Daniel VIGHI

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. În alte lumi, la antipozi

Anume realităţi le-am pierdut pentru totdeauna, nu mai avem şansa istorică să trăim alături de ele, să ne împărtăşim dintr-o contemporaneitate care ne este – şi ne va fi – refuzată: culori, mirosuri, zgomote specifice, imagini şi ritmuri, odinioară cotidiene, aparţinînd (pe atunci!) mai degrabă nesemnificativului de zi cu zi. Realităţi devenite interesante doar prin simpla întîmplare a trecerii timpului care le-a scufundat în …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Drumul, parte a vieţii noastre

Întotdeauna vecinătăţile infrastucturilor rutiere sînt valoroase. Astăzi cu aşa ceva se fac averi. Pe şoseaua Moraviţa-Timişoara, dinspre localitatea Şag, la nici zece kilometri de oraş, s-au ridicat depozite, fabrici, magazine de tip supermarket. Imediat după revoluţie cei care au primit pămînt la marginea şoselei au fost ori vechii proprietari – babe şi moşi care nu prea ştiau pe ce lume trăiesc, cărora li s-a păstrat …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Drumul, parte a vieţii noastre

Întotdeauna vecinătăţile infrastucturilor rutiere sînt valoroase. Astăzi cu aşa ceva se fac averi. Pe şoseaua Moraviţa-Timişoara, dinspre localitatea Şag, la nici zece kilometri de oraş, s-au ridicat depozite, fabrici, magazine de tip supermarket. Imediat după revoluţie cei care au primit pămînt la marginea şoselei au fost ori vechii proprietari – babe şi moşi care nu prea ştiau pe ce lume trăiesc, cărora li s-a păstrat …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Drumurile din preajmă

În fişa 3650 din cutiile de pantofi ale istoriei mele, la anul 1856, „Consiliul municipal informează că este gata să sprijine constr. de mori cu aburi de către întreprinzători calificaţi. Întreprinzătorul este obligat să ridice această moară pe un teren propr. Orăşenească“. Acelaşi Consiliu ţine să lumineze investitorii în legătură cu avantajele pe care le au ridicând moara cu pricina. O să vedeţi că …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Paradaisköpfe

În secolul XIX şcolile din Timişoara apar (şi) din iniţiative private. Una dintre ele o găsesc consemnată în fişa 3434. Ciudăţenia este dată de faptul că şcoala era protestantă într-un oraş predominant catolic – asta din ucazuri ale începutulului guvernării habsburgice. Prin urmare „în 1847 a fost înfiinţată Şcoala gimnazială evanghelic-protestant. În 1848-49 şcoala îşi închide cursurile“. După cum se poate vedea, şcoala este un …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Sculele şi obiectele oferite de Fuchs

În anul 1856 toată lumea se agită, creiţarii trec dintr-o pungă într-alta, trec meşterii prin piaţă, pe străzile negustorilor, dau buzna prin paginile de ziar pentru oferte dintre cele mai neaşteptate. În fişa 3654: „Joseph Bale menţionează că Kiraly se ocupă cu tăierea verzei la domiciliu, în condiţii optime În Tmsw. Hg.1856;238“. Nu departe, negoţul se amestecă în deplină armonie cu meseria proprietarului care …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Ţoale, frontieră

În fişa 3583 „Croitorul meşter H. Hoffmann face reclamă pentru stocul lui de haine bărbăteşti, paltoane şi hainde de băieţi. Enumeră materialele (Tuffel, Lastrugs, Biber, Mylords, Peruvienne); moderne şi bine lucrate. În Tmsw. Hg.1856;207“ Peste ani, proza vorbeşte în locul nostru; istorie ieri, istorie astăzi: credinţa în revenirea apelor limpezi te încearcă: „The piper’s calling you to join him“ adică „ăla de cîntă din …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Fascinaţia „şoroafelor”, a rotiţelor dinţate

În cartierul Josefin exista la anul 1857 o casă cu un restaurant care se numeau La leul de aur. Informaţia din fişa 3917 (Fondul Deleanu) mai are o menţiune referitoare la prăvălia La cocoşul roşu despre care nu ştiu cu siguranţă dacă se afla în aceeaşi clădire. Aici, poate în prăvălie, poate că la vreo masă din restaurant sau, pur şi simplu, în sufrageria …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Fascinaţia „şoroafelor”, a rotiţelor dinţate

În cartierul Josefin exista la anul 1857 o casă cu un restaurant care se numeau La leul de aur. Informaţia din fişa 3917 (Fondul Deleanu) mai are o menţiune referitoare la prăvălia La cocoşul roşu despre care nu ştiu cu siguranţă dacă se afla în aceeaşi clădire. Aici, poate în prăvălie, poate că la vreo masă din restaurant sau, pur şi simplu, în sufrageria …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Cu trăsura

Pentru ca trasurile să-şi ducă la bun sfîrşit menirea este nevoie de infrastructură. Aşa ieri, aşa azi! La anul 1856 ziarele timişorene anunţă „Licitaţie pentru procurarea de nisip şi piatră pentru şoselele spre: Viena, Arad, Transilvania, Reşiţa, Bela Crkva, şi Panciova“ (Fondul Deleanu, fişa 3576). Cu toate acestea, se petrec şi accidente: „La 1 februarie se produce un accident la Morgoş cu trasura poştală …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Ai tot ce-ti trebuie ca să devii erou în lupta cu focul

