Cătălin BADEA-GHERACOSTEA

SFada cu literatura. Între „New Weird“ şi ciudăţenii, între debut şi re-boot

„New Weird“ este, probabil, primul dintre sub-curentele fantasticii care s-a bucurat de o dezvoltare cvasi-simultană (adică n-am mai aşteptat 10 ani să înţelegem ce se întîmplă) în România şi în spaţiul anglo-saxon. O întoarcere la şi o extindere a ceea ce fusese literatura insolitului nu neapărat fantastic din Anglia victoriană, o reacţie la post-cyberpunk, diferită de steampunk (cu care îşi dispută mari teritorii de graniţă …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Delicatese în SF-ul românesc

Cartea de sf&f cu autori români are din ce în ce mai mult succes de public, fie judecând numai după numărul piratărilor ediţiilor electronice şi a descărcărilor diverselor fişiere neautorizate care copiază ediţiile pe hîrtie. Astfel că edituri dintre cele mai diverse ca experienţă, prestigiu şi capacitate de distribuţie au investit timp, bani şi energie într-un număr mai mare de cărţi româneşti de ficţiune speculativă, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura, Cărţile soldaţilor din linia a doua

În Istoria sa, George Călinescu vorbeşte din loc în loc de „alţi soldaţi“ – scriitori care, în elanul atoatecuprinzător al monumentalei cărţi, trebuie menţionaţi, însă care, dacă proiectul ar fi fost mai ales critic, puteau fi ignoraţi fără a periclita structura edificiului. Cu puţin înainte de apariţia opului călinescian, E. Lovinescu descria trecerea de la amatorism la profesionism (nu în aceşti termeni ai zilei …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Umbra lui Marquez. La fantastica românească

La câtăva vreme de la moartea lui Gabriel Garcia Marquez putem să lăsăm lirismul deoparte şi să ne întrebăm la rece ce au însemnat scrierile marelui columbian pentru literatura şi cultura română. Deşi avem deja un buchet de studii academice dedicate lui şi curentului literar – realismul magic – pe care l-a dus la apogeu (şi numesc aici cu titlu de exemplu lucrarea de doctorat …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Helion şi Colin – de la conferinţe la premii literare în ficţiunea speculativă românească

A 28-a sesiune de comunicări a clubului Helion din Timişoara s-a desfăşurat între 9 şi 11 mai, în sala de conferinţe a revistei „Orizont“. Evenimentul de la Timişoara are o caracteristică foarte aparte între manifestările fandomului românesc, şi anume de a pune laolaltă în zilele respective nu numai cititorii cu scriitorii de sf&f, ci studenţi şi alţi învăţăcei cu profesori universitari şi cercetători ai fenomenului …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. „Senzoriada“, nu „Ciberiada“ – Teodorescu, nu Lem

Cristian-Mihail Teodorescu este singurul autor român de ficţiune speculativă care a fost nominalizat la Grand Prix de L’Imaginaire şi asta nu fiindcă ciclotronul vieţii l-a aruncat pentru un doctorat în chimie fizică la Paris – de unde uşurinţa cu care se exprimă în franceză şi relaţiile profesionale şi intelectuale pe care şi le-a păstrat –, ci pentru că particulele textuale aruncate în realitate de el …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. „Ne vom întoarce în Muribecca“ ghidaţi de Sebastian A. Corn (II)

Spuneam că romanul Ne vom întoarce în Muribecca este cea mai complexă scriere de pînă acum a lui Sebastian A. Corn. S-ar putea să mire, însă mie mi se pare mai uşor de explicat complexitatea decît simplitatea, mai ales în literatură. Trebuie doar să se aplice o metodă ştiinţifică în analiza textului, iar sinteza critică să prezinte o argumentaţie bine construită, exprimată limpede – altfel …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. „Ne vom întoarce în Muribecca“ ghidaţi de Sebastian A. Corn (I)

Romanul lui Sebastian A. Corn, Ne vom întoarce în Muribecca (Nemira, 2014), este simultan cea mai simplă şi cea mai complexă scriere de ficţiune din cariera sa de scriitor de peste 20 de ani. Ne vom întoarce în Muribecca este, de asemenea, cel mai la îndemînă exemplu românesc de soluţie universală în conflictul ficţiunilor de legitimare – despre care vorbim din 15 martie încoace. Sub …

Citeşte articolul

Neobosit, Poetul, pe Bulevardul Eroilor

Andrei Bodiu are, pe coperta întîi a romanului său Bulevardul Eroilor, o fotografie luată din mijlocul străzii astfel numite, din faţa Facultăţii de Litere a Universităţii „Transilvania“, cu vederea spre clădirea Consiliului Judeţean/Prefecturii Braşov. Această copertă, cu imaginea şi titlul de pe ea, reprezintă – cel puţin pentru mine – cheia înţelegerii a cine a fost şi a ce şi cum a făcut Andrei Bodiu. …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Întrebările sunt răspunsuri în „Das Mioritza Reich“

„Ucronia vintage“ a lui Victor Cilincă, romanul Das Mioritza Reich (Tracus Arte, 2013), este probabil una dintre cele mai surprinzătoare lecturi de ficţiune speculativă scrisă în româneşte, după 1989. Se poate spune fără teama de a greşi, că este un roman în a cărui înţelegere contează fiecare unghi de vedere: astfel, un cititor învederat de sf, căutător al efectului de conţinut al „înstrăinării cognitive“, îl …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Realismul discret al coşmarurilor lui A.R. Deleanu

