Bianca BURŢA-CERNAT

„Cultura este o valoare în sine, nu o valoare de piaţă“ (II)

Interviu cu Julia KRISTEVA

Publicăm, în acest număr al revisteiObservator cultural, sfîrşitul interviului cu Julia Kristeva, realizat pe 23 septembrie, la Bucureşti. Transcriem, în continuare, două răspunsuri tranşante date unor întrebări poate că nu tocmai comode – în ideea că acest fragment de dialog ar putea reprezenta o deschidere pentru o eventuală discuţie despre stadiul actual al studiilor literare în Şcoala românească, şi în primul rînd în Facultăţile de …

Citeşte articolul

„Cultura este o valoare în sine, nu o valoare de piaţă“ (I)

Interviu cu Julia KRISTEVA

Scriitoare, teoretician, psihanalist, referinţă obligatorie în facultăţile umaniste occidentale şi nu numai, Julia Kristeva nu mai are nevoie de nici o prezentare. Studiile sale despre intertextualitate sau despre „revoluţia limbajului poetic“, lucrările ce mixează lingvistica, semiologia şi psihanaliza, contribuţiile sale pe terenul teoriei feministe, nu în ultimul rînd proza sa subtil-autobiografică din Samuraii sau din Bătrînul şi lupii sînt, pentru cei mai mulţi literaţi din …

Citeşte articolul

Provizoratul anilor romantici (II)

Gabriela Adameşteanu - Anii romantici

Gabriela Adameşteanu nu-şi subintituleazăMemorii cartea despre „lumea prin care a trecut“, ci Amintiri, gînduri, detaliu care spune ceva despre formula mai puţin convenţională a acestui volum autobiografic – scris, mărturiseşte autoarea, împotriva propriei voinţe; deşi, adaugă tot ea, „nu exclud că aş mai putea scrie şi altele, în acelaşi gen“. Tot ce se poate, căci structura fragmentară, rizomatică, „deschisă“ a volumului în discuţie lasă loc …

Citeşte articolul

Provizoratul anilor romantici (I)

Au trecut 25 de ani de la căderea comunismului, dar analizele serioase, sistematice, cu privire la literatura şi – poate mai ales – la configuraţia, (re)poziţionările, mizele, dezbaterile, tensiunile, conflictele lumii literare (şi, mai larg, intelectuale) româneşti postdecembriste întîrzie să apară. Încep să apară, în schimb – şi acesta e un semn bun! –, scrieri cu caracter memorialistic despre perioada anilor ’90, despre iluziile, deziluziile, …

Citeşte articolul

Tînărul Mihail Sebastian şi urgenţele „ultimei ore“

Doar cu opera sa de prozator şi de dramaturg, Mihail Sebastian ar fi devenit, după schimbarea de paradigmă instituită de cele două-trei generaţii de scriitori şi de critici postmoderni, un autor căzut în desuetudine. Pe drept sau pe nedrept – asta este o altă discuţie, şi ea ar merita purtată cît de curînd. În orice caz, marea lui şansă s-a dovedit a fi fost publicarea, …

Citeşte articolul

„Revelaţii“ ale unui prezent apocaliptic

Varujan VOSGANIAN – Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri

Formulată ca atare sau doar ca insinuare, a existat, după apariţia Cărţii şoaptelor, o neîncredere cu privire la posibilitatea ca Varujan Vosganian să mai publice în viitor un alt volum cu relief – dacă nu comparabil ca anvergură – şi, în plus, nutrit dintr-o materie diferită. Cu riscul de a anticipa, ţin să notez aici, chiar de la început, că recentul volum al autorului contrazice …

Citeşte articolul

TVR în Epoca de Aur (II)

Alexandru MATEI – O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983)

Inaugurată pe 31 decembrie 1956 – după două-trei decenii de experimente privind transmiterea imaginilor la distanţă, experimente perfect contemporane cu întreprinderi similare din alte ţări europene (!) –, Televiziunea Română ajunge, la începutul anilor ’70, a cincea televiziune din Est (după Iugoslavia, URSS, RDG şi Ungaria) ca număr de programe şi a douăsprezecea – ca număr de ore de emisie. „Cu o întîrziere, din punct …

Citeşte articolul

TVR în Epoca de Aur (I)

Alexandru MATEI - O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983)

„Educaţia şi cultura nu se fac cu televizorul, ci prin lectură, prin spectacole, prin expoziţii [...]. Cea mai mare audienţă a televiziunii o dau transmisiile sportive.“ Mulţi dintre cei care, nu fără argumente, boicotează azi televizorul ar contrasemna aceste afirmaţii. Că împărtăşeşti sau nu criticile unor reprezentanţi ai Şcolii de la Frankfurt cu privire la inconsistenţa culturală a fenomenului televizual sau la primejdia unei manipulări …

Citeşte articolul

Jurii, gale, premii, nedumeriri, refuzuri, „politică şi cultură“

„E interesant cum ne începem poveştile cu o descriere a vremii/ ca şi cum am fi înţeles că primul lucru de spus despre noi/ e că plouă, ninge, bate vîntul sau nu.// Sînt şi poveşti care se petrec în afara vremii,/ dar e greu să le spui pentru că din păcate/ aceleaşi poveşti se întîmplă şi în afara memoriei“ Dan Sociu Vino cu mine …

