Una dintre schiţele despre şcoală, Premiul întîi, are ca intrigă o ciudăţenie. La o şcoală de băieţi, doi elevi, Artur Ionescu şi Ioniţă Păunescu, îşi dispută premiul întîi şi trei ani la rînd cîştigă cel din urmă, la o fracţie de fracţie: În clasa întîia au obţinut: Artur Ionescu, media 9 şi fracţia 97 şi trei sferturi; Ioniţă Păunescu, media 9 şi fracţia …
Ceea ce înțelegem prin educație formatoare vizează valori pe care școala le afirmă cu ușurință la nivelul declarațiilor de principii, dar care, în practică, rămîn în zona inefabilului și a incontrolabilului. Gîndire autonomă, reflexivă și critică, sensibilitate, argument, dreptul la opinie etc., dar, de la afișarea lor în cap de programe școlare pînă la transformarea în reflexe sociale, distanța rămîne astrală într-un spațiu public …
Nu veţi găsi în organigrama ministerului de resort o asemenea agenţie, dar ea există: Agenţia de asigurare a cantităţii în învăţămîntul preuniversitar. Există nu de jure, ci de facto. Are ceva din magnetismul unui complot pus la cale nu de cineva anume, ci de un spirit al locului, încarnat în făpturi întîmplătoare şi efemere. Doar accidentul face ca ea să se manifeste odată cu elaborarea …
Nu ştiu cît ajută şcoala la promovarea lecturii sau cît îndepărtează de ea, dar sînt convinsă că i-ar oferi mai mult tînărului viitor cititor/ necititor, dacă i-ar pune în faţă Odiseea lui Homer în locul unei doine populare cu o temă haiducească sau în locul unei balade culte ca Paşa Hassan de George Coşbuc. Sînt doar două exemple, ultimele, de texte incluse în actualele …
„Nimicul“ nu este doar o noţiune astronomică şi filozofică, ci şi o realitate cotidiană a existenţei noastre postdecembriste. I s-ar mai putea spune şi „netrebnicie“ sau „neputinţă“. În timp ce primul nimic generează trăiri din sfera sublimului (spaimă, nelinişte metafizică etc.), al doilea trezeşte o gamă mult mai variată, rezumabilă totuşi prin sintagma nichitstănesciană rîsu’ plînsu’. Despre acesta …
Dacă există o Românie profundă, e de la sine înţeles că există şi o şcoală profundă. Nu o cunosc bine pe aceea rurală, cu profesori absolvenţi de licee obscure şi cu closete nefrecventabile, în schimb, mi-e destul de familiară alta. I-am luat pulsul, în cîteva rînduri, cu ocazia examenului oral la limba şi literatura română, mult mai viu …
Ideea unei şcoli care să formeze oameni maturi, pregătiţi pentru viaţă, este un slogan vechi, cu prestigiu încă de pe vremea răposatului. Reforma din ultimii ani îl promovează cu insistenţă, astfel încît el a intrat în vocabularul oricărui pedagog şi s-a fixat adînc ca orice şablon care nu are aproape nici o acoperire în realitate, fiind cu atît mai puternic cu cît aceasta din …
E varianta soft a deja istoricei formule măi, animalule. Măi, fetiţo ar putea fi adresată unei jurnaliste tinere şi sîcîitoare, dar mahalaua noastră galopantă a găsit între timp o alta, cu conotaţii sexuale mai evidente (ştiţi dumneavoastră care formulă). Nu ştiu cît de frecvent este întrebuinţată în familii, dar am auzit-o adesea în şcoală. Există, de asemenea, forma …
Este deja o fatalitate ca dezbaterile publice televizate pe tema invatamintului sa lase impresia unui neprofesionalism stinjenitor. Invitati obscuri, reprezentanti ai cetatenilor sau ai clasei politice, care se pricep la toate, jurnalisti asemenea lui Caracudi, personajul lui Caragiale, in posesia unor cronici de-a gata, aflate intr-un sertar miraculos al limbii de lemn, adecvate diverselor evenimente si care incurca, la repezeala, Craciunul cu Pastele, oameni din …
Ei, bine, dragi elevi, ajunge cit am vorbit despre Holocaust. Sa trecem la holograme. Howard Gardner, Mintea disciplinata Nu multe, ci mult, spunea Pliniu cel Tinar. L-ar putea cita si contemporanii nostri, cei care reformeaza de citiva ani invatamintul gimnazial si liceal, schimbind sau cosmetizind structura, planurile de invatamint, programele (curricula, cu un termen la moda si in ton cu titlul articolului …
Ei, bine, dragi elevi, ajunge cit am vorbit despre Holocaust. Sa trecem la holograme. Howard Gardner, Mintea disciplinata Nu multe, ci mult, spunea Pliniu cel Tinar. L-ar putea cita si contemporanii nostri, cei care reformeaza de citiva ani invatamintul gimnazial si liceal, schimbind sau cosmetizind structura, planurile de invatamint, programele (curricula, cu un termen la moda si in ton cu titlul articolului …
Sa ne imaginam, stimati cititori, ca J.K. Rowling, autoarea cunoscutului Harry Potter, ar fi interesata de fanii ei din Romania, in special de aceia care au in jur de paisprezece ani, si ar vrea sa stie cu ce fel de imaginar literar iau contact prin scoala si daca acesta este asemanator sau nu cu acela produs abundent de industria moderna sau postmoderna a comunicarii scrise …
Desi redactorul-sef al revistei Observator cultural are dreptate in editorialul din numarul trecut, cind vorbeste de oamenii slab pregatiti care au intrat ani de-a rindul in invatamint, parca imi vine sa trec de partea lor (daca le apartin sau nu este fara importanta) si sa afirm: la asa bani, asa servicii! Ne cereti apostolat, asceza, har? Ne pare rau, dar sint experiente strict individuale si …
Ca-n fiecare an aproape, bacalaureatul la romana stirneste nemultumiri. Al treilea subiect de la proba scrisa, un eseu argumentativ despre modernismul poetilor traditionalisti (pornind de la un citat din Metamorfozele poeziei, cartea lui Nicolae Manolescu) a pus pe jar comunitatea convorbitorilor pe net, intrucit nu este de nivel mediu, adica nu permite reproducerea/copierea unor comentarii de-a gata (cam asta inseamna, la noi, nivel mediu) si …
Una din problemele predarii literaturii romane in liceu este aceea a gasirii unui echilibru intre limbajul formalizat si „autoritar“ al discursului educativ, care ar trebui sa ofere informatie corecta, pe de o parte, si statutul inevitabil alunecos al disciplinei, teritoriu al unei conceptualizari aproximative, pe de alta parte. Problema veche a manualelor de limba si literatura romana, acutizata inainte de 1989, cind acestei …
Stimata redactie, Revista dumneavoastra a publicat in mai multe rinduri articole pe tema invatamintului, fiind interesata evident de reforma curriculara, initiata de Andrei Marga, si de schimbarile haotice din ultima vreme. Nu am intilnit insa decit sporadic in paginile ei imaginea scolii in existenta ei concreta, imediata, situata, cred, intre o reforma care vine „de sus“, de la Centru, si o mentalitate balcanica mai …