„Discret“ este folosit aici mai degrabă în sensul matematic – „discontinuu“ – decît în cel colocvial. Prozele scurte cuprinse în Acluofobia (Herg Benet, 2013), „10 povestiri macabre“ – după cum autorul A.R. Deleanu îşi incită cititorii – sunt cvasi-simultane romanului Îmblânzitorul apelor (Casa de Pariuri Literare, 2012) şi de aceea trebuie păstrate laolaltă pentru o analiză adecvată într-o viitoare istorie literară. Scrise între 2010 şi …

Citeşte articolul

SFada cu literatura, Urmează dîra de sînge pe cărămizile galbene: Ştefana Czeller

Cele trei romane apărute sub semnătura Ştefanei Czeller, jurnalist de investigaţie din Iaşi, profită din plin de experienţa de viaţă a autoarei deşi sînt, după propriile-i mărturisiri confirmate de o lectură atentă, o evadare din realitatea imediată. Anunţînd săptămîna trecută o explicitare prin romanul OZZ a ceea ce numisem „soluţia escapistă“ în conflictul ficţiunilor de legitimare a imaginarelor din partea asta de lume, mă găsesc …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. 15 martie 2014 cu patru intrări în imaginarul românesc, fără CNN

Din motive care nu interesează aici, am fost ţintuit în faţa televizorului în ultimele două luni, ceea ce sperasem să nu mi se întîmple niciodată. Zappingul este mult mai bine explicat la noi de către Ion Manolescu, dar nu teoria culturală a postmodernismului aproape m-a omorît, ci practica ei. Cum-necum, iacătă-mă-s întreg şi cu televizorul stins din nou. Din patru săptămîni de zapping, am aflat …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. De două ori fantastic, surîsul lui Liviu Radu

Pentru cine pune preţ pe statistici şi clasamente, cel mai prolific scriitor român de sf şi fantasy, debutat după 1990, este Liviu Radu. De asemenea, Liviu Radu este şi unul dintre cei mai prolifici recenzenţi ai cărţilor de gen, originale româneşti sau traduceri, fiind cu siguranţă cel mai binevoitor faţă de autori/traducători, la fel cum este recenzentul cu limbajul cel mai popular, în sensul de …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Agendă de lucru cu poem epic

La început de an, cu sau fără consultaţii astrologice, se fac promisiunile fiecăruia către sine şi se schiţează planurile prin care promisiunile se vor îndeplini. Unele planuri includ participarea altor persoane pe lîngă cea a autorului şi, în funcţie de vîrstă, educaţie, anturaj, cîteodată planurile sunt cuprinse, stil „vintage“, cum se spune acum, într-o agendă de lucru proaspătă, abia scoasă din hîrtia lucioasă a cadoului …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Sfîrşit de an cu Romcon

2013 nu a fost un an rău pentru creatorii şi publicul de ficţiune speculativă românească. Pe lîngă evidenta racordare „în timp real“ cu producţia de carte străină, la care sînt înscrise numeroase edituri, şi cartea românească şi-a găsit edituri puternice, Nemira şi Tracus Arte preluînd ştafeta de la Millenium Books. De asemenea, viaţa comunităţii sf&f (&h…) pare că şi-a găsit un ritm al ei, cu …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Sfîrşit de an cu Romcon

2013 nu a fost un an rău pentru creatorii şi publicul de ficţiune speculativă românească. Pe lîngă evidenta racordare „în timp real“ cu producţia de carte străină, la care sînt înscrise numeroase edituri, şi cartea românească şi-a găsit edituri puternice, Nemira şi Tracus Arte preluînd ştafeta de la Millenium Books. De asemenea, viaţa comunităţii sf&f (&h…) pare că şi-a găsit un ritm al ei, cu …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Demascarea lui Hobana, o docu-dramă cu dalecşi*

A trecut destulă vreme de la însemnarea inflamatoare din blogul lui Dan Alexe prin care Ion Hobana era demascat ca plagiator – cu proza Oameni şi stele – al lui Isaac Asimov, cel din C-Chute. Sentinţa bloggerului se extindea, încă din titlu, şi asupra genului sf romînesc. Mărturisesc că înainte de însemnarea Plagiatorul Ion Hobana – un hoţ leneş… sau despre SF-ul românesc şi …

Citeşte articolul

Vara de după toamna aceasta

Pentru ficţiunea speculativă românească, 2013 este un an plin de promisiuni, vizibile atît în ceea ce se poate realiza de către autorii români în industria editorială internă, cît și în ceea ce se poate folosi pentru a scoate pe piaţa externă cartea românească de gen. Trei sînt semnele de bun-augur pentru 2014: comunicarea și colaborarea eficientizate între creatorii și promotorii de literatură și artă de …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Ion Hobana – plagiator?!

O însemnare de blog din 2013, a cărui link spune mai mult decât trebuie –http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/11/17/plagiatorul-ion-hobana-un-hot-lenes-sau-despre-sf-ul-romanesc-si-un-furt-stupid-din-isaac-asimov/ – este o sentinţă de istorie literară la care Dan Alexe a ajuns printr-un interesant decupaj de lectură, făcut cu instrumente hibride, comparatistico-etice. Este vorba de învinuirea de plagiat, adusă lui Ion Hobana, pentru proza scurtă Oameni şi stele, reluarea/prelucrarea/copierea în româneşte a unor fragmente din C-Chute a lui Isaac …

Citeşte articolul