Nr. 441 (31)

  Pe zi ce trece îmi este tot mai simpatic Cornel Dinu! Cîndva mă enerva, mă scotea din minţi dorinţa sa de a părea un priceput într-ale istoriei, dar de cîteva zile îi acord circumstanţe atenuante. Cum să nu-ţi fie simpatic Cornel Dinu, omul care, după ce Piţurcă l-a făcut „derbedeu“, a răspuns în cel mai fascinant stil: prin invocarea lui Esenin. Aşadar, antrenorul …

A fost   Concert de muzică siciliană. Cîntăreţul sicilian Nono Salamone a susţinut, miercuri şi joi (10-11 septembrie), două concerte, la Institutul Italian de Cultură, respectiv, la Clubul Ţăranului. Evenimentele au avut la bază dorinţa de a recupera personajul numit „cantastorie“ (cîntăreţ popular) – figură ce îşi are originile în Evul Mediu, în epoca menestrelilor şi a clericilor vaganţi – şi care …

Pe autostrada Bucureşti–Constanţa, dacă te opreşti la refugiile de pe marginea ei şi mergi la toaletă, vei găsi scris pe perete următorul mesaj, în română şi engleză: „Păstraţi curăţenia!îKeep Cleaning!“. Dincolo de greşeala de traducere şi umorul ei involuntar, mesajul – extrapolat la nivel de societate – devine unul extrem de realist şi amar. Într-adevăr, sîntem în postura de naţiune care ar trebui să …

Un domn profesor universitar mi-a spus „nu înţelegi nimic din educaţie“ şi, ca atare, să nu mai scriu despre acest subiect. Dojana mi-a fost aruncată după seminarul organizat de Observator cultural în jurul relevanţei bacalaureatului, unde am încercat să militez pentru descentralizarea învăţămîntului preuniversitar. Totuşi, mă încapăţînez să cred că am avut şansa să cunosc „educaţia“ aşa cum este ea în multele şcoli din …

Spune o vorbă veche românească, ce nu se regăseşte, ciudat, şi la turci. Românii însă ştiu ei ce ştiu, aşa că putem exporta şi altora din înţelepciunea adunată de secole. Peste cîteva săptămîni, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, şi cel turc, Ali Babacan, se vor întîlni să găsească o formulă de stabilitate, un „pact“ (cuvîntul e plin de capcane negative…) de cooperare şi …

Un concept destul de avansat al teoriei politice electorale a fost pus în practică în România de o mînă de vote hunters, care acum a început sa regrete ceea ce a făcut. Nu cred că există vreun partid în acest moment care să nu privească cu teamă alegerile din noiembrie. Parte din cauza faptului că nu înţeleg sistemul, parte din cauză că îl înţeleg. …

Am citit, recent, mai multe luări de poziţie despre cum sînt sau nu sprijiniţi tinerii artişti la început de carieră. Mai mult sau mai puţin explicit, tema a fost atinsă de cele două articole ale lui Paul Cernat, „Puncte din oficiu pentru literatura tînără“, şi de multele comentarii on-line pe care le-au stîrnit. Pe de altă parte, în Cultura, o discuţie între Cristina Rusiecki …

Vreme de patru zile (10-13 septembrie), în localitatea montană Krynica-Zdrój, destul de aproape de graniţa cu Slovacia, s-a desfăşurat cea de-a 18-a ediţie a Forumului Economic, un „Davos polonez“ cum este numit uneori, cu referire la celebra reuniune care are loc an de an în Elveţia, dar care şi-a căpătat în timp un prestigiu şi o importanţă remarcabile pentru spaţiul central şi est-european şi …

  Publicăm în numărul nostru de săptămîna aceasta o serie de articole ce au ca punct de plecare incitantul volum al criticului şi profesorului universitar Eugen Negrici, Iluziile literaturii române, lansat la ultima ediţie a Bookfest-ului. Provocatoare şi incomodă prin ipotezele pe care le pune în discuţie – slaba funcţionare a spiritului critic în cultura română, imposibilitatea unei istorii literare româneşti, persistenţa …

Spiritul critic, gîndirea dubitativă, exerciţiul deconstrucţiei tabuurilor constituie, în lumea culturală românească, un lux pe care puţine voci şi l-au permis în epoca postdecembristă şi, cu atît mai puţin încă, în timpul regimului comunist. Faptul este într-atît de comun, încît abia apariţia unei cărţi pe care autorul o recomandă ca „repertoriu al energiilor pierdute, al situărilor greşite, al erorilor generalizate“ şi, mai departe, ca …

