Paul CORNEA

Marea rușine

Recenta Ordonanță de Urgență privind reorganizarea Institutului Cultural Român este o decizie stupefiantă. Motivația ei, așa cum reiese dintr-o declarație a premierului Ponta (care invoca voința de a ,,depolitiza“ instituția) și a ministrului Mircea Diaconu (semnalarea unei ilegalități de către Curtea de Conturi privind existența a doi vicepreședinți) nu rezistă celei mai elementare analize. Dacă se urmărea realmente depolitizarea, atunci ICR-ul n-ar fi fost scos …

Citeşte articolul

„Mi-era și teamă să împing analiza prea departe“

Fragment dintr-un volum în pregătire

Destul de repede, confruntat cu realitățile terenului, certitudinile mele au intrat într-un proces de lentă erodare. Poate părea curios, dar tocmai răstimpul petrecut în conducerea UTM a contribuit mai mult decît toți anii de pînă atunci, dăruiți atîtor altor activități responsabile, debarasării de sloganurile, tabuurile și rutinele îndoctrinării mele comuniste. Procesul s-a derulat treptat, prin acumulări succesive, cu intensificări și momente de șoc variabile, în …

Citeşte articolul

Obsesia incertitudinii

Mărturisesc din capul locului că titlul sub care se aşază masa rotundă organizată cu ocazia prezenţei lui Norman Manea la Bucureşti, în cadrul Tîrgului Gaudeamus, m-a contrariat. Dar sînt gata să admit că o denumire adecvată trebuia să fie cuprinzătoare, incitantă şi oarecum enigmatică. Fiindcă nimic nu întărîtă, nu antrenează mai mult la o dezbatere decît ceva tainic ori imprecis. În ce mă priveşte, …

Citeşte articolul

Scrisoare către Antoaneta Tănăsescu

Dragă Antoaneta, Uzez în această vorbire cu tine de „attachment“, dispozitiv adiacent e-mailului, situat între mesajul concis, expeditiv, lacunar, conjunctural al acestuia şi clasica scrisoare timbrată din traista poştaşului. Procedez aşa, fiindcă de cînd cu accederea în era digitalizării, am cam uitat să scriu cu stilou ori cu pix şi, pe de altă parte, fiindcă mi-e peste mînă …

Citeşte articolul

1968 – la Paris şi la Praga

Reflecţii şi amintiri

Anul 1968 a început pentru europeni în speranţă şi s-a încheiat în dezamăgire. Reamintirea a ce s-a întîmplat atunci nu este un simplu exerciţiu de comprehensiune la distanţă, e poate mai mult decît atît, o fabulă care ne vorbeşte despre capacitatea şi incapacitatea oamenilor de a-şi controla destinul. Raymond Aron spunea că, dacă „e adevărat că oamenii fac …

Citeşte articolul

Mihail Sebastian si problema identitara in De doua mii de ani

Tema identitara se afla in miezul operei lui M. Sebastian. Pentru extrem de tinarul jurnalist brailean, intrat in redactia ziarului Cuvantul din anii studentiei, care se voia om de litere si autor de romane, problema originii sale etnice si a implicatiilor ei constituia nu doar un dat irevocabil, ci o preocupare cu caracter obsedant. Lévinas spune undeva ca „a te interoga asupra identitatii evreiesti inseamna …

Citeşte articolul

G. Bratescu: 85

Vechiul meu prieten G. Bratescu, probabil cel mai important istoric roman al medicinei in viata, implineste zilele acestea 85 de ani. O virsta pe care am destule motive s-o consider mai degraba inconfortabila decit „frumoasa“, cum afirma, cu naivitate (sau ipocrizie), cei care au inca privilegiul de a fi departe de ea. Dincolo de omagiile pe care i le vor aduce, desigur, cu acest prilej, …

Citeşte articolul

Memorie selectiva si fantezii

Raspuns domnului Petre Roman

Am citit cu profunda dezamagire observatiile critice ale dlui Petre Roman referitoare la citeva pasaje ale interviului meu acordat Observatorului cultural in nr. 23, din 4-10 august 2005. In relativ putine rinduri ele contin multe inexactitati si fantezii. Voi raspunde, punct cu punct, tuturor afirmatiilor formulate de dl Roman, insa nu in ordinea enuntarii lor. 1. Poate ca partea extraordinara a textului dlui Roman consta …

Citeşte articolul

Fragmentul de interviu care a provocat replica domnului Petre Roman

Pina cind ati fost in minister? Pina la mineriada. Atunci am plecat. Atunci s-a retras si Mihai Sora? Da. Noi, care apartineam guvernului, am dat un comunicat in care criticam guvernul. Era cam greu de inghitit asa ceva. In plus, am avut cu premierul de atunci, Petre Roman, o discutie foarte dezagreabila, dupa ce minerii ne-au devastat Universitatea. L-am chemat sa vina la Universitate …

Citeşte articolul

Criticul „ideilor literare“ si revansa sa postuma

Nu-mi amintesc in ce imprejurari l-am cunoscut pe Adrian Marino, dar trebuie sa fi fost cam pe la inceputul anilor ’70. Mi-a facut impresia unui om sigur de sine, orgolios, susceptibil, rece, de o politete distanta. Cind am incercat sa-i laud cu sinceritate monografia despre Macedonski mi-a taiat vorba scurt, dar nu din modestie, ci mai degraba din impacienta de a auzi ceva ce-i displace. …

