Daniel VIGHI

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Toccata şi fuga în re minor l-au învăluit pe Mehmet

Documentele vremii spun că decizia sultanală a venit în septembrie, în defileul Mureşului, sus pe dealul pe care se află cetatea Şoimoşului, cu garnizoana şi cu balconul reginei. Locul oferă o privelişte romantică: adăugaţi verdele pădurilor, galbenul frunzelor, pajiştile coamelor munţilor Zarandului dinspre Cladova. Stăm şi gîndim că priveliştea o fi furat preţ de o clipă atenţia reginei Isabela a Ungariei surghiunită de puterea Istanbului …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Era la un an după al doilea asediu al Vienei

Pe vremea ocupaţiei otomane, în anul 1550 se petrece nepetrecutul, vorba locului: sîntem la Radna, nu departe de umbra întremătoare a stejarilor de pe dealurile Văii Mari şi a Văii Moratului unde locuiesc în postmodernitate ţigani culegători de bureţi de pădure, era pe atunci arşiţa verii şi de aceea era bine să ajungi acolo la umbră. Asta mai ales dacă eşti împovărat cu harnaşament, cu …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. „Walthere, spune-mi ce cîntare este aceasta“

Sfîntul Gellert minunîndu-se „zise către Walther: Walthere, auzi cum sună cîntarea ungurească?“. Urmează apoi o propoziţie simplă care ne lasă cu gura strîmbă de mirare: „Şi rîseră amîndoi de cîntecul acela“. ( I. D. Suciu, Radu Constantinescu, Documente privitoare la istoria mitropoliei Banatului, Editura Mitropoliei Banatului, 1980) Cum să rîzi, cum adică să rîdă sfinţii, mai ales în medievalitate unde totul este încruntat, …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Demonul amiezii

Aşadar acu un mileniu, adică mai ieri din perspectivele veşniciei universului, mergea sfîntul cu magistrul spre capitală. Faptele povestite sînt fără vîrstă, au ritm şi mireasmă de poveste: „Şi se întîmplă odată că plecă la craiul ca să apere pe cineva. Iar într-o parte împădurită a acelui ţinut, potrivită pen¬tru creşterea porcilor, era aşezat un sat, unde fu ospătat la amiază.“ (Vita et res praeclare …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Moşii de la bas pedală

ON-LINE Cît despre buna însoţire ale celor lumeşti cu ale muzicii e de căutat împreună cu magistrul Walther, dar şi cu baci Văsălie Budi, dirijorul corului ortodox Traian din Radna, trăirile minunate, prefigurate de regele David cu harfa, zugrăvit pe firida care duce spre balconul corului la care ne uitam cu mare simţire muzicală noi, membrii corului, la fel cum stăteam cu ochii …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA CU PANTOFI. Învăţătorii Walther şi Enricus

Cîntările în ţinutul Banatului se află de la bun început sub moştenirea doi magistri: a lui Enricus, învăţătorul slovelor, şi a lui Walther, învăţătorul întru cele ale litaniei, psalmodiei şi ale octoihului care mult mai tîrziu pe mormîntul cantorului Ion Americanu’ din satul Parţa (odinioară Paracz) apare scris din porunca acestuia în marmura crucii: „Oftoicul meu iubit/ De tine m-am despărţit“. Aşadar cîntarea, pe …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. La Morissena, pe la anul 1002

Începuturile aleanurilor şi îndeletnicirilor muzicale bănăţene şi timişorene sunt de căutat în vremea lui Gerard, a regelui Ştefan, a primelor schele ale unor mănăstiri în care pruncii deprindeau cititul, scrisul şi, desigur, cântul. Ce e mai frumos decât acesta de pe urmă, nu degeaba a spus careva că oratoriile lui Bach au făcut pentru credinţă tot atât de mult cât armata de misionari pierdută prin …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Picioarele subţiri şi braţele slăbănoage

ON-LINE De fapt, şi Hirsch Salomon cu Hirsch Iosephine, dar şi Rosenfeld Mirjam cu Rosenfeld Rifka din sinagoga aparţinătoare Judenquartalului (Zsidónegyed) Timişoarei sînt asemenea personajelor din romanul Der Sturtz (Prăbuşirea) (publicat în limba română la editura Kriterion în 1977) al evreului bucovinean Robert Flinker. Acesta a trăit „ca un şoarece, în subsolul casei unor prieteni“ (vezi http://ro.wikipedia.org) la vremea războiului al doilea mondial. Aşadar, …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Ne-am trezit în triaj la Praga

Rătăcirea ahasverică se poate, s-a putut în lumea modernă, întîmpla şi spre moarte, spre tărîmul acesteia, spre lagăre: „în orice gară, n-aveam voie să ne sculăm în picioare, ca să nu vadă lumea ce-i în vagoane. Cred că trecuseră vreo cinci-şase zile, că nu primisem absolut nimic de mîncare, iar apă deosebit de rar primeam“. În drum există însă noroc, omenia răsare de te …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. La umbra unui pom de la marginea drumului

Creaţiile rătăcirii evreieşti sunt nenumărate şi toate au la bază ce se poate şi ce nu se poate cu Ahasverus devenit erou de literatură larg răspîndită. Blestemul de a rătăci şi acela al nemuririi este, literar, atrăgător. Dramaturgii evrei l-au avut, şi ei, în vedere. Danezul ebreu Herman Heijermans scrie „an earlier play, Ahasverus (1893), about a pogrom in Czarist Russia, was originally produced …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Prin anul 1165 pe malul rîului Ebro din Tortosa

