ISTORIA IDEILOR

Între amintire și proiecție

Cartea filozofului și istoricului de origine palestiniană Theodore Zeldin, O istorie intimă a omenirii (apărută recent, în traducerea nu prea reușită semnată de Carmen-Ilie Dumitrescu, la Editura Nemira; ediția princeps datînd din 1994), propune un șir de călătorii prin faldurile istoriei și prin labirintul culturilor, în care aleile sînt pietruite cu povești despre obiceiuri, sensibilități, practici și comportamente, filozofii și moduri de viață care și-au …

Citeşte articolul

Apostolii mîntuirii prin înavuțire

Nu trebuie să fii tobă de teologie ca să pricepi degrabă că goana după profit și înavuțire nu se pupă deloc cu doctrina creștină, așa cum reiese aceasta atît din viața și învățăturile lui Isus reflectate de Evanghelii, cît și din epistolele apostolice și scrierile patristice. Oricît a fost de îmblînzită și acomodată traiului în lume și integrării celor avuți în comunitatea creștină, învățătura christică …

Citeşte articolul

„Taina fărădelegii etatiste“

Noua noastră stîngă intelectuală pare să treacă din planul acțiunii strict publicistice (de tip CriticAtac) în cel al afirmării editoriale. La Editura Tact au apărut în ultimul timp, pe lîngă importante traduceri ale unor gînditori critici cu relevanță internațională, tot mai multe titluri quality autohtone. Cel mai recent, Apostolatul antisocial. Teologie și neoliberalism în România postcomunistă de Alexandru Racu (debutul său editorial), e, probabil, cel …

Citeşte articolul

Strania istoriografie a comunismului românesc?

Prodigioasa activitate științifică a profesorului Lucian Boia s-a îmbogățit recent cu un volum despre istoria comunismului românesc. Un volum interesant, care demontează tardiv unele „mituri“ ale perioadei, așa cum le numește domnia sa, dar care ajunge, în schimb, să recicleze alte mituri, alte inconsistențe istoriografice și ideologice și chiar să producă unele noi, cum ar fi, de exemplu, mitul excepționalismului comunismului românesc sau, mai pe …

Citeşte articolul

Singurătatea (și curajul) unui gînditor critic

Claude Karnoouh e un intelectual critic incomod, adesea, chiar pentru apropiați. Radicalitatea gîndirii sale, intim angajată în propria experiență biografică și socială, refuză orice izolare septică, de cabinet. Iar identitatea sa multiplă este în sine revelatoare. Francez cu ascendență în emigrația evreiască din Rusia, atras irezistibil – fantasmă genealogică? – de Europa de Est, de Ungaria și, în special, de România (printr-o reînrădăcinare tîrzie), protestant …

Citeşte articolul

Marxism, excentricitate și relevanță

Este de mirare că dezbaterea publică despre corupția cronicizată sub zodia etatismului insidios și a dependenței de cale – pendulînd (inevitabil) între ritualism și nevroză și amintindu-și cu predilecție de etapa comunistă a căii urmate de România în istorie – se arată atît de puțin interesată de construirea unei tradiții. O explicație ar putea fi aceea că orice tentativă de acest fel se confruntă cu …

Citeşte articolul

Marxisme româneşti: o tradiţie intelectuală recuperată

Merită salutat nu doar proiectul editurii clujene Tact de a edita şi susţine noua gîndire critică de stînga din România (made in CriticAtac & Co), ci şi nivelul calitativ al acestui demers de avangardă teoretică. Cărţile apărute pînă acum au beneficiat de o întîmpinare destul de nişată, iar explicaţiile sînt destule: dispariţia sau retragerea comentatorilor favorabili din vechile generaţii, replierea în online a celor mai …

