Epoca a marilor spirite provenite din clasa de mijloc, Goethe, Schiller, Bach, Mozart, Haydn, secolul al XVIII-lea reprezinta, totodata, pentru spatiul german, si epoca in care aristocratia, in tot ceea ce avea ea mai reprezentativ, tinde spre un lux si un rafinament fara precedent. Cei peste 1800 de suverani, care imparteau un areal ce nu depasea 2000 km2, doreau, fiecare, sa dea propriilor curti splendoare …
In general, sintaxa decorativa a celor doua stiluri consecutive este sustinuta de bronzuri cizelate si aurite, care asigura un relief destul de acuzat, amplificind volumul pieselor. Repertoriul ornamental, fie preia motive mai vechi, carora le da o noua interpretare, plina de alegreta si rafinament, fie recurge la altele noi, neasteptate si fanteziste. Alaturi de palmete de acant, tije de palmieri, ramuri inflorite, buchete de trandafiri, …
Ne continuam periplul european printre stilurile secolului al XVIII-lea, veac atit de dens si atit de des supus interpretarilor decorative, epoca de continua cautare a noului si de permanenta schimbare a mentalitatii unei societati care se vrea mai moderna. Nu este vorba de societate in intregul ei, ci de mici „coterii“ de initiati care dezbat si propun noi programe decorative pentru habitatul pe care si-l …
Decorul, care innobileaza fiecare piesa de mobilier, se adreseaza fie unor ornamente aplicate, fie unei marchetarii din cele mai rafinate si sofisticate. Din prima categorie amintim vulturi, delfini, capete si labe de leu, mascheroni, putti, rozase, ghirlande de laur, cochilii. Nimic nou, s-ar parea, fata de Renastere, fata de decoratia clasica, plina de noblete si demnitate. Ceea ce difera este, insa, interpretarea. Mascheronii sint surizatori, …
De aceasta data vom face o incursiune in Franta lui Ludovic al XIV-lea, cel care a lasat numele sau unui stil, unui secol. Dar sa aruncam intii o privire asupra inaltei societati franceze si a habitatului ei in perioada cind Ludovic al XIV-lea a luat in propriile sale miini destinele tronului Frantei, in 1661, la moartea Cardinalului Mazarin. Nevoia de fast si ostentatie, alaturata unei …
Vom arunca o privire si asupra statelor germane, unde, in nord, influenta Tarilor de Jos ramine foarte puternica. Novatoare in toate domeniile, orasele hanseatice – Hamburg, Bremen, Lübeck, Danzig – vor dezvolta un spirit independent si vor consacra un stil propriu in mobilier. Piesa care se impune este marele dulap, care va reprezenta, pina in plina epoca rococo, tipul de „capodopera“ pe care trebuie sa-l …
Vorbeam intr-un articol precedent despre cele doua tendinte care au dominat viata culturala a Tarilor de Jos in secolul XVII, ca urmare a unor schimbari din viata politica si religioasa. Evenimentele politice de la sfirsitul secolului al XVI-lea si inceputul celui urmator au provocat o ruptura definitiva intre Tarile de Jos din nord si cele din sud. Nordul se elibereaza de dominatia spaniola si se …
Chemat la Venetia sa sculpteze un monument funerar, Parodi il primeste in atelierul sau pe Andrea Brustolon, care va deveni un remarcabil artizan al sculpturii in lemn. Ca si maestrul sau, Brustolon (1662-1732) s-a bucurat de un sejur la Roma, pe care-l va petrece sub fascinatia sculpturii lui Bernini. Virtuozitatea lui Brustolon poate deveni uneori un scop in sine, fantezia lemnului dur, de cimsir, iesit …
Italia preia din nou rolul de leader in propunerea si promovarea stilului baroc, nascut in Roma pontificala, Curia romana dorind astfel sa-si reafirme puterea dupa furtuna Reformei. Stilul nu va intirzia sa depaseasca Orasul Etern pentru a patrunde in palatele Medicilor si ale altor mari familii cu ascendenta aristocratica sau patriciana. Curind va fi acceptat si de alte tari europene, Germania si Tarile de Jos …
Pentru arealul de cultura germana vom prezenta doua modele decorative ale cabinetului, unul de o factura speciala, iar cel de-al doilea perfect incadrat in moda timpului. In primul caz este vorba de centrul de ebenisterie de la Eger (Boemia), care practica pe la mijlocul secolului al XVII-lea o alta conceptie despre arta si tehnica marchetariei. Aceasta nu mai creeaza, prin aplicarea placutelor de furnir, suprafete …
