Manifestarea Expanded space (Spaţiu expandat), cu tematica „Individ şi masă“, care se desfăşoară la Bucureşti, între 19 aprilie şi 31 octombrie (inaugurarea lucrărilor a avut loc în data de 6 septembrie), este organizată de Judit şi Mihai Balko; selecţia proiectelor a fost realizată de Adrian Guţă, critic de artă, şi de Raluca Voinea, curator. Cele şase instalaţii se află dispuse pe un traseu care începe …
Habermas susţine că pentru lumea occidentală proiectul modern nu este terminat, el este unvollendet, şi mai bine am învăţa din erorile trecutului decît să-l părăsim definitiv. Sorin Alexandrescu Pentru că „ne aflăm la Porţile Orientului“, pentru că avem o istorie modernă indecent de adolescentină, pentru că niciodată în istoria noastră nu am avut clasă medie (vezi Iorga), pentru că în continuare, la noi, supravieţuirea …
Cu greu s-ar putea scrie despre calitatea Bienalei de arhitectură BAB ’08 fără a te înarma, a priori, cu o consistentă doză de îngăduinţă. Sau cel puţin cu un bagaj de scuze pe care să le poţi utiliza spontan-sofistic spre a nu leza orgoliile profesionale bine înfipte în solul mioritic: să-i înţelegem pe mulţi dintre arhitecţi pentru precaritatea …
Cu mai mult de un deceniu în urmă, vizitam un oraş şi el supus „prefacerilor înnoitoare“ postrevoluţionare şi pe care autorităţile administrative şi toată suflarea arhitecţilor nu mai ştiau cum să-l apere de bunele intenţii ale „apropitarilor“ de terenuri, care îşi făceau de zor case sau „acareturi urbane“ pe unde apucau autorizaţii. Ca mai peste tot în ţară …
M-am numarat printre cei care, la vremea initierii colectiei de texte critice Paideia asupra fenomenului arhitectural, sub autoritatea lui Augustin Ioan, au cirtit asupra utilitatii acestui tip de demers, cita vreme arhitectura noastra insasi, felul nostru propriu de a zidi si de a trai aceasta zidire se afla, consideram pe atunci, inca intr-o mare suferinta. intre timp, s-a adunat in numita colectie un numar impresionant …
In organizarea Universitatii de Arhitectura din Bucuresti, a Fundatiei „Giulio Magni“ si a WTC Bucuresti, s-a desfasurat la Bucuresti (14-15 februarie) manifestarea Rome-Bucharest: 2000 de ani de latinitate; rebuilding bridges – history, culture, trade and education. Au participat invitati marcanti ai vietii culturale, arhitecturale si politice romanesti si italiene; au fost revizitate temele centrale ale continuitatii latine comune, sustinute de incitante alocutiuni aplicate, dar si …
Putina lume cunoaste, deocamdata, faptul ca anul trecut (2006, n.n.) lui Ion Stendl si Teodorei Stendl, doi dintre cei mai importanti artisti romani ai ultimelor decenii, le-a fost inaugurata si dedicata o Galerie, in cadrul Muzeul Banatului Montan din Resita. Cum a aparut aceasta intentie si, in final, cum s-a materializat ea? Ion Stendl: Nu anul trecut, ci anul acesta, 2007, la sfirsitul lunii aprilie, …
Martori ai unei generatii care simte ca perspectiva banchizarii (thanks to Reli Mocanu) nu ii mai poate oferi recunoastere in virtutea unei grave si definitive sentinte critice, tinerii artisti (Adrian si Nicu Ilfoveanu, printre ei) aleg sa produca gesturi comunicationale*. Care nu mai demonstreaza „capete de perspective“ sau de linii scolare, trudite in ani de zel si pe care coleaza motive: nu mai e nici …
La fiecare reevaluare istorica a intervalului 1989-2007, motivele de bucurie ale romanilor ne-autoexilati se arata a fi tot mai firave si tot mai mult asemanatoare scuzelor pe care esuatii emigrati (vezi I.V. Boca, Occidentul nevazut) si le invoca atunci cind ar vrea sa revina „la vatra“, dar o rusine prost aplicata ii opreste: „e bine, nivelul de trai e acceptabil, avem acces la o bruma …
La peste trei cincinale de capitalism, impas: marunta expozitie dedicata (re)evaluarii comunismului pe care o gazduieste, cu apatica bunavointa, Muzeul National de Istorie n-am putut-o gusta decit ca salciu, ca loc geometric mocirlos al unor clisee imagistice repetate si expuse indigest. Ca propunere/legitimare teoretica, daca va fi existat vreuna, si singura motivatie care ne intereseaza aici, trebuie spus ca expozitia evoca precis dulcegaria political correctness-ului …