Citeşte articolul

Redescoperirea lui Antonio Gramsci

Constituirea Italiei moderne Efortul de a-l reintroduce pe Gramsci în cultura română este lăudabil. Mai ales că acum nu se mai poate contesta autenticitatea unui astfel de demers ştiinţific, nu se mai poate afirma că Gramsci, un marxist eretic mai degrabă tolerat decît acceptat în România comunistă, se studiază pentru a fi în ton cu imperativele ideologice ale vremii. Cu toate acestea, iar lucrarea Ioanei Cristea …

Citeşte articolul

Creştinătatea în (post)modernitate

O radiografie a lui Karl Rahner

Recentele provocări adresate creştinătăţii româneşti de tragedia de la Clubul Colectiv mi-au readus în memorie o conferinţă susţinută de teologul iezuit Karl Rahner (1904-1984) la 1 octombrie 1954, la Köln. Cu mai bine de o jumătate de secol în urmă, Rahner – „cel mai mare potenţial teologic“ (Hans Urs von Balthasar) şi „cel mai mare teolog al secolului al XX-lea“ (Henri de Lubac) –, prezenta …

Citeşte articolul

Înţelegerea trecutului o poate schimba pe cea a viitorului?

Ellen Meiksins WOOD - Originea capitalismului: o perspectivă mai largă

Ce este capitalismul? Ce deosebeşte capitalismul de sistemele pre- şi necapitaliste? Care sînt „legile de mişcare“ specifice capitalismului? Cum a luat naştere capitalismul şi care au fost condiţiile necesare şi suficiente pentru ca acesta să apară într-un anumit context geoistoric şi nu în altele? Acestea sînt cîteva dintre întrebările majore la care încearcă să răspundă Ellen Meiksins Wood în Originea capitalismului, volum apărut recent la …

Citeşte articolul

Fantasme, fetiş şi melancolie

Giorgio AGAMBEN - Stanţe. Cuvîntul şi fantasma în cultura occidentală

Reconsiderarea unei întregi tradiţii culturale printr-o abordare minuţioasă a contextului (istoric, spiritual, religios, social etc.) în care aceasta s-a format şi s-a manifestat este, nu de puţine ori, un exerciţiu riscant, presupunînd, mai întîi de toate, o intuiţie extraordinară în ansamblarea pieselor unui puzzle destul de dificil. Apărut în 1977, volumul Stanze. La parola e il fantasma nella cultura occidentale (Stanţe. Cuvînt şi fantasmă în …

Citeşte articolul

Piaţa, politicul, profitul. Despre „Originile capitalismului“, cu un ochi spre prezent

Ellen Meiksins WOOD – Originea capitalismului: o perspectivă mai largă

În toamna anului 2011, preşedintele Traian Băsescu avea o intervenţie revelatoare pentru modul în care administraţia sa înţelegea problemele societăţii la momentul respectiv. „A apărut cel mai tare politician al lumii,” spunea preşedintele, „şi nu se numeşte nici Obama, nici Putin, nici Medvedev, nici Sarkozy... Numele acestui politician se numeşte piaţa. Este clar că piaţa ne-a pus pe toţi cu spatele la zid, cel puţin …

Citeşte articolul

Martin Heidegger, un prestidigitator filozofic?

Pierre BOURDIEU– Ontologia politică a lui Martin Heidegger

Precizez de la bun început că nu sînt deloc autorizat să discut filosofia lui Martin Heidegger. Nu am studiat-o în mod sistematic şi nu sînt în măsură de a-i decela evoluţia, nuanţele sau subtilitatea limbajului, uneori atît de prozaic în aparenţă. Titlul acestei recenzii reflectă mai degrabă impresia pe care mi-a produs-o scurta lucrare a sociologului francez Pierre Bourdieu despre gîndirea heideggerienă şi substratul său …