ON-LINE Rătăcirea e în firea lucrurilor. La fel mişcarea de ici, colo. Vînzoleala liberă aduce prosperitate, ştiinţă, pricepere. Chiar din vremea revoluţiei din 1989, printre cerinţele scrise pe foaia cu care s-au prezentat revoluţionarii urbei în faţa primului ministru de atunci, a fost deschiderea graniţelor şi să se dea slobod oamenilor să circule unde vor. În timpurile comunismului, în urbe au fost valuri …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Cine este „acest locuitor“

ON-LINE E greu de smuls un sens limpede întâmplărilor cu Ahasverus ajuns regele anabaptiştilor din Münster sub chipul lui Jan Beukelszoon (alias Jean de Leyde) după ce plecase din Spania, odată cu decizia de expulzare din vremea în care regele preacatolic Ferdinand I de Aragon a primit capitularea sultanului Muhammad XII zis Boabdil din dinastia Nasrid a emiratului de Granada, în ianuarie 1492. …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Toate se leagă

Vorbe, acuzaţii, poveşti, aşa cum a fost şi aceea cu piatra uriaşă din centrul oraşului Armsfoort din vremea cînd Jean de Leyda era teenager, cum zicem noi astăzi. Se zice că pietroiul era încastrat în pavaj, asemenea unei lespezi de peste opt metri în diametru, şi avea cioplit un text într-o limbă neştiută. Multă lume s-a chinuit să afle ce spune solia aceea şi nimeni …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. L-au fript cu fierul

ON-LINE Ceea ce doreşte împărăteasa Maria Tereza în privinţa evreilor bănăţeni e ca şi cînd ţi-ai dori să opreşti prin edict imperial ploaia sau să porunceşti în numele înaltei demnităţi a tronului să se oprească soarele din drum. Evreul rătăcitor este peste tot: în 1547 Sfinţiei Sale Paulus de Eitzen, doctor în Sfintele Scripturi şi episcop de Schlesswig, i-a fost dat să-l vadă într-o …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Veşminte, chipuri, impresii

ON-LINE Împărăteasa Maria Tereza, se aşează la biroul imperial şi scrie o epistolă care vrea să-i zădărnicească cizmarului Ahasverus tumultul păşirii şi să stabilească ferm unde, prin Banat, nu e slobod să păşească. Ar fi putut adăuga în scrisoarea sa că rătăcitorul e „un bărbat fără vârstă“ (d’Ormesson, p. 48) că ar fi putut la fel de bine să aibă treizeci şi cincizeci de …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Sepepistul Cartaphilus

ON-LINE Prin Banatul montan Ahasverus este urmat de edicte imperiale. Nu prea i se dă voie să rătăcească pe ţărmurile şi cheile rîului Caraş, aşa că Maria Tereza îi scrie baronului Enghelshofen să vegheze ca prin ţinuturile regimentelor de graniţă, cele atît de greu disciplinate de administraţia militară, să nu cumva să ajungă pribeagul jidov de pe vremea lui Cartaphilus – un rătăcit creştinat …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. In aeternum!

ON-LINE Nimic mai înspăimîntător decît scena cu băştinaşul ieşit în faţa alaiului care îl ducea cu biciul pe Isus pe Golgota. Omul pe nume Ahasverus refuză să-l ajute pe Mîntuitorul căzut înaintea lui în praful uliţei. Poate evită Ahasverus, poate că se teme, poate că nu vrea, destul de bine că asupra lui se abate blestemul Domnului care-i promite un drum fără capăt …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Două pietre tombale

ON-LINE Revin în cimitirul evreiesc de pe Calea Lipovei. Am acolo mai multe amintiri vechi, una dintre ele este bacoviană: mă rătăcisem, într-o amiază tîrzie de noiembrie, cu poetul-boschetar Ghiţă Pruncuţ, minunatul romantic, aed şi Minnesang, ca aceia de pe vremea ilustrului Frederic I de Barbarosa, pe la birturile din Cartierul Între vii sau prin Freidorf. Acolo, pe la te miri ce bodegă, …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Nu va fi mai rău, dar nici bine nu putea fi

ON-LINE N-aş vrea, Doamne fereşte, să fiu cîrcotaş, nici intrigant şi cu atît mai puţin rău intenţionat, dar nu mă pot stăpîni să nu remarc faptul că imediat ce s-au arătat trupele sovietice prin preajma Timişoarei, imediat după ce primele cazărmi s-au umplut cu soldaţi şi ofiţeri ruşi, imediat ce poligoanele de tragere speciale s-au populat cu tancurile T 34 ale diviziei mecanizate sovietice, …

Citeşte articolul

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Strada evreilor cu perciuni din Fabric

Misterul se naşte te miri unde. Pe vremuri căutam, printre urzicile, rugul şi lăstărişul ce învăluiau zidurile ruinate ale cetăţii de la Şoimoş, intrarea în hruba care ducea spre camera de arme plină, credeam noi, cu halebardele celor care apărau de pe metereze curtea interioară cu balconul regal. Misterioase sînt şi cartierele cu oamenii lor. Sculptorul Ştefan …

Citeşte articolul