Cătălin BADEA-GHERACOSTEA

SFada cu literatura. Cînd o nişă literară devine piaţă – Final Frontier V

În zilele de 2 şi 3 aprilie, s-a desfăşurat la Bucureşti (la nivelul al patrulea al „Connect Hub“ de pe Bulevardul Dacia, la numărul 99) a cincea ediţie a Tîrgului de Carte SF&F „Final Frontier“, cu aceiaşi organizatori ca anul trecut (Andreea Chebac, pentru PR şi administrare, şi Michael Haulică, pentru partea literară). Deocamdată, Final Frontier este singurul tîrg de carte din ţara noastră dedicat în …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Cele mai bune alegeri la Final Frontier V

A cincea ediție a (deocamdată) singurului tîrg de carte sf și fantasy organizat în România, Final Frontier, se desfășoară în zilele de 2 și 3 aprilie, la Connect Hub (Piața Spaniei, Bld. Dacia nr. 99) în București. Este un bun prilej pentru marele public să se întîlnească nu numai cu scriitorii de gen de la noi din țară, ci și cu „micul public“ sau fandomul, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Fantassinul de Vest – Lucian-Vasile Szabo

Am preluat termenul „fantassin“ (infanterist greu, în franceză) și l-am resemnificat (autor de ficțiune și non-ficțiune în fantastică, cu o viziune proprie bine definită) pentru a circumscrie cărțile lui Cosmin Perța și a-l plasa unde i se cuvine în peisajul literaturii de gen de la noi. Astăzi vom recunoaște încă un „fantassin“, anume din scrierile lui Lucian-Vasile Szabo. În lista de „lucrări publicate“ – orice …

Citeşte articolul

O altă citire a realității – Liviu Surugiu

SFada cu literatura

Spre deosebire de valul publicărilor recuperatoare și debuturilor persoanelor care au pășit de curînd către al cincilea sau al șaselea deceniu de viață fără a avea o carte a lor, dar acum împing ușile editurilor cu frenezie, Liviu Surugiu chiar are ce să spună după deceniile în care a continuat să scrie fără a împărtăși publicului nimic sau aproape nimic. 2015 avea confirmarea acestui fapt, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Cărți care lipsesc

Nu am mai făcut demult un exercițiu de „critică prospectivă“, de cînd îmi făceam cunoscut regretul că editurile românești cu interes în sf&f nu îi cer Onei Frantz cel de-al doilea roman la care, iată, lucrul împlinește imediat 16 ani, folosindu-se exclusiv de talentul său de traducătoare! SFada de azi duce regretul în zona elegiacului, cu accente pe specificul național, să spun că împrumut tonul doinei …

Citeşte articolul

Alt debut recuperatoriu: Darius Hupov

SFada cu literatura

Elegie pentru un triughi (editura Eurostampa, Timișoara, 2016) reprezintă – se spune chiar în Cuvîntul autorului – o mărturie a unei vocații care nu a fost urmată: aceea de a scrie. Discursul autoreferențial este condus de Darius Hupov fără patetisme, el este mulțumit să respire un aer ușor nostalgic, numind oameni, locuri și evenimente din mileniul trecut care l-au marcat și, implicit, i-au marcat scrisul. Darius …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Zombi made in Romania

Introducerea oficială a motivului literar „zombi“ în românește s-a făcut tot cu o antologie de proză scurtă, la fel cu introducerea curentului steampunk, și tot la editura Millennium Books, din Satu Mare: în 2013, cu Cartea Morților Vii, îngrijită de Mircea Pricăjan. Au fost 20 de povestiri, de la 19 autori, peste 400 de pagini de text care inventariază, să spunem, posibilitățile de folosire a …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Reinventarea lui Florin Pîtea în Delirul încapsulat

Unul din lucrurile pe care le au în comun science fiction-ul și cultura de masă este moda. La un moment dat, este la modă un anumit gen muzical sau un anumit curent literar. Să luăm ca exemplu anii ’80 ai secolului trecut, cu heavy metal și cyberpunk. Sonorități dure, personaje marginale, talente extraordinare în limbaje secrete (un solo de chitară, un program de computer), o …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Unde se termină visul şi începe coşmarul (II)

Suprapuneri între utopie şi distopie în literatura română

Pentru poetica topologică a utopiei, Cuadratura Cercului a lui Gheorghe Săsărman oferă – ca din partea adevăratului profesionist în arhitectură – cea mai ambiţioasă construcţie. Pe drept cuvînt comparată cu Oraşele invizibile ale lui Italo Calvino, Cuadratura Cercului este mai mult decît echivalentul acesteia în româneşte şi fiindcă are un foarte puternic filon utopico-distopic. Într-atît de puternic încît argumentarea suprapunerii-intersecţie, care este subiectul rîndurilor de …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Unde se termină visul şi începe coşmarul (I)

Suprapuneri între utopie şi distopie în literatura română

Utopia, privită ca subgen literar, are propria sa poetică. În literatura română, această poetică nu se poate disocia de poetica distopiei – iar aceasta ar fi ideea călăuzitoare a ceea ce urmează, o scurtă panoramare a scrierilor de gen apărute în limba română după Al Doilea Război Mondial. Din punct de vedere teoretic, suprapunerea de poetică între utopie şi distopie aminteşte ca repere necesare şi suficiente, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Ce înseamnă Malad?

