Cătălin BADEA-GHERACOSTEA

De ce trebuie citit Liviu Radu (1948-2015)

Prezenţa lui Liviu Radu în literatura română, pentru genurile fantasticului, seamănă cu un zid de rezistenţă al unei clădiri cu etajele superioare încă în construcţie. Scrierile lui Liviu Radu acumulează consistenţă de-a lungul celor peste două decenii de carieră literară, de la debutul din 1992, din revista Quasar, şi pînă la ultimul volum de proză scurtă, Între cer şi pămînt, din 2015. Liviu Radu îşi …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. „Casă de piatră“ ca semnal mineral

Autorul bicefal Dănuţ Ungureanu - Marian Truţă intră în geometria neeuclidiană a literaturii cu punctul Vegetal (Nemira, 2014) şi cu dreapta descrisă de acesta şi punctul de-acum, romanul Mineral. Vă veţi da imediat seama că spaţiul imaginarului auctorial se extinde peste ambiţia – măruntă şi generalizată în ziua de azi – de a scrie o trilogie care să tîrască, ori, după caz, să lanseze în …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Fondatorul criticii româneşti de BD – Dodo Niţă

Ştiu sigur că lui Dodo Niţă titlul acestui articol i se va părea exagerat. Acest lucru se întâmplă fiindcă, la fel cu alţi fondatori, pionieri şi mai găsiţi dumneavoastră alte sinonime, Dodo Niţă este ghidat în demersurile sale nu numai de cunoaşterea exhaustivă a domeniului căruia i s-a dedicat, de capacitatea de a sintetiza o cantitate enormă de informaţie, de fervoarea găsirii expresiei adecvate pentru …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. HELION cel de ieri, în cărţile de azi

Unul dintre motivele pentru care sunt utile reuniunile sau convenţiile naţionale ale celor pasionaţi de un anumit gen literar, este şi găsirea unor reviste şi cărţi care nu beneficiază de o distribuţie pe merit. Este şi cazul producţiilor literare ale clubului HELION, din Timişoara, care au avut standul lor propriu la RomCon-ul sucevean, de la care, iată, au trecut deja două săptămâni. Proiectul …

Citeşte articolul

SCIENCE FICTION. Suceava, 2015 – „ultimul“ RomCon

Convenţia Naţională a Cluburilor, Autorilor şi Fanilor de SF&F din România (cu denumirea tradiţională de RomCon) s-a desfăşurat anul acesta, între 18-20 septembrie, la Suceava, în cadrul splendid al Observatorului Astronomic de la Universitate, sub titulatura „Convenţia Naţională de Ficţiune Speculativă şi Futurologie“. Organizatori au fost Societatea Ştiinţifică CYGNUS, asociaţia ARCA SF şi Universitatea din Suceava, cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Suceava. Tema …

Citeşte articolul

Generaţiile RomCon, într-o microanchetă

Pentru dumneavoastră, a cîta participare la o Convenţie Naţională este RomCon-ul de la Suceava? • Prima impresie, în cel mult două fraze. • Care a fost cel mai bun moment al RomCon-ului? • …cel mai slab? • Cu ce impresie plecaţi, în cel mult două fraze? Mircea OPRIŢĂ, 72 de ani, Cluj, membru al Uniunii Scriitorilor din România • Primul RomCon la care …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Capilaritatea fantasticului la Dănuţ Ungureanu

Volumele Însemnările damei de silicon (Nemira, 2014) şi Urme de sfinţi (Tritonic, 2014) deschid o conexiune cu totul specială, direct în faţa cititorului, între jurnalistul şi scriitorul de notaţie a cotidianului, Dănuţ Ungureanu, şi scriitorul de thriller şi sf, cu acelaşi nume. Dacă jurnalistul şi scriitorul realist s-a putut desfăşura în voie în volume ca Români deja deştepţi (Tritonic, 2013), cel de sf de aventuri …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Almanah vs. Antologie, almanah & antologie

Spuneam la un moment dat că sf-ul românesc îşi are doi apărători vajnici în faţa asaltului dinspre fantasy şi horror, Marian Truţă şi Michael Haulică, ambii fiind redactor-şef la cîte două publicaţii de gen şi ambii editînd culegeri de text, inclusiv pe 2014, pe baza cărora au fost nominalizaţi la categoria „Antologie“ de la Convenţia Naţională ce se va ţine la Suceava, între 18 şi …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. „Argos doi“. Aceeaşi lînă de aur

În acest moment, sectorul/secţiunea/partea sf din fantastica românească se află sub asaltul celor din fantasy, horror şi al rudelor acestora. Totuşi, de partea sf-ului se găsesc doi vajnici apărători fără atitudine de victimă, Marian Truţă şi Michael Haulică, fiecare fiind redactor-şef la cîte două publicaţii de gen, revistele Nautilusşi CPSF, respectiv Galileo şi Argos, poziţii pe care le-au cîştigat prin activismul lor din ultimele decenii …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Despre realitățile Laviniei Călina

Probabil unul dintre cele mai bune debuturi ale anului 2014 din fantastica românească – dacă luăm în considerare și nominalizarea la respectiva categorie de la premiile Convenției Naționale de SF&F care se va desfășura în septembrie, la Suceava, ca RomCon 2015 – Lavinia Călina nu așteaptă ca romanul său Ultimul avanpost (vol.I, Herg Benet, București, 2014) să își actualizeze întregul potențial, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. O comparaţie între S şi O

