SUPLIMENT

O lungă zi din viaţa unui director

Dialog cu Florin VIDAMSKI

Florin Vidamski e directorul general al teatrului de limbă română din Sfîntu Gheorghe, iniţiatorul TAMper2 şi un actor apreciat. Generatorul unei idei unice, pînă acum, în mediul teatral românesc vorbeşte despre ce înseamnă aceste întîlniri pentru comunitatea acestui oraş din Secuime. Cu riscul să simţi că te repeţi, spune-ne, te rog, care a fost geneza acestei idei, …

Citeşte articolul

SUEDIA – ROMĂNIA: POEŢI 4X4

Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează în perioada 26 septembrie - 6 octombrie, la Göteborg, Uppsala şi Stockholm, un mini-turneu de poezie cu participarea a opt tineri poeţi români şi suedezi. Cei opt s-au întîlnit în România în martie 2008, cînd au participat la un atelier de traducere organizat la iniţiativa ICR Stockholm, în colaborare cu Centrul …

Citeşte articolul

Pe Dunăre, la Cetate

În luna martie a acestui an, în Portul Cultural Cetate, a avut loc prima parte a acestui proiect, iniţiat de Institutul Cultural Român din Stockholm, împreună cu Fundaţia pentru Poezie „Mircea Dinescu“. Ideea a fost cît se poate de simplă: patru poeţi români şi patru suedezi se întîlnesc pentru a-şi traduce, reciproc, textele, folosindu-se de o limbă intermediară, …

Citeşte articolul

Pepiniere de tineri poeţi

Ideea acestui proiect a pornit de la constatarea că traducerile din literatura română în limba suedeză sînt din ce în ce mai puţine, una dintre cauze fiind lipsa traducătorilor, în primul rînd a celor nativi. În al doilea rînd, ne-am dat seama că literatura română tînără nu este deloc reprezentată, editurile publicînd fie clasici, fie scriitori contemporani consacraţi. …

Citeşte articolul

Ida Börjel: Legea bunurilor de consum

Dispoziţii preliminare1a Eu sînt cea care decide. 1b Legis virtus haec est: imperare, vetare, permittere, punire. 1c O lege este puternică atîta timp cît: dispune, interzice, permite, pedepseşte. 2a Legea bunurilor de consum este categorică şi neechivocă 2b Se aplică în cazul unui bun mobil pe care vînzătorul reuşeşte să-l vîndă …

Citeşte articolul

Kristofer Flensmarck: Ultima expediţie

în mai imaginile cu mine pălesc. cineva bate mingea prin sat. să te trezeşti ca să arzi. furtuna se sparge pe fundul oceanului rostogolindu-se apoi în sus, o spirală coborîtoare de vînt în apă din cer cad pietre un val imens apare din senin şi se năpusteşte peste pămînt stoluri de păsări aterizează din cînd în …

Citeşte articolul

Malte Persson – Scriitorul

Scriitorul 1. Cerul – notez pe hîrtie – de deasupra capului său e ca o tigaie veche de fier în care stelele sînt lăsate la răcit, ca ideile. Totul se răsuceşte şi se roteşte, încercînd să se formuleze pe sine – e cam aşa: să fii incapabil să vezi ceva nefiltrat să fii incapabil să vezi ceva …

Citeşte articolul

Kajsa Sundin: Soia

Luaţi Suedia. Luaţi Suedia vara şi apoi luaţi harta Suediei. Lasaţi-o să cadă de pe raftul de sus al bibliotecii. Atingeţi cu arătătorul partea de sus a copertei şi trageţi de ea. Lăsaţi-o să cadă. Lăsaţi-o să se deschidă la pagina 83. La Uppland. Puneţi degetul pe punctul reprezentat de oraşul Uppsala. Sînteţi acolo. Staţi în …

Citeşte articolul

Poeţilor suedezi le-a plăcut să lucreze în Romănia

Malte Persson: Sînt mulţumit de ce a ieşit, deşi la început aveam oarecare emoţii. Am lucrat cu Claudiu Komartin, am avut texte traduse în engleză, unele în franceză, altele în germană. Dar am căutat de fiecare dată şi varianta în limba română. Am discutat foarte mult despre texte şi sînt de părere că rezultatul e bun. Sînt de …

Citeşte articolul

EXPRIVATO

SICUREZZA PUBBLICA

Citeşte articolul

MULTICULTURALISM: RECUNOAŞTERE ŞI RESPECT, FĂRĂ EXCLUDERE

Nu e clar dacă am devenit ori nu cu toţii multiculturalişti. Că trăim într-o societate multiculturală (fie că o privim sub raport naţional, european ori internaţional) e clar, dar dacă acceptăm ori nu premisele multiculturalismului ca politică/ideologie rămîne încă o întrebare deschisă. Suplimentul din acest număr al Observatorului cultural, realizat cu sprijinul Institutului Aspen România şi avînd drept …