De Ziua Culturii Naţionale, în Aula Bibliotecii Universitare, s-a desfăşurat Gala Tînărului Scriitor, aflată la a VI-a ediţie. Scopul manifestării este să premieze cele mai bune cărţi ale anului precedent, cu autori români, în vîrstă de pînă la 35 de ani. Premiile se acordă după jurizarea făcută de laureaţii secţiunii de critică a ultimelor trei ediţii ale Galei; componenţii juriului din 2016 fiind Bianca Burţa-Cernat, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Bilanţuri, topuri, proiecţii

2015 a fost al doilea an consecutiv cu cîte o carte originală apărută săptămînal în fantastica românească. Bineînţeles, această frecvenţă este doar o metaforă jurnalistică, fiindcă majoritatea apariţiilor au fost grupate în jurul marilor tîrguri de carte, Bookfest şi Gaudeamus, de la începutul verii şi sfîrşitul toamnei. Din punctul de vedere al genului, science fiction-ul (sau science-fictionul) pierde în continuare teren în faţa fantasy-ului, cu …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Darul lui Florin Manolescu

Cele trei cărți cu care Florin Manolescu a schimbat fața literaturii sf din România sunt, în ordine anticronologică: Mentaliștii (Cartea Românească, 2009), Misterul Camerei Închise (Humanitas, 2002), Literatura SF (Univers, 1980). Cele două culegeri de povestiri constituie, măcar pentru felul cum își dau replica peste timp – micro-seriale ca „O conferință de pomină“ în pereche cu „Revanșa“ – un model de consecvență în construcția de …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Un „fantassin“ în patru cărţi – Cosmin Perţa

Voi folosi pînă la finalul acestei cronici-portret cuvîntul „fantassin“ cu sensurile atribuite de „autor de fantastică“, „explorator al fantasticului“, chiar „practicant al jocurilor fanteziei“; îl voi întoarce la sensul său propriu, pe ultimul rînd. Romanul lui Cosmin Perţa, În urmă nu mai e nimic (Polirom, Iaşi, 2015), apare deja controversat, sub explicaţii multiple, unele extra-literare, atît cititorilor specializaţi, cît şi publicului larg. Rîndurile care …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Amintiţi-vi-l pe Dan Merişca, scriitorul

În 21 noiembrie 1991 murea electrocutat Dan Merişca, la numai 34 de ani. După spusele lui George Ceauşu, Sorin Antohi şi Bridget Wilkinson, care încadrează proza lui Dan Merişca în volumul Revoltă în labirint (editura Opera Magna, Iaşi, 2011), Dan Merişca a fost omul complet al generaţiei ’80 pentru science fiction-ul românesc. Pe placa memorială descoperită la intrarea Casei Tineretului din Iaşi, în urmă …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Cărţi fantastice de citit – pentru jumătate de an

Ediţia de anul acesta a Tîrgului de Carte Gaudeamus a fost una reuşită din toate punctele de vedere pentru iubitorii de fantastică românească. Producţia internă de text a fost suficientă cantitativ ca, pînă la următorul tîrg de carte major, Bookfestul primăvăratec, peste o jumătate de an, să avem de citit măcar o carte de gen pe săptămînă, scrisă de un autor român. De la editurile …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Cum este văzut Ochilă – două variante

• Marian Coman reuşeşte prin romanul-foileton apărut în paginile revistei de bandă desenată HAC (Harap Alb Continuă) să nimerească cel puţin trei ţinte cu aceeaşi săgeată: să îl preia într-o cheie personală pe Ochilă din basmul lui Ion Creangă şi să-l facă un erou principal, nimic mai puţin decît „Zeul căzut“; să dea o sinteză la fel de personală între basmul cult românesc şi heroic …

Citeşte articolul

SFada cu literatura, Oliviu Crâznic, excelentă promovare cu afirmaţii nefondate

Am aşteptat cinci ani după debutul lui Oliviu Crâznic (cu romanul …şi la sfîrşit a mai rămas COŞMARUL, Editura Vremea, Bucureşti, 2010) pentru a scrie o cronică informată asupra faptelor sale de litere. Nefiind adeptul unei critici normative, ci descriptive, încerc să nu lovesc cărţile – implicit nici pe autorii lor – care nu-mi plac, doar pe motivul că nu-mi plac, mai ales dacă ele/ei …

Citeşte articolul

Focul şi uitarea

Lumînări la Universitatea din Bucureşti; Galerie foto

Nu am mai văzut din ianuarie 1990 lumînări arzînd pentru comemorare pe holurile Universităţii. Acela a fost anul în care a văzut lumina zilei Liliana Gheorghe, studentă în anul al II-lea la Masteratul de Teoria şi practica editării pînă cînd flăcările de la Colectiv i-au curmat viaţa. Zilele acestea, lumînări ard pe holul filologiei bucureştene lîngă efigia lui Eminescu, pentru comemorarea Lilianei. Există flori în …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Nostalgia „acelor“ greşeli. Ion Marin Sadoveanu

Există cărţi minore, să le spunem mai bine „fără miză“ – pentru critică, pentru public şi chiar pentru autor – care produc un extraordinar efect de lectură la o întîlnire întîmplătoare: cartea uitată în camera de hotel, cartea găsită pe o bancă în parc sau, mai ales, cartea scoasă dintr-un raft de anticariat, în momentul căutării alteia. Este ce mi s-a petrecut cu Taurul …

Citeşte articolul