Cu pretextul că ambii şi-au publicat volumele în cauză la Nemira, relativ de curînd (ultimul trimestru al lui 2014), Gheorghe Săsărman (Varianta balcanică îmbunătăţită) şi Mircea Opriţă (Sindromul Quijote) îmi oferă şansa unui exerciţiu de comparatistică internă din care, sper eu, se vor vedea atît nişte constante ale scrisului amîndurora, cît şi ale sf&f-ului românesc. Nici Gheorghe Săsărman, nici Mircea Opriţă nu mai au …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Basme sincretice de la Aurel Cărăşel

Aurel Cărăşel are una dintre cele mai prolifice evoluţii din fantastica românească postdecembristă, după ce a debutat în concursurile de literatură de anticipaţie din ultimii ani ai regimului comunist. Profesor de literatură cu un demonstrat interes pentru compilaţia didactică, autor de romane sf publicate în colecţii importante româneşti, promotor versatil în fandomul pre şi post-decembrist, Aurel Cărăşel şi-a găsit amplitudinea maximă, în opinia mea, în …

Citeşte articolul

Sfada cu literatura. Vara taberelor noastre

În procesul de învăţămînt, continuitatea lui gîndită în dimensiunile informală şi non-formală, este păstrată de-a lungul vacanţei de taberele de tip „academie de vară“. Sufocat de căldurile din Bucureşti, măcar tot atât cât de limba de lemn din prima jumătate a frazei de mai sus,am trecut prin două astfel de tabere, să văd cu propriii mei ochi (observaţi automatismele didactice) dacă există zisa continuitate. …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Cum este înţeles fantasticul de Dan Rădoiu

Fără îndoială, debutul în ficţiune al lui Dan Rădoiu la Crux Publishing, cu prozele scurte din Povestiri de la marginea realităţii, în primăvara acestui an, este cea mai importantă contribuţie a acestei noi edituri pentru fantastica românească. Nimic nu anunţa acest debut, la standardele de calitate obţinute – dacă ne cantonăm gîndirea în obişnuinţa debuturilor prin încercări, publicări parţiale în reviste de gen, mai ales …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Numărătoare inversă către zero, cu Eugen Lenghel

Dintre autorii români de sf&f care s-au lăsat antrenaţi de frenezia editorială a anului 2014, iese în faţă, dînd din coate, Eugen Lenghel, cu volumul de proză scurtă Numărătoare inversă (Tritonic). Despre personalitatea acestuia şi despre debutul său riscat am scris în Observator cultural. Spuneam atunci că Eugen Lenghel pare să aibă tot ce are nevoie pentru a deveni scriitor, în afară de răbdare şi, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Paradoxul „mondial-naţional“, cu Şerban Andrei Mazilu

Fie şi numai pentru primele două cărţi ale sale, Şerban Andrei Mazilu este deja un subiect de istorie literară, cel puţin în sf-ul românesc. După cîte ştiu eu, tînărul constănţean este primul scriitor de la noi care debutează în limba engleză (americană, ca să fiu mai exact), înainte să debuteze în limba română. (Un soi de imagine în oglindă a debutului soţiei lui Norman Spinrad, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Pragul către „New Weird“ trecut de Doina Roman

Cu întîrzierea convenţională de un deceniu, literatura română de sf&f a intrat în rînd cu lumea şi în ceea ce priveşte sub-genul „New Weird“, dacă ţinem cont de publicarea antologiei eponime la Millenium Press în 2008 şi dacă nu ţinem cont de racordarea cvasi-sincronă cu antologia grupului Kult, Radharc, tot la Millenium Press, din 2005. Avem …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Debuturile Herg Benet

Este firesc ca orice editură care se respectă să arate o coerenţă în colecţiile sale tematice. Totuşi, firescul se obţine greu atunci cînd editura respectivă se dedică literaturii autohtone pe un anumit gen, pe o anumită nişă. Pentru literatura română de science fiction şi fantasy, cu toate sub-curentele şi hibridizările recente, coerenţa colecţiilor tematice a fost secundară impulsului de a publica tot ce iese de …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. „Aşa Da“ şi „Aşa Nu“ în banda desenată românească recentă

Începutul lunii mai a prilejuit lansarea a două noi reviste-albume de bandă desenată românească, TFB (de la Tinereţe Fără Bătrâneţe) şi Abaţia (de la… Abaţia), ambele fiind dedicate trecerii în limbajul artistic al celei de-a 8-a arte a basmului nemuritor prelucrat de Petre Ispirescu şi, respectiv, a romanului sf cu care Dan Doboş ne-a bucurat de-a lungul ultimilor 15 ani, în varii ediţii. Cele două …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Un „F“ mare umbreşte un „sf“ mic

Cele cinci zile ale Tîrgului de carte Bookfest 2015 au însemnat pentru literatura sf&f românească o flagrantă disproporţie între subgenuri, science fiction-ul fiind dominat copios de către fantasy. Practic, din cele 14 titluri noi de mai jos, nici unul nu va fi de sf pur. Să grupăm volumele care poartă urmele sf-ului. În primul rînd, revista Galileo (Millennium Books), cu cele 240 de pagini ale …

Citeşte articolul