Gheorghe CRĂCIUN

Centrul de Cercetare in Studiul Imaginii

Miercuri 28 februarie in Sala de Consiliu a Facultatii de Istorie a avut loc sedinta de constituire a Centrului de Cercetare in Studiul Imaginii (CESI), unitate autonoma din cadrul Universitatii Bucuresti. Centrul va stimula, coordona si executa proiecte de cercetare, teze de doctorat si cursuri post-universitare in domeniul imaginii. Membrii centrului sint universitari din Bucuresti, dar si citiva invitati din universitatile din Cluj, Iasi si …

Citeşte articolul

Cum sa numim aceasta metamorfoza?

Citeva consideratii pro si antiamericane

Se stie ca la poetii americani din secolul XX directetea discursului poetic si interesul pentru viata de zi cu zi a omului modern sint aspecte definitorii. Cum se poate astazi constata, esential pentru intreaga evolutie a poeziei americane este momentul Whitman si nu momentul Poe. Ca poezia americana a fost intr-un fel obligata sa se dezvolte in sensul poeticii impuse de volumul Fire de iarba …

Citeşte articolul

„Unic si trist stau in natura…“

Sint un om atit de incuiat, incit mi-am facut din introvertire un stil. Orice discurs individual ar vrea sa stabileasca o data pentru totdeauna ordinea lumii. Caut somnul ca sa pot tacea si mai mult. Zdrobit de oboseala. Sfisiat de deznadejde. Incremenit de spaima. Cel care sufera intotdeauna e corpul. In dialog, discursul celuilalt isi gaseste in tine, in replicile tale …

Citeşte articolul

Meteorologie, arheologie si presiune subacvatica

Despre proza lui Mircea Nedelciu s-a scris mult in ultimii douazeci de ani si din perspective dintre cele mai diferite. Proza acestui autor pare astazi pentru multa lume (inclusiv pentru autorii de manuale scolare) un teritoriu destul de precis cartografiat, care nu mai poate oferi mari surprize nici tematice, nici tehnice. De spus imediat ca interesul pe care Mircea Nedelciu l-a stirnit in ochii criticii …

Citeşte articolul

Retorica umorala sau nervii si estetica

Oricit ar parea de paradoxal, pamfletul e o specie literara ca oricare alta. Originile ei se pierd in „negura timpului“, in arta de a se certa si profera invective a vreunui membru mai rau de gura al nu stiu carui trib de acum citeva mii de ani. Dar aceasta ar fi doar varianta orala a pamfletului, inefabila si perisabila, mai greu de analizat… In orice …

Citeşte articolul

Poveste postmoderna cu o fantoma incerta

Am auzit prima data de notiunea de postmodernism in urma cu aproape 20 de ani. Aveam 30 de ani, dar pe atunci nu eram inca un eseist si nici macar un prozator cu o carte in palmares. Scriam o proza subiectiva, in sensul de autobiografica, si sofisticata, eram profesor de romana la o scoala generala si cred ca pe atunci ideile generale despre literatura ma …

Citeşte articolul

Un joc al lui Noica: de-a Madeva si Madevita

Nu sta in nici un fel in intentia revistei noastre sa se ocupe de viata privata a filozofului Constantin Noica sau de semnificatia unor gesturi ale sale ce par sa tina de purul cotidian. Intr-unul din numerele Observatorului cultural de la sfirsitul anului trecut am comentat, sub titlul Medava si Madeva, o informatie care-l privea pe filozof aparuta intr-un ziar din Oradea. Noica isi botezase …

Citeşte articolul

Intre poeticitate si pragmatism

Privelistile lui Fundoianu in traducere franceza

Benjamin FONDANE Paysages/Privelisti (poeme 1917-1923) Traducere in limba franceza de Odile Serre. Editura Paralela 45, Colectia „GEMINI“, Pitesti, 1999, 156 p., 10.000 lei B. Fundoianu e in literatura romana un scriitor in continuare neintegrat. El este (sub numele de Benjamin Fondane) un scriitor atit de francez, ca literatura romana pare dispusa sa-l repudieze, ca pe un tradator al specificului nostru lingvistic si …

Citeşte articolul

In cautarea altui final…

Se stie ca spre sfirsitul anilor ’70, cind cenzura ideologica a regimului ceausist incepuse sa dea semnele unei crescinde suspiciuni fata de toate formele discursului literar al zilei, problemele pe care le ridica trimiterea la tipar a unei carti incepeau de multe ori chiar de la titlul ei. Cu o astfel de situatie s-a confruntat prozatorul bistritean Cornel Cotutiu la volumul lui de debut. Pentru …

Citeşte articolul

Puncte fixe

Iata si aceasta noapte in care – Doamne, ce hilara vanitate – mai pun pe hirtie o propozitie fundamentala, mai aprind o tigara fundamentala, mai sint inca o data un om fundamental, mai amin inca o data la modul fundamental deriziunea vietii de miine, mai pierd si mai cistig de-a lungul a citeva minute ceva fundamental din viata mea, mai sint inca o data fundamental …