Pompierii voluntari din copilărie mi-au rămas în minte mai ales prin baluri şi înmormîntări. Mă holbam la cum anume făceau exerciţii în parc unde desfăceau furtune lungi, le prindeau cu cleşti din alamă, pe urmă se agitau la braţele din fontă ale unei pompe împodobită cu un butoi cu doagele vopsite roşu aprins, culoare specifică pe care o regăseam şi în caroseria maşinii dar …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Regulament PCI

Expediţie pdf în fişierele Deleanu referitoare la pompieri – o realitate şi o lume specific central-europeană – nu îmi dau mare lucru. Practic nu găsesc iniţial nici o referinţă la pompieri. Puţin probabil ca la mijlocul secolului al XIX-lea Timişoara să nu-i fi avut. Exclus! Este probabil o defecţiune de căutare printre cele peste 19 mii de fişiere scanate. Revin! Caut incendiu şi găsesc la …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Contesa Erdodyoloruse

Nu ştiu, şi e greu de spus, dacă escrocul şi activitatea sa ar putea fi asemenea oricărei alte meserii. Iată, între anii 1791-1858, exista breasla turtarilor din Buda care produc turtă dulce, din aceea pe care o găsim şi astăzi pe la iarmarocuri. În secolul al XIX-lea pe lîngă turtarii din Buda erau şi meşteri la Timişoara, Panciova, Sînnicolau Mare, Aradul Nou sau Lipova (Kakucs, …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Balustradele din fier forjat

Într-o articol publicat în Banatul (I, 1926, nr. 2, pp. 54-55), Lucian Blaga scrie despre Emanoil Bucuţa care, la rîndul lui, evocă un student bănăţean ce făcea şcoala la Pesta: „un singuratic“, zice Bucuţa, căruia „îi plăcea drumurile pe jos, făcute fără nimeni“. În portretul drumeţului, autorul aduce în vorbă lumea fierului şi a fierăriei. Pribeagul singuratic „cunoştea Banatul, de la stîlpii lui de marmoră …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Primporionul Iosif Roos

Caut fierarul şi fierăria prin scrierile lui Livius Ciocârlie, pe la Viorel Marineasa: nimic! Scormonesc pe la Meliusz Joszef: la fel. Ceva rezultate am în romanul istoric al lui Crnjanski. Nici în romanul Mara nu apare fierarul şi fierăria. Nu este, sau eu cel puţin nu l-am găsit. O să caut şi la Sorin Titel, Adriana Babeţi, Cornel Ungureanu: deocamdată nu am făcut-o. Scormonesc …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Sape, cuţite şi cuie necesare

Fierul şi tot ceea ce îl însoţeşte este miraculos: de la nicovală, la ciocanele de fierărie speciale sau forja cu burduf şi cu talpa din lemn care o pune în mişcare, mai apoi butoiaşul cu apă în care se sting, cu sfîrîitul bine ştiut, bucăţile roşii de fier. Prelucrarea acestuia e aproape astăzi de imaginea ţiganului care lucrează la burlane, precum Mihai din Şag …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Sub fereastră, la maşina de cusut marca Singer

În fişa 3583 „Croitorul meşter H. Hoffmann face reclamă pentru stocul lui de haine bărbăteşti, paltoane şi haine de băieţi“. Sîntem în anul 1856, materialele costumelor enumerate de meşterul Hoffmann ne spun puţine lucruri astăzi. Încerc să văd ce pot identifica pe internet. În reclamă se face vorbire de stofele tuffel. Mai apoi cele pe nume lastrugs, biber, mylords, peruvienne. Nu găsesc mare lucru pe …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Un hornar în catedrală

ON-LINE În documentul Baroti L. Adaltar. 1resz, Tsw. 1893, p. 97 Del Pondio, P.A. din fişa 246 a Cutiei de pantofi, ni se spune că hornarul Del Pondio din cetatea Timişoarei este fericitul beneficiar al rescriptului imperial din 14 februarie 1750 în urmă căruia i se răspunde pozitiv cererii de majorare salarială. Este de înţeles de ce aşa! Meserie murdară, dificilă uneori, însoţită de tot …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. O crimă patrimonială

ON-LINE Revin după o incursiune mai lungă prin lumea muzicală a cetăţii Timişoarei şi a împrejurimilor ei, la cutiile de pantofi cu fişele doamnei Deleanu de la Biblioteca Academiei, filiala locală, pe marginea presei oraşului din urmă cu două veacuri şi mai bine. Ceea ce ne interesează în articolele care vor urma va fi o lume puţin cunoscută: aceea a meseriilor, a negustorilor, …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Mîţele numeroase ale lui Klekner

În timp ce măresc fişa pdf ca să pot copia cuvintele scrise cu litere îmbîrligate pe fişele din cutia de pantofi, ascult pe you tube pe Victoria de Los Angeles interpretînd Ernani cu o voce din perioada cînd domnul profesor Petru Klekner de la liceul fost minorit ne îndemna să intrăm în cor ca să ne prezentăm la concursul de „corale pe …

Citeşte articolul