Nr. 812 (26)

În ultimele trei săptămîni, redactori şi colaboratori constanţi ai revistei noastre au votat pentru o nouă rundă de nominalizări pentru Premiile Observator cultural, acordate pentru apariţiile editoriale din 2015. În urma centralizării voturilor, iată nominalizările pentru cele şase categorii la care acordăm premii şi anul acesta. Cum punctajele au fost foarte strînse, la unele categorii am decis să nominalizăm şase titluri („Critică/Istorie şi teorie literară“, …

Numărînd din patru în patru sau bob cu bob, am ajuns iată să împlinim şaisprezece ani de apariţie săptămînală – cu doar o lună de pauză, în februarie 2005. Multe s-au întîmplat în aceşti şaisprezece ani, la noi şi în lume, s-au schimbat guverne şi preşedinţi, ne-am integrat, politic şi economic, în Uniunea Europeană, ritmul prefacerilor sociale şi economice a devenit tot mai intens, numărul …

Marţi, 23 februarie 2016, la Uniunea Scriitorilor din România apare o instanţă de judecată, despre care, cu acest prilej, aflăm că ar exista în structurile USR: Comisia de Monitorizare, Suspendare şi Excludere. Comisia are şi o componenţă: Mircea Mihăieş (preşedinte), Adrian Alui Gheorghe, Gabriel Coşoveanu, Daniel Cristea-Enache, Răzvan Voncu (membri). Această comisie (CMSE) pune pe masă un „raport privind încălcările statutului USR de către unii …

Trebuie să fac, de la început, cîteva precizări în chestiunea „scandalului de la USR“. Nu e un scandal, ci o confruntare dezechilibrată. Legalitatea nu poate fi niciodată scandaloasă, ci doar subiect de dezbatere. Noi, cei care contestăm legalitatea actelor şi deciziilor conducerii USR, nu putem accepta, ca argument, prezumţia de lăcomie sau arivism. Nu e în cestiune. În polemica purtată nu am adus niciodată atingere …

După ce foarte mult timp opinia publică presupus-responsabilă a ignorat tema legionarismului sau a tratat-o prin clișee confortabile, mai mult sau mai puțin politic-corecte, s-ar părea că astăzi am trecut brusc la febra detectării celor mai vagi urme de legionarism și antisemitism. Ușurința cu care se aruncă asemenea acuze în spațiul public este absolut îngrijorătoare – un exemplu de manual fiind cel al culpabilizării lui …

Pe 28 februarie, a avut loc cea de-a 88-a ediţie a Premiilor Academiei Americane de Film. Mai jos, puteţi citi comentarii despre filmele premiate semnate de Andra Petrescu, Iulia Popovici şi Cezar Gheorghe. Saul fia (Fiul lui Saul, regia László Nemes) s-a lansat cu mult succes la Festivalul de la Cannes, în 2015, unde a cîștigat Grand Prix. De la sfîrșitul primăverii trecute, despre Saul fia s-a scris …

Într-o lume din ce în ce mai tentată de radicalism şi conservatorism şi tot mai refractară la aplicarea în practică a principiilor democraţiei, locul femeilor în politică este un bun indicator al rezilienţei faţă de aşa-numitul „iliberalism“, care pare să ispitească societăţile europene, cu accente ceva mai puternice în Estul continentului. Ipoteza care a stat la originea acestor rînduri ia în considerare existenţa unei relaţii …

Dacă nu citeam un incisiv şi amar articol al lui Dorin Tudoran, habar nu aveam că Uniunea Scriitorilor din România a fost înzestrată cu o Comisie de Monitorizare, Suspendare şi Excludere a cărei preşedinţie este asigurată de Mircea Mihăieş. Aşa cum, cu totul întîmplător, am aflat că Daniel Cristea-Enache se ocupă de imaginea instituţiei scriitorilor români şi ia atitudine public – l-am vazut cu ochii …