Citeşte articolul

Enigma lui Eliade

Marius LAZURCA - Zeul absent. Literatură şi iniţiere la Mircea Eliade

Dacă prima ediţie, apărută în 2001 la Editura Universităţii de Vest din Timişoara, a volumului Zeul absent. Literatură şi iniţiere la Mircea Eliade de Marius Lazurca a avut parte de cîteva semnalări – mai mult sau mai puţin consistente – în presa vremii, iată că, în 2015, cea de a doua ediţie a aceleiaşi cărţi, apărută de această dată la Editura Cartier, pare a fi …

Citeşte articolul

Rezistenţa prin nuanţare (II)

Mircea MARTIN – Radicalitate şi nuanţă

„Dacă radicalitatea este [...] absolutizantă, categorică, neconcesivă, ba chiar, nu o dată, excesivă, antrenează gesturi tranşante, apelează la verbe casante; poate împinge intransigenţa pînă la intoleranţă, nu acceptă alternative, este intratabilă şi «inadaptabilă», fermitatea ei este ameninţată de rigiditate şi dogmatism. O gîndire nuanţată mobilizează alte resurse şi vizează alte ţinte: este moderată, flexibilă, maleabilă, concesivă, adaptabilă, adică pliabilă la texte şi la realităţi, problematizantă …

Citeşte articolul

Nemîngîiaţii

Petru NEGURĂ - Scriitori moldoveni şi puterea sovietică în epoca stalinistă

Imediat după revoluţia din 1989, literatura română s-a văzut nevoită să treacă prin două probe de foc, una de natură economică şi una de natură etică/morală. Odată sponsorizarea de la stat dispărînd, editurile au fost puse în situaţia de a se descurca singure din punct de vedere financiar, şi încă în contextul unei societăţi sălbatice, aflate în plin proces generalizat de schimbare. Pe de altă …

Citeşte articolul

Elogiul nuanţei

Mircea MARTIN - Radicalitate şi nuanţă

Publicarea unei cărţi de Mircea Martin este un eveniment cultural major. Nu numai pentru că teoreticianul scrie mai mult decît publică, ci şi pentru că oricine l-a auzit vorbind sau l-a citit pe autorul Dicţiunii ideilor ştie că analizele sale sînt întotdeauna dublate de o exactitate şi o acurateţe a expresiei unice în spaţiul nostru cultural, trăsături fidele convingerii potrivit căreia un om este liber …

Citeşte articolul

Rezistenţa prin nuanţare (I)

Mircea MARTIN – Radicalitate şi nuanţă

Nu faptul căRadicalitate şi nuanţă e primul volum publicat de Mircea Martin după 1989 îl transformă în eveniment, ci ideile şi mizele pe care le pune în joc. Drept pentru care nu-mi propun, în cele ce urmează, să scriu un „comentariu de carte“, ci să-i abordez, pe cît posibil, bogatul şi incitantul cîmp problematic, de o densitate deconcertantă... O absenţă editorială atît de …

Citeşte articolul

Mircea Eliade sau revanşa istoriei

Anul acesta, în februarie, la Tîrgul de Carte de la Ierusalim, cu ocazia apariţiei a două volume în 2014, Religie, politică şi mit. Texte despre Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu de Andrei Oişteanu şi Mircea Eliade. De la magie la mit de Moshe Idel, a avut loc o dezbatere cu cei doi autori despre Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu, subiecte delicate, problematice, la …

Citeşte articolul

Mai poate exista o Europă a cetăţenilor?

G.M. TAMÁS - Postfascism şi anticomunism. Intervenţii filozofico-politice

Profesorul Gáspár Miklós Tamás îşi asumă frontal o identitate intelectuală şi politică de sorginte marxistă. Gest lăudabil, într-un context ideologic impregnat pînă la refuz de neoliberalism, şi totodată necesar. A aparţine stîngii radicale – asta nu înţeleg mulţi intelectuali de dreapta – nu echivalează însă cu a fi obtuz sau cu a camufla într-un fel sau altul o apetenţă pentru fostele regimuri comuniste est-europene. Nici …

Citeşte articolul