Citeşte articolul

Opinii…

„As putea spune impartasind, cred, opinia generala printre participantii la recentul colocviu al Asociatiei de Literatura Generala si Comparata ca lucrarile sale s-au bucurat de un succes mai mare decit cel pe care il scontam. Intr-o atmosfera informala, de mare cordialitate, ne-am ascultat si ne-am sfadit doua zile asupra statutului actual al literaturii. Ca totdeauna, n-am rezolvat problema pusa in discutie, dar ne-am dat …

Citeşte articolul

Un tupeu inacceptabil

Am fost literalmente socat citind in Observatorul cultural Nr. 138 articolul dnei Carmen Musat, care demonstreaza convingator, cu ample citate, plagiatul comis de dna Florina Rogalski dupa cartea Mariei Catanescu, Limba romana. Origini si dezvoltare. De aceasta lucrare sint personal foarte legat: a fost titlul inaugural al Colectiei „Tezaur“, pe care am coordonat-o la Editura Humanitas. Am initiat-o si am urmarit elaborarea ei, cu emotie …

Citeşte articolul

Literatura comparata in cea de-a doua jumatate a secolului al XX-lea (II)

Puncte de reper

La ce servesc congresele? Congresele reprezinta, cu siguranta, evenimente dintre cele mai importante in activitatea comparatista. Istoria Asociatiei Internationale de Literatura Comparata (AILC), creata in 1954, e ritmata de congrese trienale, incepind cu cel dintii, tinut la Venetia, in 1955, urmat de cel de-al doilea, la Chapel Hill, in 1958, si asa mai departe, pina la cel din urma, la Pretoria, in 2000. Fiecare congres, …

Citeşte articolul

Literatura comparata in cea de-a doua jumatate a secolului al XX-lea (I)

Puncte de reper

In zilele de 3 si 4 septembrie 2001 s-a tinut la Atena, sub auspiciile Institutului de Cercetari Neohelenice, un colocviu cu tema: Tendinte actuale ale literaturii comparate in Sud-Estul Europei. Organizatorii l-au invitat pe prof. Paul Cornea, presedintele Asociatiei Romane de Literatura Comparata, sa inaugureze colocviul cu o conferinta intitulata Literatura comparata in cea de-a doua jumatate a secolului al XX-lea. Publicam in cele ce …

Citeşte articolul

O masura anacronica

Se pare ca Ministerul Invatamintului a luat decizia de a restringe la trei numarul manualelor alternative pentru fiecare disciplina de liceu. Spun „se pare“, fiindca nu exista in aceasta privinta un ordin explicit, masura fiind adoptata indirect, prin amputarea listei aprobate de comisia de specialisti insarcinata de minister cu expertizarea manualelor. Daca ceea ce afirm e conform, atunci trebuie, in primul rind, deplinsa procedura. Trucul …

Citeşte articolul

„Proiectul major“ al lui Adrian Marino

As vrea sa ma ocup aici, pe scurt si in mod elementar – fiindca nici timpul, nici circumstantele nu-mi permit exegeza de proportii pe care o merita opera lui Adrian Marino – de ceea ce as numi „proiectul sau major“, cele 8 volume dedicate ideii de literatura, aparute intre 1974 si 2000. Cu perspectiva anilor, putem evalua mai adecvat amploarea monumentala a lucrarii. Intr-o epoca …

Citeşte articolul

Comentarii pe marginea unei anchete revelatoare

Deplasari canonice in romanul secolului al XX-lea

Ancheta Observatorului cultural asupra romanului romanesc, realizata in momentul simbolic al trecerii de la un secol la altul, e o initiativa de rasunet, cu ecouri care, in mod sigur, vor reverbera peste ani. In saracia absoluta de informatii credibile si impartiale privind evolutia preferintelor si schimbarile survenite in „canonul“ contemporan – fiindca la noi sondajele de opinie se ocupa de o mie si una de …

Citeşte articolul

Criticul si potrivniciile istoriei

Nu-mi mai amintesc in ce imprejurari l-am cunoscut pe Crohmalniceanu. In orice caz, ceea ce m-a frapat la el din capul locului au fost extraordinarele cunostinte de literatura franceza si romana. Parea sa fi citit tot ce merita atentie de la simbolism incoace si plonja cu o vadita placere in orice discutie pe teme literare. Totusi absolvise Politehnica, iar in perioada in care ne-am intilnit …

Citeşte articolul

Dimensiunile unei revelatii

Volumul Dulcea mea doamna / Eminul meu iubit. Corespondenta inedita Mihai Eminescu – Veronica Micle va fi lansat de Editura Polirom joi 15 iunie, ora 12.00, la sediul Uniunii Scriitorilor din Bucuresti. Alaturi de Christina ZARIFOPOL-ILLIAS, editoarea volumului, si de Silviu LUPESCU, directorul Editurii Polirom, vor mai vorbi la lansare criticii Nicolae MANOLESCU, Mircea MIHAIES si Ion Bogdan LEFTER. Vestea publicarii iminente …

Citeşte articolul

O expertiza “haioasa

Liviu Papadima Literatura si comunicare. Relatia autor-cititor in proza pasoptista si postpasoptista Editura Polirom, Colectia “Collegium

Citeşte articolul