaru, Gabriel Nedelea, Marius Oprea, Simona Popescu, Nicolae Prelipceanu, Alina Purcaru, Sebastian Reichmann, Merlich Saia, Angelica Stan, Dan …

„Lipită de obrazul meu, acolo unde ar fi trebuit să-mi fie urechea stîngă, se afla Zenobia.“ E citatul pe care l-am găsit, ducîndu-mă cu ochii închişi la raftul cu cărţile lui Naum şi deschizînd, la întîmplare, prima carte pe care am pus mîna. Era Întrebătorul (Editura Eminescu, 1999) şi fragmentul era chiar din Zenobia. Nu ştiu dacă pe Zenobia am căutat-o, deşi masa lungă, „aşezată sub …

Dacă pe vremea lui Macedonski logica poeziei era lipsa de logică, astăzi se pare că poezia există mai ales în măsura în care e ,,nepoezie“, renunţă la veleităţile sale metafizice, la metafore, la toate mijloacele sale ,,poetice“ tradiţionale, anexîndu-şi teritorii ce pe vremuri le aparţineau prozatorilor, din nevoia unui concept superior de autenticitate. Pe o asemenea linie merge şi Gelu Diaconu, poet trecut – ne …

Centrul PEN din Republica Moldova – Filială a Organizației Mondiale a Scriitorilor, International PEN, cu sediul la Londra – protestează împotriva amenințărilor la care este supus colegul nostru, scriitorul Constantin Cheianu. Aceste amenințări vizează activitatea sa de jurnalist critic la adresa actualei guvernări din Republica Moldova. Constantin Cheianu – cunoscut scriitor și publicist, autor al unor emisiuni TV de largă audiență – a primit mesaje de …

Recurg spre comparație la analiza făcută de Dominique Fernandez (într-o colaborare polemică cu Ernst Gombrich, eseu publicat în L’Arbrejusqu’auxracines, Bernard Grasset, Paris, 1972) celebrului Porumbel al păcii comunist al lui Picasso, creat în 1950: abia o tîrzie mărturie a prietenului său, Jaime Sabartès, a dezvăluit semnificațiile profunde ale acestui convențional simbol pacifist. Tatăl lui Picasso, pictor academist, era obsedat de porumbei, pe care-i picta după …

Scriitorul şi publicistul braşovean Iulian Cătălui „inventează“ şi exersează cu succes într-un gen literar nou, la graniţa dintre critica literară şi publicistică, alimentat de un puternic filon de istorie, istorie literară şi literatură comparată, şi ne propune, astfel, eseostudiul, pe care-l cizelează în lucrarea Mari controverse literare, apărută la Editura Aldus, Braşov, în anul 2014. Informaţia de natură istorică şi culturală a autorului este foarte …

După Andrei Marga, doar două sînt tipurile de istorie practicate după 1989 în România. Primul este desemnat – cu elan pamfletar – drept „istorie liricoidă“. Caracteristica de bază a acestuia se referă la tipul de retorică textuală pe care îl propune, şi nu la modalitatea cunoaşterii, căci, în fapt, este vorba despre o variantă a istoriografiei de vulgarizare ştiinţifică în care predomină accentele lirice, nu …

Cele două literaturi? S-a spus, cu explicabile şi colegiale exagerări, că replierea lui Andrei Terian în circuitele academice, părăsind comentariul actualităţii, ar fi fost „o pierdere de proporţii“. Debutul său editorial, cu adevărat impozant, chiar „neverosimil“, zicea Alex Goldiş (v. G. Călinescu: A cincea esenţă, 2009), anunţa, însă, divorţul. Era vorba, în fond, de o opţiune limpede a demisionarului în favoarea criticii universitare, de viziune sistemică. …