Citeşte articolul

Din nou linga Turnul cu Ceas

Scriu aceste rinduri cu putin inainte de deschiderea dezbaterilor la tema Moda antologiilor – Gesturi critice sau publicitare? E a doua zi a intilnirilor de poezie de la Sighisoara. Sint in sala mare (cea de sus, pentru ca cea de jos a fost transformata in sectie de votare) a Casei de Cultura din Cetate, nu departe de Turnul cu Ceas. Pe undeva, pe aproape de …

Citeşte articolul

Itinerare cu Dealul lui Bernea

L-am cunoscut pe Horia Bernea intr-un moment cind el devenise deja un punct de referinta in lumea artelor vizuale romanesti. Dar inainte de a-l cunoaste pe artist, i-am cunoscut Dealul, cu pamintul, iarba si tufele lui, cu linistea lui zumzaitoare si cerul lui ca o enorma prapastie inversa. La inceputul anilor ‘80 Dealul lui Bernea era deja un reper in orice discutie despre ceea …

Citeşte articolul

A privi si a citi, a vedea si a scrie

Mecanismele intime ale lecturii Cine cunoaste ceea ce s-a publicat pina acum din jurnalul lui Radu Petrescu (volumele: Ocheanul intors, 1978; Parul Berenicei, 1981; A treia dimensiune, 1984; Catalogul miscarilor mele zilnice, 1999) a inteles, probabil, ca acest autor e unul dintre cei mai rafinati cititori din toata literatura romana. Cartile amintite abunda in trimiteri, referinte, repere literare si culturale, dar si filozofice, muzicale, …

Citeşte articolul

Les arts modestes? Pourquoi pas?

Nici arta majora, nici arta minora. Arta modesta! In sudul Frantei, in orasul Sète, a luat fiinta Muzeul International al Artelor Modeste (MIAM). Ceea ce-si propune aceasta noua institutie culturala e sa ofere publicului imagini ale unor obiecte atit de obisnuite, incit ele nici nu sint vazute/privite vreodata cu adevarat. Pentru a evita orice confuzie, directorul asezamintului, Frédéric Roux, precizeaza ca noul spatiu nu este …

Citeşte articolul

Simptome si reactii

Cu citeva exceptii notabile (la care ma voi opri cu un alt prilej), lumea literara romaneasca pare din ce in ce mai mult un mecanism care se invirte in gol. Simptomatic e, inainte de toate, golul ideilor. Dupa o perioada de deruta, in care s-a crezut probabil ca literatura nu mai are nevoie de idei – ceea ce a incurajat orientarea masiva a unor creatori …

Citeşte articolul

„…poezia trebuie sa promoveze o dubla viata a textului…“. Interviu cu poeta engleza Fiona SAMPSON

La Muzeul Literaturii Romane a avut loc recent o seara de poezie si muzica, performata (in engleza si romana) de poetele Saviana Stanescu, Fiona Sampson si Ioana Ieronim si de un duo instrumental compus din Clementina Ristea (pian) si Emanuel Oros (clarinet). Organizat sub genericul NEWS (North-East-West-South), recitalul reprezinta o prima concretizare a unei initiative nascute nu cu multa vreme in urma la Londra, constind …

Citeşte articolul

Ene si o jumatate de veac

Cind l-am cunoscut, in 1969, pe Gheorghe Ene, am avut imediat senzatia ca ma aflu in fata unui absolvent de seminar teologic ratacit in lumea „vulgara“ a viitorilor filologi. Ene era pe atunci poet, scria o poezie gerunziala, eliptica, epigramatica si usor calofila, in orice caz o poezie cu totul straina de ceea ce ne era dat sa citim in literatura romaneasca a momentului. Ceea …

Citeşte articolul

Hard & Soft

E zece fara citeva minute. Nu gasesc la timp numarul de telefon al lui Pavel Susara – pe care vreau sa-l rog sa scrie ceva despre Totul la vedere pentru Observator cultural – si pierd genericul emisiunii. Tocmai de aceea, cind il vad pentru prima data pe Alexandru Antik (in deschiderea sectiunii Teatru) cu performance-ul lui din 1996 de la Timisoara, cred mai intii ca …

Citeşte articolul

Negruzzi si jucatorul de table

In memoriam Costache Olareanu

„Nu-mi mai spune «domnule Olareanu», spune-mi «conu’ Costache»! “Cred ca ma aflam intr-un tren de noapte care mergea spre Bistrita. In tren se mai aflau si alti scriitori bucuresteni si brasoveni invitati la „Saloanele Liviu Rebreanu“. Era pe la sfirsitul anilor ’80. Mergeam la Bistrita cu sentimentul ca acolo se intimpla un eveniment cultural imposibil in oricare alt oras din Romania perioadei ceausiste (si asa …

Citeşte articolul

Circumstantiale de loc, timp si scop

Imi place sa operez cu concepte moi. Ma atrage soft-ul abstractiunii. E ca si cum as avea in continuare sub ochi obiectele, dar in forme simplificate, deposedate de agresivitatea consistentei lor materiale. Aceeasi unitate implacabila, ziua, pe care nu o poti masura decit consumindu-te impreuna cu ea. Dimineata cu gesturile ei stereotipe care iti arata limpede ca cineva te refoloseste mai departe... …

Citeşte articolul