Constantin POP

Muzeul National de Istorie a Romaniei din Bucuresti prezinta vizitatorilor, in cadrul bogatei colectii de antichitati romane, o interesanta placa votiva reprezentindu-i pe asa-numitii „Calaveri (calareti) danubieni“. Piesa a fost achizitionata prin donatia unui particular, pe la inceputul secolului al XX-lea, si provine din Transilvania, locul exact al descoperirii raminind insa necunoscut. Cultul acestor divinitati ecvestre, de gen sincretist (cu simboluri si atribute „imprumutate“ din …

Arta greaca a preluat, catre sfirsitul veacului VIII i.Hr., o masca din lut provenita din Tirinth, infatisind tipul hidos al figurii personajului (asa-numitul „gorgoneion“) din Orient, imagine comuna, la inceput, mai multor categorii de genii inspaimintatoare. Incepind din secolul al V-lea i.Hr., reprezentarile plastice ale Medusei incep sa-si piarda din ferocitatea iconografica (rictusul fetei nu mai este puternic accentuat, dintii sint mai mici, limba nu …

Una dintre cele mai splendide reprezentari in bronz (aurit) din numeroasa si variata gama a pieselor figurate torentice descoperite in Dacia este asa-numita Medusa ulpiana. Este vorba de o aplica de dimensiuni medii (15 x 14,4 x 0,8 cm), descoperita in anul 1973, cu ocazia sapaturilor arheologice din partea nordica a complexului de sanctuare dedicate zeitatilor vindecatoare romane Aesculapius si Hygia, situat in metropola provinciei …

Datarea peretelui de aedicula de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa este destul de dificila, dar inclinam, totusi, a-l plasa in veacul al III-lea d.Hr., poate chiar la inceputul acestui secol. Spre aceasta incadrare cronologica converg, in primul rind, doi factori: schematismul accentuat al scenei figurate, caracteristic, de obicei, artei provinciale romane din perioada respectiva si contextul arheologic privind citeva piese componente ale incintei sepulcrale din valea …

In vara anului 1975 sapaturile arheologice de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (astazi comuna Sarmizegetusa, jud. Hunedoara), capitala Daciei romane, au descoperit un interesant perete lateral de aedicula (mica firida funerara) cu o figuratie, deocamdata, inedita in arta provinciei traiane. Monumentul a aparut in incinta sepulcrala (alaturi de un sarcofag fragmentar din piatra, un „cenotaf“ – mormint gol, dedicat unei persoane inhumate in alta parte, un …

Bogata colectie de antichitatii romane a Muzeului National de Istorie a Romaniei din Bucuresti pastreaza o valoroasa statueta din bronz reprezentind o frumoasa Venera. In mitologia clasica antica, Aphrodite a fost una dintre cele mai importante divinitati ale lumii grecesti, fiind de timpuriu imprumutata de catre romani si asimilata cu Venus (straveche zeitate de origine latina, initial protectoarea vegetatiei si a fertilitatii). Ea devine …

Cercetarile arheologice din tara noastra au facut cunoscute onorurile pe care provincia Dacia le-a acordat acestui suveran cu ginduri „iluzorii“. Este vorba de citeva inscriptii dedicate memoriei lui (din pacate martelate), de emisiuni monetare si de fragmentul unei statui din bronz in marime naturala, care il infatiseaza. Restul statuar (capul imparatului) a fost descoperit intimplator in 1964, in fosta capitala a Daciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa …

Gaius Messius Quintus Traianus Decius a fost unul dintre numerosii imparati care, pasnici sau violenti, s-au succedat la tronul atit de rivnit al Romei. Ilustrul personaj, nascut intre anii 191-201 (data neprecizata) la Budelia (Pannonia, Ungaria de astazi), provenea, dupa mama, dintr-o straveche familie nobila italica, de unde, prin origine, va apartine automat ordinului senatorial (rangul cel mai inalt al aristocratiei romane). Portile carierei ii …

O descoperire fortuita, din vara anului 1986, avea sa aduca Muzeului „Tarii Fagarasului“ (din municipiul cu acelasi nume) un dar nepretuit. Pe malul riului Olt, in apropierea localitatii Cincsor (jud. Brasov), nu departe de fortificatia romana a cohortei II Flavia Bessorum, citeva lucrari de amenajare au scos la lumina o splendida masca din foita de bronz (inaltimea 24,5 cm, latimea maxima 17 cm, grosimea 1-3 …

