– Imi place foarte mult afisul congresului C.G.M., hotari amica mea dupa ce contempla citeva minute albastrul salopetei muncitorului urias care conducea sina de cale ferata sustinuta de macara. – Tu, care ai tot felul de colectii poetice, ma interpela ea usor ironic, poate poti face un congres sindical din opera prietenilor tai. Sau poetii cu care ma asasinezi zilnic nu s-au ocupat de aceste …
Prietena mea implineste in curind 23 de ani. Faptul ma ingrijora, nu sub raportul scurgerii insesizabile a timpului (23 de ani e abia un inceput), dar obisnuisem sa scriu la data respectiva un „sonet aniversar“ si ma preocupa in mod profund situarea lui „douazeci si trei“ intr-un stil pitoresc adecvat unde ritmul sa nu apara impleticit si rima banala. – La ce te gindesti? intreba …
– M-am razgindit, imi telefona amica mea, nu chiar niciodata, am sa continui sa vorbesc cu tine. E si o necesitate literara. Ti-am citit cronica de saptamina trecuta. Sa nu mai vorbim... Deci o sa continuam sa vorbim. Dar de vazut, deocamdata, iti interzic sa ma vezi. Eu insistai: – Draga mea, trebuie sa te si vad. E o chestie de inspiratie. Asa cu …
In urma citatului din Derème (vezi cronica din numarul trecut), amica mea imi comunica tristul fapt ca nu mai doreste sa vorbeasca niciodata cu mine. In ceea ce ii priveste pe cititorii mei, lucrul e intr-adevar regretabil. Lipsit de interlocutor, dialogurile mele, de unul singur si cu recitare de versuri, pot sesiza vecinii si, mai grav, Sanatoriul Central. Am scris deci titlul Poetii si revolutia …
– Iar am ramas fara nici o tigare, exclama prietena mea inchizindu-si inciudata poseta. – Sa ma duc sa-ti iau un pachet, intervenii eu serviabil. – Serios? continua ea inciudata. Poate ca domnului i se vind tigari duminica. E bine de stiut. Amica mea, ca de obicei, gasea o deosebita voluptate in sublinierea defectelor mele. Aici era vorba de vechiul meu pacat. Nu reusisem sa …
Prietena mea povestea foarte indignata cum a decurs o scurta duminica dupa-masa, petrecuta „in familie“. – Doamne, si erau la unchi si la matusi si nepoti si verisoare… Nu se mai terminau. Fiindca eu zimbeam amuzat mi-a aruncat o privire care ingheata si m-a intrebat brusc: – Domnul poate gaseste si aici un climat poetic? Imi poate prezenta, de exemplu, pe varul lui Rimbaud? Astept…, …
Amica mea ridica din umeri si strinse din buze a dezgust: „Iar ceva cu poeti?“ si „Ce dracu mai multa inventivitate, dragul meu“: „Poetii si pepenii“, „poetii si pieptenul“, „poetii si peria de ghete“, unde vrei sa ajungi? – Imi cistig si eu o piine, facui descurajat. Insa revenindu-mi dupa citeva clipe, replicai vizibil emotionat: „Gresesti, scumpa mea, de data asta am un subiect plin …
Insotit de prietena mea, am facut o intimplatoare plimbare prin „Taica Lazar“. Dupa arestarea „regelui neincoronat“ al negustorilor de haine vechi, un suflu de suspiciune plutea deasupra jiletcilor roase la coate, a mansetelor cu franjuri si palariilor de paie cu galbenul hasurat de mari umbre slinoase. Ajunsi acasa, cu sufletul incarcat de toata melancolia si ponderea bulendrelor amanetate, ne-am asezat in fata unui cufar urias …
Prietena mea, tintuita la pat de o serioasa raceala, capatase obisnuitul dor al bolnavilor, tocmai de ceea ce este interzis. – As vrea sa facem o plimbare, ofta ea…, lunga, parca au trecut ani de cind n-am mai vazut strada. – Dar n-ai voie, incercai eu sa o linistesc. – Medicii astia, ridica ea cu dispret din umeri. Ce-ai zice sa ma imbrac si sa …
Cind i-am aratat prietenei mele diploma de inginer, a incretit fruntea si a intrebat foarte neincrezatoare: – Adica asta inseamna ca ai putea sa faci o casa? – Si mai multe, si un pod, si o cale ferata… ma laudai eu. – O casa…, isi urma amica mea neturburata gindul, …cu tot ce cuprinde? Sa zicem o vila! – De ce nu? indraznii. – …
Prietenei mele ii aparu suspecta lipsa mea de entuziasm in acceptarea invitatiei de a ramine la masa. Eu, care prinsesem un scurt conciliabul in pragul bucatariei, incercai o timida aparare: „Sa vezi… iar salata de vinete…“. – Esti un om imposibil, izbucni amica mea… Si pretinzi ca-ti place poezia! Ramii iremediabil legat de pamint. I-re-me-dia-bil! Poetii n-au vorbit niciodata atit de prozaic de mincare. Aminteste-ti …
Asa cum am anuntat saptamina trecuta, continuam publicarea textelor „de tinerete“ ale lui Ovid S. CROHMALNICEANU, eseuri „narativizate“ si „dialogate“ despre poezie, cu „prietena mea“ in rol de interlocutoare (e vorba despre Nina CASSIAN). Ramase in periodice, ele sint practic necunoscute astazi. In numarul precedent le-am reprodus pe cele aparute in iulie-august 1947 in Rampa. Incepem acum publicarea in foileton a textelor care au continuat …
Prietena mea facea intotdeauna aceeasi greseala si ii tinea de cuvint pe poeti. Nu chiar in linii mari, adica pretinzindu-le sa moara cind vorbeau de atractiosul miracol al mortii, nici sa zboare cind sustineau acest lucru, dar in micile lor marturisiri. Asa, de pilda, admiratoare a lui Baudelaire, a incercat sa ma faca sa cred ca pisica e un animal extrem de decorativ, nobil, …
Dupa cum am mai informat la momentul cuvenit, editura pariziana condusa de Maurice NADEAU (si care-i poarta numele) a publicat anul trecut, in traducere franceza, romanul lui Gheorghe CRACIUN Compunere cu paralele inegale. In faza de pregatire pentru tipar, in mai 1999, Maurice NADEAU i-a solicitat vechiului sau prieten, Ovid S. CROHMALNICEANU, rezident pe atunci la Berlin, sa scrie o prefata. „Parintele“ desantistilor s-a …
"Incep cu ceea ce cred ca te intereseaza in primul rind, cartea d-tale la Nadeau. El mi-a dat un telefon, prin mai, daca tin bine minte, si m-a rugat sa scriu o prefata, pina la sfirsitul lunii iulie, fiindca vrea sa scoata cartea in toamna, dar nu e decis inca. I-am expediat prefata si mi-a multumit pentru ea, adaogind ca gratie ei cititorii francezi vor …
Prof. Dr. M. Cahn (Crohmalniceanu) Tauroggener Straße 34 10589 Berlin Tel. 344 93 11 Berlin 07.12.99 Draga Domnule Craciun, Multumesc pentru cartile pe care mi le-ai trimis, sint intr-adevar extrem de interesante si-ti sint recunoscator ca-mi dai prilejul sa le citesc. Una, am si terminat-o, e cea cu „cazul Eminescu“. Senzational si deprimant ce se poate petrece azi in Romania, …