Istoria oricărei literaturi naţionale este şi istoria marilor naraţiuni ideologice de legitimare care i-au dat, în timp, identitatea şi mizele. Privită de sus cu luciditatea unui ochi critic, istoria literaturii noastre oferă, în era zisă postnaţională, un spectacol deconcertant al mitizărilor consolatoare sau compensatoare ce i-au însoţit etapele mai convulsionate sau mai liniştite; majoritatea segmentelor sale (de la epoca medievală la preromantism şi romantism, …

Atributele tranzitoriului   La fel ca şi literatura însăşi, cercetarea literară trebuie să se supună periodic unui examen de autoevaluare, de redescoperire şi verificare a principiilor vitale ce-i garantează în mare măsură existenţa şi utilitatea. Aceste principii au un numitor comun: spiritul critic. Lucrarea lui Eugen Negrici, Iluziile literaturii române, îşi propune să regîndească, „cu calm şi simplitate“, conceptele universalizate şi interpretările inerţiale care …

Eugen Negrici întreprinde în Iluziile literaturii române un demers deconstructiv asemănător celui realizat de Lucian Boia, încă din anii ’90, la nivelul miturilorîmitografiei istoriei noastre naţionale. Cu doza de spectaculozitate şi de sfidare „scandaloasă“ subînţeleasă. Şi, în plus faţă de Boia, cu un bonus de charismă. Autorul acestei cărţi, eminent profesor de literatură română, pe cît de ataşat de obiect, pe atît de sceptic …

„Este un suflu generos în pornirea de afirmare şi de distrugere, care transfigurează demonia vieţii istorice şi încunună culturile cu un nimb pe cît de fatal, pe atît de fermecător. Va fi o pată de neşters pe conştiinţa modernă iluzia înşelătoare a progresului.“ Aceste cuvinte au fost scrise de Emil Cioran în încheierea la Schimbarea la faţă a României, una dintre cărţile cele mai …

Aflată abia la „stadiul gramatical“ cu un veac şi jumătate în urmă, sau, oricum, la un nivel de evoluţie nu mult peste faza preliminară, naiv-şcolărească, a compoziţiilor după model, literatura română s-a scris, ca mai toate literaturile mici, la foc iute, arzînd, cum se spune, etapele, după o vorbă devenită clişeu didactic şi nenorocit pretext de mîndrie naţională. Într-adevăr, cu excepţia unor momente de …

Iluziile literaturii române a profesorului Eugen Negrici este o carte pasionantă şi de rară expresivitate, ce se citeşte nu ca o istorie a literaturii române – nici nu esteî nu-şi propune să fie aşa ceva –, ci ca o confesiune indirectă, implicită, a unui intelectual care a traversat anii pustiitori ai comunismului şi ale cărui iluzii proprii, investiţii enorme pe teritoriul literaturii, s-au văzut …

Statutul ficţional (perceput nu de puţine ori ca fals sau minciună) al textelor literare a iscat, de-a lungul timpului, nenumărate polemici pe marginea raportului real–imaginar în artă, dar şi în jurul relaţieiîgraniţei dintre etic şi estetic (antagonizate, deseori). Anul acesta, au apărut două cărţi ce îşi propun – şi reuşesc – să ne dezvăluie feţe nevăzute, dar cît se poate de reale, ale literaturii: …

Domnule Negrici, ce credeţi că i s-ar putea întîmpla unui elev de liceu, care, într-o expunere orală sau într-o teză, va zice, citîndu-vă, că, la Blaga, „gîndirea artistă e stereotipă, trucurile sar în ochi. Senzaţia e de exerciţiu retoric uscat şi, prin repetare, mecanic“? În carte mă refer doar la unul dintre volumele lui Blaga, Poezii, apărut în 1962, şi nu la întreaga …

Emmanuel Adely   Mad about the boy Traducere din limba franceză de Nicolae Baltă Editura: Paralela 45, Colecţia „Ficţiune fără frontiere“, Piteşti, 2004, 74 p.   „Simt cu adevărat nevoia să dau cuvîntul oamenilor, să merg în direcţia acestei materii brute şi s-o fac să sune cît mai aproape de o realitate orală. [...] Pentru mine, literatura trebuie să fie, de fiecare …

Pictura lui Matisse, între rigurozitate şi pasiune În numărul din 14 august al revistei London Review of Books, revistă care se axează şi pe probleme politice sau comentarii de film, atrage atenţia o recenzie – semnată de David Simpson – despre cartea lui Heonik Kwon, Ghosts of War in VietnamîFantome ale războiului în Vietnam. Enumerînd o serie de mituri legate de fantome în …