In arta romana, fie statuara, din piatra, sau bronz, fie pictura, se cunosc doua tipuri de lari: unul infatisat in plina miscare, in pas de dans (Lares ludentes), ce tine in miini rhyton-ul (corn de baut) si patera (recipient circular, putin adincit, cu miner, intrebuintat in cultul religios), celalalt surprins intr-o pozitie statica, avind o atitudine linistita, maiestuoasa, cu obiecte caracteristice, cornucopia (cornul abundentei) si …

Una dintre cele mai splendide statuete din bronz descoperite in Dacia este cea reprezentindu-l pe zeul Lar, figurina provenita de la Sucidava (astazi Corabia-Celciu, jud. Olt), importanta asezare romana de pe malul batrinului Danubius. Personajul s-a bucurat de o mare popularitate in cele mai diverse medii ale Imperiului, fiind una dintre mult indragitele divinitati ale pantheonului (totalitatea zeitatilor unui popor). Numele si originea zeilor Lares …

Privirea celor care viziteaza muzeele de istorie din Cluj, Alba Iulia, Deva, Turda, precum si a celui din Budapesta, Magyar Nemzeti Múzeum, este atrasa de citeva interesante si ciudate statuete din teracota, specifice artei provinciale romane. Aceste piese coroplastice prezinta o trasatura comuna, si anume faptul ca scenele iconografice sint aproape identice, fie ca ne referim la personaje, fie la detaliile vestimentare si de confectionare. …

Caracalla (211-217, din dinastia Severilor, pe numele lui adevarat Marcus Aurelius Antonimus, a primit porecla de mai sus, insemnind purtator al mantiei lungi ostasesti specifice tinutului in care s-a nascut si a crescut printre soldatii Galliei, ca fiu de guvernator al acestei provincii romane), bun comandant si oganizator al armatei, a efectuat, in anul 213 d.Cr., o calatorie in indepartata Dacie, provincia de la nord …

In mitologia romana, cultul lui Mars, zeul razboiului, a luat nastere prin contaminarea mai multor religii stravechi italice preromane (umbrica, osca, etrusca), de timpuriu, personajul fiind identificat cu Ares (corespondentul sau clasic grecesc, fiul paredrei divine Zeus, domnitorul suprem al Olimpului, si Hera, sotia acestuia), deci, odrasla zeilor romani Iupiter si Iuno. El va fi socotit printre cele 12 principale divinitati (Diiconsentes) ale Pantheonului. La …

Un monument funerar descoperit, in veacul trecut, in Piata Stefan cel Mare din municipiul Cluj reprezinta una dintre cele mai frumoase sculpturi pastrate, astazi, in lapidariul roman al Muzeului National de Istorie a Transilvaniei. Este vorba de peretele lateral al unei aedicula (mica firida sepulcrala), confectionat din piatra de calcar, avind dimensiunile de 128 x 57 x 12 cm. Intr-o nisa rectangulara, incadrata de un …

Descoperita intimplator in anul 1960, in curtea fabricii de ciment din Turda, la circa 2 m adincime, linga baza unei coloane romane, impreuna cu o moneda din bronz (as), foarte corodata, datind probabil din secolul al II-lea p.Chr., si diferite fragmente ceramice, figurina infatisindu-l pe Iupiter reprezinta una dintre cele mai frumoase exemplare ale bogatei colectii de statuete romane din bronz ale Muzeului National de …

Interesantul monument sculptural despre care va fi vorba in aceste rinduri a fost descoperit la Gilau, comuna din apropierea municipiului Cluj. Dupa cum se stie, in aceasta localitate a campat, in antichitatea romana, unitatea de calareti ala Siliana civium Romanorum torquata et armillata, unitate care, in timpul domniei imparatului Hadrian, si-a construit, prin anii 117-118, un castru de pamint, ulterior edificat in piatra. Fortificatia este …

In epoca imperiala, imaginea lupoaicei decoreaza numeroase edificii si monumente. Ea figureaza in pictura si in sculptura, pe frontoane, arcuri de triumf, altare votive si funerare, pietre tombale, sarcofage, monede, ba chiar si pe obiecte marunte (minere de vase, casete, geme s.a.). Cea mai importanta „misiune“ a monumentelor cu simbolul Romei este insa cea sociala, cu o puternica semnificatie. Pentru elucidarea acestui aspect se …

Este cunoscut faptul ca celebra statuie a lupoaicei alaptindu-si pe cei doi gemeni, Romulus si Remus (Lupa Capitolina, cum se mai numeste), a constituit un remarcabil si, totodata, un raspindit model de inspiratie pentru arta romana, cu adinci implicatii sociale. Daca legenda mitologica a lui Romulus (intemeietorul „Cetatii Eterne“) si Remus este deosebit de populara, momentul aparitiei in plastica antica a lupoaicei si a …