Sa urmarim in continuare alte preferinte decorative, in alte zone ale Europei, legate de piesa reprezentativa a epocii, cabinetul. Primul popas, Tarile de Jos. Situatia politica si religioasa a acestui spatiu geografic cunoaste in secolul XVII schimbari profunde, ce se vor repercuta si in modul de abordare a habitatului. In timp ce Tarile de Jos din sud, ramase catolice, vor adera la barocul european, cele …
Accederea la tronul Angliei a celor doi regi din dinastia Stuart, Iacob I (1603-1625) si fiul sau, Carol I (1625-1649) a insemnat si o oarecare dinamizare a vietii artistice si, in tot cazul, o mai mare apropiere de continent, de atmosfera cultivata a acestuia. Primii ani ai secolului al XVII-lea au reprezentat o continuare a programului renascentist, pentru ca apoi barocul princiar european sa-si …
Incercind o determinare a vietii artistice engleze din secolele XVI-XVII, nu putem aborda miscarea renascentista fara acea perioada de tranzitie numita in mod conventional stilul Tudor, care mai mult de o jumatate de veac (14851558) va fi marcata de goticul international peste care se vor suprapune unele elemente renascentiste continentale. Ca ultima descendenta a dinastiei Tudor, regina Elisabeta I (1558-1603) va amplifica programul renascentist, inaugurind …
Urmarim in continuare modalitatile de penetrare si asimilare a ideilor renascentiste italiene intr-o tara central-europeana, Germania, dar si sferele de influenta care se regasesc in Renasterea statelor germane. Spre deosebire de Franta, unde Curtea regala era aceea care coagula o moda, pe care un manunchi de artisti o crea si o raspindea, Germania farimitata intr-o multime de state vasale, cu puteri mai mari decit cea …
In faza a doua a Renasterii franceze, incepind cu domnia lui Henric al II-lea, structura dressoir-ului se rupe de canoanele goticului, primeste un tot mai pronuntat caracter arhitectural, verticalitatea fiind acuzata de coloane canelate si geminate, de pilastri sau de reprezentarile figurative din binecunoscuta iconografie renascentista. Cariatidele sau telamonii, caneforele sau atlantii, cu figuri senine sau indurerate, harpiile sau animalele fantastice, intilnite pe modelele propuse …
In secolul al XVI-lea, dupa ce un numar considerabil de artisti straini au vizitat Italia, difuzarea experientelor Renasterii italiene incepe sa cucereasca si celelalte tari europene. Se constata o deschidere catre o alta lume, care valorifica Italia, umanismul si descoperirea antichitatii pagine. Societatea franceza, marcata inca de spiritul medieval, intretinut de mentalitatea razboinica, aventuroasa si cavalereasca, incepe totusi sa se sensibilizeze si ea in raport …
Ne continuam periplul intr-o resedinta renascentista italiana, prin vastele incaperi cu peretii acoperiti de fresce si tapiserii, cu pavimente imbracate in marmura, mozaic sau caramida si cu seminee monumentale, decorate cu rafinament. Desi incaperile italiene erau mai sumar mobilate decit cele de dincolo de Alpi, piesele de mobilier erau bine asortate interioarelor, raspunzind atit aspiratiilor estetice, cit si dorintei de confort. Atunci cind lada cassone, …
Termenul de rinascimento, propus de Giorgio Vasari pentru a desemna global fenomenele culturale si artistice inregistrate cu precadere in Italia secolelor XV-XVI si prin care contemporanii circumscriau redescoperirea epocii clasice, are de fapt un sens cu mult mai larg si mai profund. Renasterea, pe linga reinnoirea si revigorarea totala a procesului artistic, este o stare de spirit, un summum de idei novatoare, o noua filozofie …
Prin aceasta rubrica ne propunem sa oferim cititorilor Observatorului cultural oportunitatea cunoasterii, in linii generale, a caracteristicilor structurale si ornamentale ce insotesc stilurile mobilierului european in evolutia lui temporala, dezvaluind, putin cate putin, o pagina de viata de odinioara. Element definitoriu al ambientului interior, mobilierul este, in acelasi timp, o marturie a habitatului in diferite etape de dezvoltare istorica, este optiunea, macar a unui segment …