Colecțiile Arhivei Naționale de Filme (ANF), cu sediul în Jilava, conțin sute de filme românești de lungmetraj și mii de scurtmetraj, mii de copii pe peliculă de filme străine și mii de documentare, jurnale de actualități etc. Are 99 de angajați și un buget de circa un milion de euro, din care 65% reprezintă subvenție a Statului român. Administrează două săli de cinema (Eforie și …

Ce face Asociația Cinematecilor Euro­pene (ACE) și care sînt activitățile ei principale? ACE reunește 45 de instituții de patrimoniu cinematografic din Europa (din Uniunea Europeană, dar și din Est, pînă la Rusia). Majoritatea sînt arhive naționale, iar multe – regionale, importante. Cred că, probabil, colecțiile lor reprezintă 80% din toate filmele conservate în Europa. Rolul Asociației este de conștientizare, să se asigure că patrimoniul cinematografic este …

După dvs., care este principala misiune a Federației Internaționale a Arhivelor de Film? Principale sînt mai multe astfel de misiuni; Să impună respectarea unui Cod Etic pentru conservarea filmelor și a practicilor standard în toate domeniile arhivării de film. Să sprijine crearea de arhive noi în țările unde ele lipsesc. Să îmbunătățească cadrul legal în care activează arhivele de film. Să promoveze cultura cinematografică și …

Pe Harold Brown, distinsul tehnician al Arhivei britanice de filme – onorat mai tîrziu pentru întreaga activitate cu importantul Premiu „Jean Mitry“ –, l-am cunoscut în 1968, la un seminar internaţional al Federaţiei Internaţionale a Arhivelor de Film, dedicat identificării peliculelor realizate în primii ani ai cinematografiei; de la el am învăţat nu numai „secretele“ acestei specializări arhivistice, ci şi ţinuta demnă şi demnă de …

Anca Mitran a fost directoarea Arhivei Naționale de Filme timp de aproximativ 17 ani, pînă în anul 2014, cînd a trecut la conducerea Centrului Național al Cinematografiei. Interviul prezent i-a fost solicitat în calitate de fost director la Arhiva Națională de Filme și atinge teme precum: rolul Arhivei în conservarea filmului și mai puțin cultural, diferențele dintre ANF și arhivele europene, importanța restaurării și relevanța …

„Semnatară“ a sunetului/sound-de­sign‑ului la filme precum Aferim sau Toată lumea din familia noastră și a montajului la Poziția copilului, 4 luni, 3 săptămîni și 2 zile, Cînd se lasă seara peste București sau Meta­bolism, Q.E.D. etc., Dana Bunescu are experiența directă a Arhivei Naționale de Filme de mulți ani, cea mai amplă fiind legată de filmul de montaj al lui Andrei Ujică, Autobio­grafia lui Nicolae …

Frankenstein cu Boris Karloff, văzut la Cinematecă, undeva, prin 1993-1994. Pe măsură ce avansa, filmul era tot mai incomprehensibil. De la un punct încolo, devenea un fel de comedie absurdă, și puținii spectatori din sală se distrau din ce în ce mai tare, rîzînd isteric. Pînă și translatorul (filmul era proiectat cu traducere simultană) avea un ușor tremur de nesiguranță în voce. Tot el, spre …

O arhivă de filme nu poate fi un simplu depozit tocmai pentru că, prin natura materialului pe care îl arhivează, ea este o colecție de imagini în mișcare. Filmul este un „document“ aparte, pentru că „cinematograful realizează straniul paradox de a se mula conform timpului obiectului şi de a exprima în plus şi amprenta duratei sale“ (Bazin). Există deci un „adevăr“ pe care numai imaginile …

Ştiţi de planul de reformare a cinematografiei. Care sînt limitările acestui plan, în privinţa ANF? Mihai Fulger: Acum cîteva săptămîni, cînd am fost invitat pe e‑mail, la fel ca multe alte persoane care activează în domeniul cinematografic, la audierea publică de pe 2 august, în care ar fi trebuit să se discute propunerile de modificare a Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, am primit şi un link …

