COLOCVII

Postmodernism à la Chisinau, actiune-performance

Dezbaterile despre postmodernism sint in plina forta in intreg spatiul romanesc. Prin urmare, Atelierul Postmodernismul – o noua (veche) miscare literara la sfirsitul secolului XX, organizat de revista Contrafort, a constituit un semn de normalitate. Si totusi, tonul discutiilor din cadrul acestui colocviu a adus o nota speciala temei in cauza. O intrebare care i-a preocupat in mod special pe cei prezenti a fost in …

Citeşte articolul

Chisinau, 7-10 august

Postmodernismul – o noua (veche) miscare literara la sfirsitul secolului XX. Incursiuni teoretice si in plan istoric pe marginea fenomenului postmodernist in lume si in spatiul culturii romane - Organizatori: revista Contrafort – Vasile GARNET, Vitalie CIOBANU. - Finantator: Fundatia Soros Moldova. - Loc de desfasurare: Centrul de Cultura si Arta „Ginta latina“. - Participanti: Andrei BODIU (Brasov), Ion Bogdan LEFTER (Bucuresti), Liliana ARMASU, …

Citeşte articolul

Atelier literar 2001. In Basarabia

Desi mi-am dorit de mai multa vreme sa ajung in Basarabia, ocazia s-a ivit doar in vara asta. Revista Contrafort, una dintre cele mai vii publicatii ale spatiului romanesc, a organizat, cu sprijinul Fundatiei Soros, un Atelier care a avut ca punct de pornire postmodernismul. As spune ca am ramas, dupa cele trei zile petrecute dincolo de Prut, cu o impresie amestecata. „Impresie amestecata“ …

Citeşte articolul

POSTMODERNISM LA CHISINAU

Acum doua saptamini s-a desfasurat la Chisinau un colocviu despre postmodernism. Organizatorii, colegii nostri de la revista Contrafort, au optat pentru formula workshop-ului, pre romaneste „atelier literar“. Titlul general: Postmodernismul – o noua (veche) miscare literara la sfirsitul secolului XX. Incursiuni teoretice si in plan istoric pe marginea fenomenului postmodernist in lume si in spatiul culturii romane. Au participat doi invitati „din tara“, adica din …

Citeşte articolul

Identitati alternative. Variatiile identitatii in spatiul public postcomunist

Triumful simulacrelor „Si daca realitatea s-ar dizolva sub ochii nostri? Nu in neant, ci in mai real decit realul (triumful simulacrelor)? s…t Daca informatia nu ar mai trimite la un eveniment, ci la promovarea informatiei insesi ca eveniment? Daca Istoria nu ar mai fi decit o memorie fara trecut, acumulativa si instantanee? Daca societatea noastra nu ar mai fi cea a «spectacolului», cum se …

Citeşte articolul

STUDII DE COMPARATISTICA (II)*

Poate fi considerat postcomunismul un post-colonialism?

Punct de plecare: o propunere canadiana Voi incepe cu o mica istorie personala. Pe la mijlocul anilor ’90, am fost solicitat de Revista canadiana de literatura comparata (Canadian Review of Comparative Literature/Revue Canadienne de Littrature Compare), editata de Universitatea din Toronto, sa scriu un articol despre literatura si piata editoriala de la noi dupa caderea regimului comunist. (Aparut in publicatia citata, Vol. 22, Nos 3-4, …

Citeşte articolul

Granicer peste granita

Despre permeabilitatea si impermeabilitatea hotarelor Grenzwächter und Grenzgänger. Eine Grenzsituation Titlul excursului meu se joaca cu cuvintele: nu am in romana cuvinte inrudite pentru a-l desemna pe cel care trece granita si pe cel care-o pazeste. „Frontalier“ si „granicer“ vin din vremuri si limbi diferite si nu evoca posibilitatea unei polaritati recursive intre cei doi termeni. Am incercat atunci sa exprim ambiguitatea …

Citeşte articolul

STUDII DE COMPARATISTICA

Dupa ce am avut in numarul trecut al Observatorului cultural un grupaj cu selectii din masa rotunda consacrata lui Adrian MARINO in cadrul recentului colocviu organizat la Cluj de catre Asociatia de Literatura Comparata din Romania, revenim – cum am promis – cu o parte din comunicarile prezentate in secventele asa-zicind stiintifice ale colocviului. In numarul urmator vom continua cu alte citeva texte. Lista completa …

Citeşte articolul

CibeRomania

Intr-o antologie critica despre exil, patrie si corespondentele lor vizuale, criticul postcolonial Homi Bhabha face apologia proteicelor posibilitati ale ontologiei internetice. Cu alte cuvinte, Nu trebuie sa fii cine spui ca esti sau Ceea ce vezi nu este ceea ce trebuie neaparat sa stii sint fraze valabile in „prezentismul“ seducator al retetelor virtuale care, printre altele, ne golesc existenta de memoria istorica, fie ea inmagazinata …

Citeşte articolul

Autorul in discursul postcomunist

Istoria in care am trait a fost o fictiune. Istoria in care am trait devine o fictiune. Care din cele doua afirmatii este mai aproape de adevar? Dar care adevar: cel al istoriei sau cel al fictiunii? A trai in istorie nu este, cu siguranta, o fictiune. A o rememora, a o povesti insa este, cu certitudine, si fictiune. O data consumata, prin cresterea caracterului …

Citeşte articolul

Consumul – dialog intercultural

Globalizare si consum – doua fenomene ale modernitatii tirzii care incep sa se faca simtite si in Romania. Reactiile elitelor noastre sint inca vagi, cele doua fenomene fiind totusi de data recenta la noi, iar analiza lor presupunind instrumente de analiza apartinind unor sisteme teoretice ce nu au avut un succes deosebit in spatiul nostru. Care ar fi constructiile teoretice cele mai importante cu care …

Citeşte articolul

Colocviu romano-francez la Universitatea Bucuresti

Ut pictura poesis?