Citeşte articolul

Institutul Aspen România în Anul European al Dialogului Intercultural

Institutul Aspen România este o organizaţie apolitică, fără afiliere la un partid politic sau punct de vedere. Membrii Aspen reprezintă o varietate de opinii din diverse sectoare: business, academic, politic sau academic. Scopul Institutului Aspen România este să promoveze şi să dezvolte o dezbatere directă şi sinceră între liderii României asupra valorilor şi principiilor fundamentale care stau …

Citeşte articolul

Pentru un pas înainte

Faptul că 2008 este, în UE, Anul Dialogului Intercultural atrage atenţia în mod oficial asupra amestecului de limbi, culturi, etnii, confesiuni religioase şi rase care se găsesc în Europa, alimentîndu-i acesteia bogăţia culturală şi de civilizaţie. Desigur, acesta nu este un dat imuabil. După cum se ştie, a doua conflagraţie mondială a adus cu sine efortul deplorabil al …

Citeşte articolul

Celălalt

Unul dintre principiile de bază ale psihologiei este acela că dezvoltarea unei persoane este determinată de lupta între două forţe care se opun. Prima este aceea care apără viaţa, a doua o ameninţă. Freud, deşi s-a distanţat în cele din urmă de acest principiu, a susţinut puternic conceptul instinctului morţii, unde constrîngerea întoarcerii la materia primară – la …

Citeşte articolul

„Autonomia a devenit un simbol“. Interviu cu István GYARMATI

Consideraţi că au avut loc nişte îmbunătăţiri în situaţia minorităţii maghiare din România, din 1990 încoace? Ce fel de îmbunătăţiri, ce fel de schimbări mai consideraţi necesare? Întîi de toate, trebuie spus că dezbaterea propriu-zisă are un impact scăzut „pe teren“. Apoi, nu este totuşi vorba de o dezbatere pur româno-maghiară. Sînt două filozofii care intră de multe …

Citeşte articolul

Drepturi individuale vs. drepturi colective

Drepturi exercitate individual şi drepturi exercitate împreună cu alţii

Drepturile persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale sînt drepturi individuale, deoarece ele fac parte integrantă din categoria mai largă a drepturilor omului (sînt o specie a drepturilor omului) – unanim recunoscute ca drepturi individuale. Noţiunea de drepturi colective pentru minorităţi a fost utilizată de promotorii ei pentru a încerca să acrediteze, ca finalitate, minorităţii naţionale o anumită personalitate …

Citeşte articolul

Multiculturalismul în Europa Centrală şi de Est

Semnificaţia conceptelor legate de fenomenul multiculturalităţii fiind definită în mod preponderent de gînditori occidentali, mulţi autori se întreabă dacă se poate vorbi de relevanţa acestora în contexte precum Asia, Africa sau chiar Europa Centrală şi de Est. Deşi poate părea forţată la prima vedere, evident fiind faptul că multiculturalitatea este un fenomen larg răspîndit în regiunile amintite, dilema …

Citeşte articolul

Multiculturalismul eşuat: discriminarea romilor în mass-media

Există multiple faţete ale discriminării împotriva romilor. Acest articol se axează pe discriminarea prezentă în media. Argumentul meu este că antiţiganismul extrem nu se limitează la fanaticii de pe stadioane, la partidele ultranaţionaliste şi la postări pe Internet, ci este tratat ca acceptabil şi răspîndit prin canale mass-media. Am ales doar cîteva dintre multiplele ocurenţe ale antiţiganismului în …

Citeşte articolul

„Limita libertăţii de exprimare o reprezintă atingerea demnităţii celuilalt“. Interviu cu Dezideriu GERGELY

O să încep prin a-ţi pune o întrebare foarte directă şi foarte punctuală: s-a schimbat ceva în situaţia romilor după evenimentele din ultima vreme din Italia? Dacă da, despre ce anume e vorba la nivel practic, în Europa şi în România? Am participat recent, în numele Departamentului Roma & Travellers din cadrul Consiliului Europei, la reuniunea plenară a …

Citeşte articolul

Către un ghetou virtual?

Ne-am obişnuit să privim problema locuirii persoanelor defavorizate din România într-un mod deja stereotip: în contextul sărăciei, legat în principal de evacuări şi ca problemă ce ţine de segregare şi discriminare. Deşi adevărată, peste această imagine se suprapune de obicei o alta, mai soft, cea a percepţiei cotidiene, dat fiind că nu vedem prea mulţi romi fără adăpost. …

Citeşte articolul