Ministerul Culturii a demarat un proiect de restructurare și de revitalizare a Arhivei Naționale de Filme și a Cinematecii Române. Opt grupuri de lucru, formate din 55 de cineaști și profesioniști din industria cinematografică au analizat situația  Arhivei Naționale de Filme, sprijinind Ministerul Culturii și Arhiva Națională de Filme în demersul de a găsi soluții de durată pentru îmbunătățirea funcționării Arhivei. Este cel mai amplu proiect de acest …

Există o legendă conform căreia, la începutul secolului al XVII-lea, Shakespeare și trupa sa de actori ar fi ajuns să joace pînă în orașul-port Gdańsk. De Shakespeare însuşi nu se ştie, dar ce e cert este faptul că actori englezi veneau să joace aici încă din jurul anului 1600 (prima atestare) – pînă prin 1660 –, punînd în scenă piesele în vogă în acea perioadă, …

Sînt multe, foarte multe oglinzi în cel mai recent film al lui Radu Jude, Inimi cicatrizate. Sînt oglinzi în cabinetul medicului, sînt oglinzi în camerele din sanatoriul de la malul mării, trăsurile pentru bolnavii de turbeculoză osoasă au oglinzi laterale și la fel are și gutiera Isei (Ilinca Hărnuț), cea cu totul țintuită în ghips. Cele mai multe sînt rotunde și deformante – atunci cînd …

„Irealitatea și ilogismul vieții cotidiene nu mai sînt de mult pentru mine vagi probleme de speculație intelectuală: eu trăiesc această irealitate și evenimentele ei fantastice. [...] Cît însă și cum își dezvoltă în mine suprarealitatea tentaculele ei nu știu și n-aș putea ști. Știu doar că voi juca pînă la ultimele jetoane“. Mistuit de o boală cumplită (tuberculoză osoasă), M. Blecher îi trimitea din Brașov …

Primăvara a fost mai degrabă răcoroasă. Dacă moralul nostru a fost mai scăzut, aveţi răbdare, vara va veni, negreșit. Și cu ea vacanţa. Vacanţa e un timp al distanţei faţă de preocupările noastre obișnuite. Dar nu e o simplă paranteză. E un timp al relaxării, dar și al regenerării, al întîlnirilor, al comuniunii, al convivialităţii. Un timp al regenerării: unii își vor lua cîteva zile pentru …

Am să mă duc vineri dimineaţă la catafalcul Reginei Ana. Nu am văzut-o decît o dată, la Palatul Elisabeta, alături de Regele Mihai. Parcă nici nu erau de-adevărat. Se făcuse mult prea tîrziu. Cred că dormeam. Eu sau ei. Nu ştiu care dintre noi. Acum ştiu că fata aia cu obrazul luminat de zîmbet ca o bucată de măr, în care nu aveai cum să …

Miss Jane Austen (1775-1817)   [Ceasornicul] Înlănţuit în temniţă, sunt zilnic; Vrăjmaşii să nu-mi croncăne, căci am Mereu o cheie pentru lanţu-mi silnic Şi,-n cale, nu-mi stă nici un zid infam.   Mâini mici şi slabe am, dar dau din coate; Bătaia-mi se aude prin pereţi. Fatal, un pumn mai greu să-mi fie poate, – N-ai, însă, pe ai mei cum să-i repeţi.   N-am gură, ochi, urechi, ci, totuşi, timpul Îl fac sonor şi nu mă tem că,-n …

Cristian Presură, fizician român trăitor în Olanda, atinge două ținte, simultan, în cartea sa Fizica povestită (editura Humanitas, București, 2014): scrie o istorie a descoperirilor din fizică pentru a argumenta stadiul ei actual și însoțește istoria cu un compendiu matematic care este cel mai riguros argument posibil pentru fiecare secvență în parte. Cu toate acestea, Fizica povestită nu este o carte de istorie a științei …