Sîmbătă, 6 august, la festivalul de literatură din Mantova (Italia), ajuns la cea de-a XII-a ediţie, Mircea Cărtărescu a oferit românilor şi italienilor prezenţi o lecţie de toleranţă, umilinţă şi de literatură de excepţie. „Pretextul“ l-a constituit prezentarea variantei în italiană a primei părţi din trilogia Orbitor, Orbitor. Aripa stîngă (Abbacinante. L’Ala sinistra, Editura Voland, 2007). Deşi, în Peninsula Apenină, trecuse de cel puţin …

Se întîmplă să fiu născut la jumătatea lui septembrie. Nu-i de mirare, deci, că pe 11 ale respectivei luni, în toamna lui 2001, intrînd în casă, la Växjö, în Suedia, abia întors de la nişte cursuri dogmatice de pedagogie, mintea mea se muncea cu gîndul pregătirilor pentru ziua de naştere. Am apăsat absent pe telecomanda Grundigului, încă răsfoind poşta abia ridicată de la cutie, …

În urmă cu o lună (nr. 435 al Observatorului cultural), dl Michel Carrassou, deţinător al drepturilor de publicare a operei lui Benjamin Fondane, îi cerea dlui Mihai Şora să i se asocieze într-un comunicat pentru demascarea drept mincinoasă şi calomnioasă a unei fraze din cartea mea, O sută de zile cu Monica Lovinescu.   Cum dl Şora n-a făcut-o, şi înţeleg de ce …

Săptămîna care a trecut a fost una dificilă în plan personal. Ziua de sîmbătă s-a prelins încet, între lecturi superficiale şi imagini ale ultimului uragan care s-a abătut asupra coastei texane, după ce a inundat nefericitele insule din Marea Caraibilor. S-a făcut seară şi eu încă stăteam indecis în faţa „paginii“ albe. Din cînd în cînd schimbam un CD în calculator sau plecam în …

Teatrul ar trebui considerat un serviciu public, la fel ca apa, gazele şi electricitatea. Jean Vilar   Atunci cînd în ecuaţie nu sînt aduse prea multe variabile, cum ar fi ideologia stîngistă căreia i s-ar supune ca substanţă şi intrinseca sa calitate de instrument în „educarea“ socio-culturală (i s-au atribuit, de multe ori, principii de promovare a „dreptăţii sociale“, căci rădăcinile îi sînt …

Muzeul Ţăranului Român a găzduit, între 12 şi 14 septembrie 2008, Tîrgul iconarilor şi crucerilor. Evenimentele organizate de amintita instituţie au intrat deja în conştiinţa bucureştenilor, care, dacă aleg varianta de a-şi petrece o parte din timpul lor liber la MŢR, ştiu că vor avea parte de ceva deosebit. Evenimentele snt în mare măsură legate de sărbătorile din calendarul popular. Pe 14 septembrie a …

Prima destinaţie, odată ajuns la Reims, poate fi catedrala. Fie şi din simpla curiozitate de a vedea un monument unanim declarat drept o culme a goticului flamboaiant, dar mai ales pentru că este perimetrul sacru în care, pînă la Carol al X-lea, în 1825, au fost încoronaţi regii Franţei. Un fragil relicvar, ce poartă amprentele adînci ale Primului Război Mondial. Tocmai din această pricină …

Expoziţia lui Gili Mocanu, Tema, a fost  primul eveniment al Fundaţiei Unilever şi a avut loc în iulie 2008, la Clubul Fabrica, str. 11 Iunie, Bucureşti.   Este de neexplicat cum un oraş energetic, tensionat şi dur ca Bucureştiul a rămas relativ închis experimentului vizual alternativ. Bucureştiul nu oferă libertate, ori nu oferă destulă, grupărilor de artişti activi politic, scenei alternative, scenei …

Atunci cînd vorbim despre fantasy & science fiction (F&SF), avem două componente: textele F&SF şi literatura F&SF. Nu e nici o noutate: împărţirea în texte şi literatură este general valabilă, de vreme ce în noianul de cărţi care apar în fiecare an găsim foarte multe texte şi foarte puţină literatură. Vreau să spun literatură bună, pentru că toată e literatură. Nu vreau să cad …

Fizicianul Stephen Hawkins spunea, jumătate în glumă, jumătate în serios: „S-ar putea să producem nişte mici găuri negre. Ele s-ar dizolva imediat în incinta reactorului. E un fenomen care se întîmplă în fiecare zi în atmosferă. Asta mi-ar aduce Nobel, cu siguranţă. Însă nu cred că se va întîmpla“. Afirmaţia fizicianului Stephen Hawkins apărea cu o zi înainte de punerea în funcţiune a superreactorului …