  „How near the truth, yet how far we seek. Like one in water crying, «I thirst!» Like the son of a rich man wand’ring poor on this earth We endlessly circle the six worlds.“ Hakuin’s – Song in praise of Zazen S-ar zice că tema crizei din educaţie este una dintre cele mai frecvent întîlnite în publicistica noastră. Ceea ce frapează, însă, în abordarea ei (chiar şi în raport cu problema aparent …

TVR (Televiziunea Română) are poate cea mai ciudată existență din România: este în același timp absolut singulară și absolut reprezentativă – un fel de zoo cu noi înșine. Practic, din 1990 pînă azi, situația, internă și externă, a TVR, ca instituție și conștiință, nu a evoluat deloc. În jurul ei au apărut și au dispărut televiziuni (private), a apărut și a „dispărut“ televiziunea însăși (adică …

Despre Christopher Marlowe (1564-1593), poet, traducător şi dramaturg elisabetan, unul dintre maeştrii versului alb, contemporanul lui William Shakespeare şi marele precursor al acestuia, dispărut prematur, înainte de a împlini 30 de ani, în condiţii care nu au fost niciodată complet elucidate ori clarificate pînă la capăt, s-au spus şi s-au scris multe lucruri. Însă aserţiunile ori ipotezele formulate de diverşii cercetători nu au avut darul …

Una dintre apariţiile editoriale cele mai incitante, intelectual, din 2015 este volumul tînărului sociolog Ionuţ Butoi, Mircea Vulcănescu. O microistorie a interbelicului românesc, o carte care ar merita, în mod normal, să provoace dezbateri între cunoscători; o primă discuţie a avut loc, de curînd, la Muzeul Ţăranului Român, dar despre comentarii în presa generalistă nu poate fi încă vorba, iar intrarea tîrzie în circulaţie a …

„De la zborul navei Sputnik încoace […], Natura s-a sfîrşit. De-acum vom vorbi despre o lume-maşinărie.“ Este o primă evaluare critică a „viitorului“ – azi, monedă măruntă de schimb, făcută de Marshall McLuhan în secolul trecut. În loc să-şi caute, ca alţi intelectuali din generaţia lui, diverse forme de refugiu în faţa realităţilor – de cîte ori! – contrariante pentru cărturarul format în prima parte …

Nu doar scriitorii şi istoricii, oamenii de ştiinţă sau jurnaliştii scot cărţi. Există în lumea de astăzi autori dintre cei mai diverşi, cu profesii şi destine diferite, care pot depune mărturie despre un aspect sau altul al istoriei româneşti. Şi confesiunile/analizele lor devin indispensabile pentru a ne apropia de miezul evenimentelor şi al întîmplărilor care alcătuiesc istoria lumii. De multe ori, perspectivele narative diferă, deseori …

Pe 22 şi 23 februarie, cunoscutul istoric, critic şi teoretician literar Antoine Compagnon a venit la Bucureşti, în cadrul unui parteneriat realizat între Institutul Francez, Ambasada Franţei, Universitatea din Bucureşti şi Collège de France. Actualmente profesor la Universitatea Columbia (New York) şi la Collège de France din Paris, unde ocupă, din 2006, Catedra de Litera­tură franceză modernă şi contemporană (istorie, critică, teorie), Antoine Compagnon a …

După un sfert de veac de tranziţie către economia de piaţă, statul de drept şi democraţia parlamentară, am înţeles, în sfîrşit, despre ce anume este vorba. Aşa sînt eu: tardiv în reacţie. Educat greşit pe vremea comunistă, plec în orice relaţie omenească de la exact acelaşi principiu de la care porneşte şi Justiţia: prezumţia de nevinovăţie. Adică: nu intentez proces de intenţie preopinentului, nu-i atribui …

E grozavă competiţia între televiziuni pentru dobîndirea de procente în plus la capitolul rating. Cifrele avansate sînt făloase, dar niciodată certe. Lauda de sine naşte îndoieli. Bănuielile de manipulare se insinuează pe fondul celor mai zgomotoase „mese rotunde“, calibrate pe aspecte acute din realitatea imediată. Se remarcă discrepanţa dintre enunţurile tematice promiţătoare şi discuţiile din platou: amorfe, nevertebrate, cu diferenţe de opinie mimată. Dialogul rămîne …