Sint comparabile reprezentarile literare si cele picturale si, daca raspunsul e afirmativ, in ce masura? Care sint mecanismele reprezentarii discursive si care sint mecanismele reprezentarii iconice? Ce rol joaca in textele literare un personaj precum pictorul, uneori insistent prezent? Dar descrierile de tablouri? Sint oare acestea din urma „generatori textuali“? Ori imagini „en abyme“ ale textului din care fac parte? Sint tot atitea intrebari la …

Citeşte articolul

Strategii de mitizare nationalista

Critica literara a Estului european postcomunist

De cite ori se pune problema identitatii regionale care sa consune cu identitatea europeana, ma gindesc ca am putea proceda mai pragmatic, si anume prin apelul la exemple sustinute de trasee biografice „vii“. Nicolae Balota, de pilda, care timp de 21 de ani a trecut frecvent din Germania in Franta si invers, sesizeaza, abordind tema Minoritate si cultura1, ca urile ce pareau seculare, adica „structurale“, …

Citeşte articolul

Post-colonialism si interculturalitate

Comunicari prezentate

- Mircea MARTIN (Bucuresti) – Canonul central si sud-est european - Irina BADESCU (Bucuresti) – La trahison des clercs. Editia 1968 - Carmen-Maria si Nicolae MECU (Bucuresti) – Capcane identitare – „forma fara fond“ si „fond fara forme“ - Alexandru MUSINA (Brasov) – Colonizarea „interna“ si revolta „tinerilor intelectuali – Generatia ‘80 - Elena PRUS (Chisinau) – Identitate urbana – identitate rurala. Modele nationale de …

Citeşte articolul

Capcane identitare: forme fara fond, fond fara forme

Teoria maioresciana a formelor fara fond, ca si critica la care ea a fost supusa, de la A.D. Xenopol la E. Lovinescu si St. Zeletin, iar mai tirziu de A. Marino, N. Manolescu, Z. Ornea si S. Alexandrescu, sint lucruri prea cunoscute pentru a le mai rezuma aici. Vom reaminti totusi citeva dintre cuvintele-cheie ale faimoasei analize maioresciene, care ne pot servi ca punct de …

Citeşte articolul

„Proiectul major“ al lui Adrian Marino

As vrea sa ma ocup aici, pe scurt si in mod elementar – fiindca nici timpul, nici circumstantele nu-mi permit exegeza de proportii pe care o merita opera lui Adrian Marino – de ceea ce as numi „proiectul sau major“, cele 8 volume dedicate ideii de literatura, aparute intre 1974 si 2000. Cu perspectiva anilor, putem evalua mai adecvat amploarea monumentala a lucrarii. Intr-o epoca …

Citeşte articolul

TEORETICIAN AL LITERATURII, COMPARATIST, IDEOLOG AL CULTURII: ADRIAN MARINO

Dupa cum am mai informat, in cadrul colocviului organizat recent la Cluj de catre Asociatia de Literatura Comparata din Romania, o masa rotunda speciala l-a omagiat pe Adrian MARINO in pragul implinirii, in luna septembrie a acestui an, a virstei de 80 de ani. Nimic mai nepotrivit pentru Adrian MARINO decit o sarbatorire formala, conventionala, „festivista“. Ne-a marturisit cu acea ocazie ca s-a opus deja …

Citeşte articolul

Un ideal de europeism

Eu reprezint – prin forta biologica a lucrurilor, nu prin alte merite – o alta faza a comparatismului romanesc. Am activat intr-un cu totul alt context, intr-o cu totul alta forma de organizare, cu totul alte eforturi si rezultate si ma bucur ca se afla printre noi o veche colaboratoare a noastra, doamna Irina Badescu, care este martor ocular al eforturilor noastre din perioada Cahiers …

Citeşte articolul

Globalizare, Despre critica literara, Literatura si antiliteratura, Neopasoptism

Globalizare In primul rind, globalizarea este un termen mult prea larg, cu o semantica mult prea larga. Globalizarea este, in general, inteleasa, la doua nivele: informativ si al bunurilor de consum. Dar ea nu este universala, pentru ca stiti foarte bine ca in lumea chineza blocajul informational este real. In lumea islamica este si mai rau: antenele parabolice sint interzise, radioul a fost interzis, …

Citeşte articolul

Discursul national si european al lui Adrian Marino

Intrucit reuniunea noastra are un caracter (cu anticipatie) aniversar, imi ingadui, la inceputul interventiei mele, un moment evocator si chiar confesiv. Tin sa-mi indeplinesc si in acest mod public o datorie de recunostinta fata de domnul Adrian Marino, fara a carui contributie eficienta intilnirea mea cu cel ce a fost si ramine magistrul meu, Marcel Raymond, probabil ca n-ar fi avut loc ori s-ar fi …

Citeşte articolul