Luiza PALANCIUC

Scrierea creatoare: limitele democratizarii

Cei care detesta atelierele de scriere si principiul lor suveran care este democratia participativa („oricine poate fi scriitor, chiar si eu“) refuza, implicit, si utilitatea acestora. La intrebarea „La ce ar putea servi un atelier de scriere?“, raspunsul vine adesea sub forma unei butade: „La a nu face scriitori!“. Caci dragostea pentru cuvinte, pentru literatura, pentru James Joyce ori Marcel Proust, ca si pasiunea lecturii …

Citeşte articolul

Un muzeu al memoriei intr-o tara fara memorie. Interviu cu Mihai Sora

Iubite Domnule Mihai Sora, ati revenit de la Sighet, unde a avut loc, zilele trecute, Scoala de vara a Memorialului Victimelor Comunismului si al Rezistentei. Cu ce impresii v-ati intors din acele locuri? Memorialul de la Sighet mi se pare o minune de organizare. Este absolut extraordinar ce se intimpla acolo. intii de toate, este impresionant pentru Romania, intrucit nu exista, la noi, o memorie …

Citeşte articolul

Scoala de la Sighet, un spatiu al reflectiei

Sint locuri care ajung sa demultiplice o prezenta, facind din aceasta un moment exceptional, care nu se epuizeaza intr-un gest oarecare, ci devine instrumentul unei temporalitati cardinale. Un astfel de loc este Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei de la Sighet. Exista aici o densitate a memoriei, o forma de exemplaritate fara precedent in spatiul romanesc: ea spune cit de importanta este perceptia corecta a …

Citeşte articolul

Michael Riffaterre: clasicismul bine temperat

„Ar merita sa verificam daca una din trasaturile constante ale literaritatii nu este chiar aceea de fi un obstacol pentru lectura doar spre a controla mai bine desfasurarea acesteia si a restringe libertatea noastra de interpretare.“ Cind scrie aceste rinduri, la finalul unui articol publicat in 1996, Paradoxe et présupposition1, Michael Riffaterre reformuleaza ceea ce publicase cu patruzeci de ani inainte, inca de la primele …

Citeşte articolul

Jean-François Revel: reflexul libertatii

Cei care l-au cunoscut indeaproape pe Jean-François Revel au avut privilegiul de a intra in intimitatea unuia dintre spiritele cele mai libere ale timpului acestuia intepenit in locuri comune si prejudecati, in autismul devastator al aparatului mediatic ori dezordinile lirice ale intelighentiei. Un spirit singular, totodata, pe care nimic nu-l poate abate din drum, nici o dogma, nici un statut, fie el si cel …

Citeşte articolul

A inceput Les Belles Étrangères

A fost ceva cu adevarat induiosator, un fel de re-cunoastere dupa ani lungi de nepasare si innegurare

Luni, 14 noiembrie, a avut loc, in Grand Auditorium de la Bibliothèque Nationale de France, deschiderea oficiala a manifestarii Les Belles Étrangères, editia 2005, unde participa 12 scriitori romani: Gabriela Adamesteanu, Stefan Agopian, Ana Blandiana, Mircea Cartarescu, Gheorghe Craciun, Letitia Ilea, Dan Lungu, Ion Muresan, Marta Petreu, Simona Popescu, Cecilia Stefanescu, Vlad Zografi. Trebuie spus, inainte de toate, ca sala era plina, deci cele 350 …

Citeşte articolul

UN EDITOR FRANCEZ DESCHIDE O COLECTIE PENTRU SCRIITORII ROMANI

„De multa vreme sint extrem de atent la sunetul poeziei din Romania“. Dialog cu

Michel Cosem este dintre cei care nu pot trai in absenta poemului. Se afla neincetat in cautarea lui, mereu in deplasare, mereu acolo unde il astepti mai putin. In miscarea aceasta ampla, impotriva fortei de inertie, vesnic intre imposibilitate si necesitate, ia nastere ratiunea lui Michel Cosem: ratiune poetica, inainte de toate – forma de indepartare, deconcertare a culturii, in ascultarea pulsatiilor lumii, pentru a …

Citeşte articolul

A inceput Les Belles Etrangeres

A fost ceva cu adevarat induiosator, un fel de re-cunoastere dupa ani lungi de nepasare si innegurare

Luni, 14 noiembrie, a avut loc, in Grand Auditorium de la Bibliothèque Nationale de France, deschiderea oficiala a manifestarii Les Belles Étrangères, editia 2005, unde participa 12 scriitori romani: Gabriela Adamesteanu, Stefan Agopian, Ana Blandiana, Mircea Cartarescu, Gheorghe Craciun, Letitia Ilea, Dan Lungu, Ion Muresan, Marta Petreu, Simona Popescu, Cecilia Stefanescu, Vlad Zografi. Trebuie spus, inainte de toate, ca sala era plina, deci cele 350 …

Citeşte articolul

HOMO (quasi) NOVUS. Ambiguitatea antropologica a iluziei: ideologeme

Un lucru pare indiscutabil, indiferent de sensul tare ori slab al notiunii de ideologie: raportarea constanta a falsului la adevar, un ideologem, am spune, unitatea minimala. Mostenire a rationalismului clasic, in care cercetarea adevarului se suprapune peste cautarea erorilor, momentul acestei raportari constituie ceea ce s-ar putea numi preistoria ideologiei: o critica a politicului, a moralei si a religiosului, acestea avind un statut logic bine …

Citeşte articolul

HOMO (QUASI) NOVUS. Simtul limbii, patosul formulelor, ideologii si chipuri surizatoare

„Cine esti? Sint ceea ce pot. Imaginatia poate sa-si depaseasca principiul si sa devina intr-atit de precisa, incit sa prefaca un povirnis in hau, o usurinta in studiu sirguincios, o lumina in umbre, o posibilitate in imposibilitate etc. Adevarul are nevoie de minciuna – caci... cum, oare, ar putea fi definit in absenta contrastului?“ Cind Valéry scrie aceste rinduri in Homo quasi novus, …

Citeşte articolul

Capcanele intregului

Europa „nelimitata“ – intre problema si solutie

Cartea lui Jean-Claude Milner, Inclinatiile criminale ale Europei democratice (Les penchants criminels de l’Europe démocratique), aparuta in 2003 la Editura Verdier si primita cu mare rezerva, este centrata pe problema evreiasca; la question juive – expresie celebra, axa a lumii, lasa de inteles Milner, a carei realitate ori metafora a persistat de-a lungul secolelor, este aici si cea in jurul careia se invirte in continuare …

Citeşte articolul

Elitele si constringerile la imbecilitate

Cind abordezi problema elitelor, pericolul este cambrura exagerata a spiritului, acel decalc al bunei constiinte, care duce, de pilda, la confuzia dintre „grupurile alese“ (in sensul dat de Littré, sa spunem, cuvintului élites) si „grupurile restrinse dotate cu putere politica“; dincolo de ideologizarea dezbaterii, o ostentatie peremptorie, asadar, vizibila chiar la cei care au declansat, in istoria ideilor, subiectul (Vilfredo Pareto, pentru a nu da …

Citeşte articolul
« Pagina anterioară

  • Agenda culturală

      Vezi toate evenimentele

    • Media

      Vezi media

    • Ultimul număr al revistei

      Descarcă revista
    • Carti
    • Depozitul de calculatoare
      • object(WP_Term)#13216 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }

      Cele mai citite articole

      Cele mai comentate articole

      Sorry. No data so far.

      Copyright © 2024. All Rights Reserved. Design and development by High Contrast