Note pe marginea dezbaterii publice Calea Victoriei – axa culturala a Bucurestiului. Dilemele unui proiect identitar* Rememorind dezbaterea organizata de Ordinul Arhitectilor din Romania, Filiala Bucuresti, si dedicata evolutiei posibile a Caii Victoriei, ne propunem sa cernem prin sita argumentelor ceea ce intuiam a fi punctele esentiale cistigate de participanti, dar si semnalarea (contra)punctelor acestei discutii, anume a „zonelor ei gri-negre“, conflictuale sau doar …
Note pe marginea expozitiei Culorile avangardei, 1910-1950, deschisa joi, 12 iulie 2007, la Muzeul National de Arta al Romaniei, Bucuresti Daca exista vreo epoca in istoria artei romanesti pentru a carei legitimare pe plan universal sa poti milita cu sens si bune rezultate, fie ca esti artist plastic, fie critic mioritic, aceasta este, neindoielnic, perioada interbelica. Pentru ca abia in anii ’20 fondul cultural …
Dincolo de forma obiectelor pe care le creeaza si care cel mai adesea sint suspendate intr-o odihnitoare ne-ducere pina la capat, ca si cum s-ar pregati sa se lase agatate, cindva, intr-o noua sinteza, trebuie sa nu ignori faptul ca „bicicletele“, „lampile“ sau „caii“ metalici forjate/ti de „metalistul“ Marian Gheorghe au o buna comunicare cu Pamintul (sau poate doar cu ideea de Pamint). Sint, adica, …
Sa nu se creada despre noi, observind sugerata antinomie si termenul ei „slab“, artizanat, cum ca ne-am renega traditia patriotica sau mostenirea intru indeminare, stiut fiind ca, la discernerea unui genius loci al neamului, fara de care tarisoara noastra s-ar fi inchegat cultural si spiritual, desigur, altfel, o pleiada de mari barbati si femei ai neamului – de la Odobescu la Tzigara-Samurcas si pina la …
Baumschlager – Eberle Architects, Lochau, Austria From regional to International/De la regional la international Building – Projects 1996-2005/CLADIRI-PROIECTE 1996-2005 Expozitie deschisa intre 28 februarie – 6 mai 2007 la MNAC Bucuresti Ajunsi in extrem de generosul, aproape filantropicul spatiu expozitional al etajului IV al MNAC, acolo unde troneaza in simplitate cvasinobiliara expozitia Baumschlager-Eberle, mai ca incercam un sentiment de confort estetic, aproape o descatusare: …
Motto: Cinicul este cel care stie pretul tuturor lucrurilor si valoarea nici unuia Parte a unui program public de echipare a orasului cu instalatii moderne pentru aprovizionare, Hala Obor este singura realizata dupa un proiect datind din 1937. (Celac/Carabela/Lapadat, 2005: 95)… …ajuns, la 70 de ani, cloaca maxima a cartierului, spatiu-dejectie care ar putea zdrobi vizual orice neo-realism italian: la intrare, acolo unde …
Oglindirile si ghiciturile unui sculptor – Gorduz dupa Gorduz, expozitie organizata de Sorin Dumitrescu; expozitie organizata in Casa Ghika-Bossy a grupului Prolog; manifestari din cadrul evenimentului-cadru „Anastasia x 5“, desfasurat in parteneriat cu Libraria Carturesti in lunile februarie-martie 2007. Oglindirile si ghiciturile unui sculptor – Gorduz dupa Gorduz, expozitie organizata de Sorin Dumitrescu; expozitie organizata in Casa Ghika-Bossy a grupului Prolog; manifestari din cadrul …
Daca destinul si domnul (Marx) ne-ar fi harazit vreun loc fruntas in cirdasia vreunui partid comunist autohton si contemporan, am fi fost neindoielnic mult suparati in legatura cu felul in care expozitia Epoca de aur* a denaturat memoria glorioaselor vremuri ale Patriei-mume, ale partidului unic si „unitatii de monolit“, ale „barbatului-univers“ si savantei de renume mondial. Pai, se poate, tovarasi? De la bucuria muncii si …
Ca altadata Arghezi, in Psalmii lui poetici, ne bucuram amarui de tardiva reusita a arhitecturii mioritice: da, oameni buni si oameni de bine! Este! Avem arhitectura! Adica in Romania anilor 2004-2006 nu au construit numai cei mai avuti cu banul si saraci cu duhul. Nu stam in ochii atenti ai Europei doar cu cotete princiare de sute de mii de dolari; grajdurile bogatanilor degeaba …
Celor care se intimpla sa fi aprofundat, fie si partial, arta de avangarda a inceputului de secol al XX-lea, „traditia modernitatii“ le suna a cliseu postmodern care ataca, ironic, revizitarea acestui segment estetic. Si nu fara oarecare indreptatire – nu fusese insusi modernismul avangardist al primelor manifeste tocmai acea atitudine de negare totala a oricarei arte anterioare, caduce? Totusi, pina in zilele noastre ideea de …