Citeşte articolul

Iernile vrajbei noastre

Mircea DIACONU – La noi, cînd vine iarna

Naratorul din romanul La noi, cînd vine iarna e un băieţel de la ţară, aflat la vîrsta cînd se gîndeşte că mai are încă de aşteptat pînă cînd i se va cumpăra prima pereche de pantaloni lungi. În împrejurările unei convalescenţe dificile şi într-o stare subfebrilă ce-i acutizează trăirile, îşi aminteşte încercările prin care a trecut familia lui în ultimul an, între un Revelion petrecut …

Citeşte articolul

De ce nu sînt „anticomunistă“

Îmi propusesem să scriu pentru săptămîna asta un comentariu de carte, un text pe care îl amîn de mai mult de o jumătate de an. Despre unul dintre cele mai frumoase romane evazionist-estetizante apărute la noi în ultima vreme. S-a ivit însă un nou motiv de amînare, aşa că încă mai zăbovesc în sfera unor prozaice – deşi, poate, necesare – reflecţii asupra climatului ideologic …

Citeşte articolul

Anticomunismul românesc post factum (III)

„Iluziile anticomunismului“ (ca să preiau o foarte inspirată formulă) sînt, în bună măsură, şi iluziile subsecvente credinţei într-un paradis capitalist ce va să vină şi pe tărîmurile noastre. Cele două ne sînt livrate, de fapt, în acelaşi pachet. În cele mai multe cazuri, cine suferă de un sindrom suferă şi de celălalt. Şi nu ar reuşi cu nici un chip să priceapă că a formula …

Citeşte articolul

Anticomunismul românesc post factum (II)

S-a insistat mai puţin, în comentariile şi impresiile formulate pînă acum în legătură cu recentul film al lui Stere Gulea, asupra faptului că nu atît despre trecut şi despre comunism este vorba aici, cît despre un prezent poate la fel de problematic, de bulversant. În romanul care a servit drept punct de plecare, trecutul constituia, în mod evident, planul dominant al acţiunii, puţinele secvenţe dintr-un …

Citeşte articolul

Anticomunismul românesc post factum (I)

Noul film al lui Stere Gulea, Sînt o babă comunistă, adaptare a romanului cu acelaşi titlu (minus semnul exclamării de la final!) publicat de Dan Lungu în 2007, a stîrnit deja reacţii contradictorii. Destui dintre cei care l-au văzut – de la cronicari de film şi intelectuali publici pînă la simpli comentatori de pe forumuri ascunşi în spatele unor nickname-uri – au dat glas unui …

Citeşte articolul

„…ceva pentru care merită să te bați“

Florin LĂZĂRESCU - Amorțire

Problematica memoriei pare să acapareze tot mai mult interesul unor prozatori din generația („încă tînără“) a lui Florin Lăzărescu. Radu Pavel Gheo în Noapte bună, copii!, Lucian Dan Teodorovici în Matei Brunul, Filip Florian în Toate bufnițele (dar și în celelalte cărți ale lui) ficționalizează, fiecare cu strategia sa narativă și pornind de la subiecte foarte diferite, în marginea relației memorie-istorie, imaginează istorii …

Citeşte articolul

Vitalitatea melancoliei

Nora IUGA – cîinele ud e o salcie

Puţini dintre autorii afirmaţi în anii ’60 şi ’70 au păstrat, după 1989, un ritm editorial la fel de bun ca al Norei Iuga – şi am în vedere în primul rînd volumele noi pe care le-au publicat, în afara (desigur) fireştilor reeditări. Autobuzul cu cocoşaţi, Lebăda cu două intrări,Fetiţa cu o mie de riduri, Hai să furăm pepeni, Berlinul meu e un monolog, …

Citeşte articolul

Lumi alternative

Lavinia BĂLULESCU - La mine-n cap

După două cărţi de poezie – MOV (2004) şi Lavinucea (2007) –, Lavinia Bălulescu (n. 1985) debutează în proză cu un volum inclasabil, La mine-n cap, roman poematic, cu rezonanţe din Boris Vian, şi/sau poem cu inserturi romaneşti, rezultat al conlucrării dintre, pe de o parte, un spirit de observaţie – foarte ager – ce se exercită în marginea realului (a celui …

Citeşte articolul

AVALON. În atenţie: Cadrilaterul

Mi s-a părut adeseori un lux discutabil și o extravaganță demnă de alerte corecții faptul că în rîndul publicului românesc amator de istorie interesul se îndreaptă mai mereu către trecutul Occidentului, al celor mai exotice țări, dar aproape niciodată în mod serios către vecinii direcți ai României. Explicațiile pot fi mai multe: convingerea că marile puteri fac cu adevărat istoria; antipatia resimțită față de …

Citeşte articolul

Pornind de la critica franceză

Cel mai recent număr din Les Temps Modernes (revista fondată de J.-P. Sartre şi de Simone de Beauvoir) – nr. 672, ianuarie-martie 2013 – atacă o temă foarte familiară, în ultimii douăzeci de ani, şi mediului literar românesc, nu numai celui francez: criza criticii, posibilitatea ca această disciplină să mai aibă un viitor (în măsura în care acesta ar fi predictibil) …

Citeşte articolul

Împotriva conformismului estetic și civic

Scriitorului Dumitru Țepeneag nu-i plac prea mult, din cîte îmi dau seama, articolele-bilanț care, fără a face economie de elogii, vor sau riscă să-l expedieze pe cel omagiat în salonul cu vechituri al literaturii, printre autorii „de manual“, cu bun potențial de mumificare. Cum nu am – nu pot avea! – nici cea mai firavă intenție de a mă plasa, aici, în interiorul …

Citeşte articolul