Văzînd tribulaţiile „cazului Vişinescu“, mi se pare mereu şocant să constat cum mulţi semeni ai noştri se bucură de chinurile acestui chinuitor. Dincolo de vinovăţia sau de nevinovăţia unui călău, atitudinea concetăţenilor faţă de acest personaj trist, o relicvă deplorabilă a unei istorii infirme, devine revelatorie pentru mentalul nostru colectiv. Un bătrîn, el însuşi crispat şi vituperant, este tîrît în tribunale pentru a „plăti“ pentru …

Receptarea lucrărilor lui Alexandru Chira este umbrită de text. Literal­mente, de cele mai multe ori: note, scheme, liste şi aglomerări compacte de cuvinte ocupă zone strategice ale imaginii, devenind implicit părţi ale compoziţiei. Obs­truc­ționat constant în cutreierarea sa contemplativă, ochiul privitorului este absorbit de zonele obscure, unde un înţeles important pare să fie elaborat în secret. Frustrarea se naște dintr-un sentiment subliminal de urgență, transmis …

Dacă în vremurile noastre vor fi existat pînă acum dramaturgi de limbă maghiară din România/dramaturgi maghiari trăitori în România (habar n-am cum se spune ca să fie bine), alții decît András Visky, despre ei nu se știe nimic. Ce se știe sigur e că nimeni pînă acum n-a făcut, în teatru, o radiografie atît de nemiloasă a satului secuiesc post­comunist precum Csaba Székely. Și ceea …

Lari Giorgescu este actor la Teatrul Naţional Bucureşti, dar a avut şi continuă să aibă numeroase colaborări şi la alte teatre de stat şi independente. Printre rolurile sale importante se numără Caţavencu din D’ale noastre de Gigi Căciuleanu, Vagabondul din Omul care a văzut moartea, în regia lui Dan Tudor, Leonce din Leonce şi Lena în regia lui Horaţiu Mălăele, Lae din Dumnezeu se îmbracă …

Despre drumul rockului din underground în mainstream şi despre reaşezarea în nişele aferente fiecărui subgen am discutat într-un material anterior. Totuşi, nu am vorbit nimic despre ce s-a întîmplat cu scena autohtonă după anul 1990 şi, mai ales, despre ce se întîmplă în anul de graţie 2016. Unghiul de vedere pe care ar trebui să îl adoptăm este acela al poziţionării publicului faţă de muzică …

Vocea Şarpelui revine. În templu inclusiv. Versurile sînt ale unei paragini somptuoase: „Foi de aur/ cărţi vechi în/ Temple părăsite/ Paginile se sfărîmă în felul cenuşii“. Paginile „de aur“ imprimă alura unei decăderi autumnale a spaţiului sacramental. „Un bătrîn apare &/ începe un dans obosit/ printre morţii împrăştiaţi“. În alte contexte, simptomatica premergătoare viziunii propriu-zise include dizolvarea camerei, adierea vagă a unui vînt străin, care …

Varianta PDF a rubricii semnate de Șerban Foarță poate fi descărcată AICI.     I. TREI LIDURI INFANTILE                   Prunul   Un prun avem. E-atît de mic Că parcă n-am avea nimic. +++Un gard în juru-i are, +++Spre-a nu-l călca-n picioare.   Să crească mare,-ar vrea. Dar nu E chip să crească, fi’ndcă nu +++Prea are, asta-i: n-are, +++Micuţul nostru soare.   E ăsta prun? Au nu e prun? +++N-a făcut prune; însă Că este, totuşi, eu vă spun. +++Se vede după frunză.     Croitorul din ulm (Legendă …

Elegie pentru un triughi (editura Eurostampa, Timișoara, 2016) reprezintă – se spune chiar în Cuvîntul autorului – o mărturie a unei vocații care nu a fost urmată: aceea de a scrie. Discursul autoreferențial este condus de Darius Hupov fără patetisme, el este mulțumit să respire un aer ușor nostalgic, numind oameni, locuri și evenimente din mileniul trecut care l-au marcat și, implicit, i-au marcat scrisul. Darius …