Nr. 543 (30)

A FOST   - Istorie furată la Lódz. Sîmbătă, 11 septembrie, a fost deschisă la Lódz cea de-a treia ediţie a Bienalei de Artă Fokus. La deschidere a luat parte şi artistul român Daniel Knorr. Lucrarea sa intitulată Istorie furată – Liberatea (2010) a căpătat forma unei „stafii a libertăţii“, montată într-o curte interioară pe strada Piotrkowska, la numărul 37. Bienala a fost …

Cu cîteva zile înainte de vizita Hertei Müller în România, în presa germană (şi cînd spunem presa germană ne referim la agenţiile de ştiri şi la cele mai influente şi prestigioase reviste şi ziare), apar informaţii despre un angajament semnat cu Securitatea, în 1961, de către scriitorul german Oskar Pastior, o personalitate preţuită în Germania şi în România. Oskar Pastior fusese prieten cu Herta …

Odată cu sfîrşitul verii – vacanţe, plimbăreală, gagicăreală – şi venirea toamnei – concerte, expoziţii, lansări de carte, cultură şi cultură, cum ar veni – încep să mîrîie şi cîrîie şi sindicatele. Şi jurnaliştii. Şi clasa politică intră în acţiune. Şi FMI-ul e cu ochii pe noi şi Guvernul român pe banii lor. Toată lumea intră într-un soi de luptă cu toată lumea. Şi …

Dan Ariely e profesor de economie comportamentală la MIT. Şi are un blog. Unde, în 15 septembrie 2010, scrie despre plagiat în lumea academică. În lumea lui academică, e bine să precizăm. Textul e aici:http://danariely.com/2010/09/15/ new-school-year-plagiarism-and-essay-mills. Omul e îngrijorat de proliferarea firmelor care oferă, contra cost, eseuri (referate s-ar numi la noi) pentru teme de casă. Ca să stîrpeşti sau, măcar, ca să te aperi, …

Era în primăvara anului 2005. Alături de Radu Ioanid, mă aflam pentru a doua oară la Palatul Cotroceni, în încercarea de a-l determina pe şeful Statului să condamne comunismul. Nu am fost singurul care a întreprins asemenea demersuri. Aş menţiona-o aici doar pe Rodica Palade, care a bătut aceleaşi drumuri şi a bătut la aceleaşi uşi ca şi mine, sau pe neobositul Sorin Ilieşiu, de …

Scriitoarea Herta Müller, laureata Premiului Nobel pentru Literatură în 2009, se va afla la Bucureşti pe 27 şi 28 septembrie 2010. Revista Observator cultural oferă, în acest număr al revistei, un interviu cu Herta Müller – completat cu reacţia scriitoarei la „cazul Oskar Pastior“, reacţie apărută în Frankfurter Allgemeine Zeitung. Sub semnatura Andreei Răsuceanu, a Danei Pîrvan-Jenaru şi a Iuliei Popovici, publicăm cronici la …

Editura Humanitas Fiction a publicat, vara aceasta, ultimul roman al Hertei Müller, Leagănul respiraţiei, apărut în 2009 în Germania, la Carl Hanser Verlag, cu cîteva luni înainte de a i se acorda Hertei Müller Premiul Nobel pentru Literatură. Este un roman despre prietenie şi teroare, despre ce înseamnă să „miroşi a depărtare“ şi să fii „încolţit din afară, găurit pe dinăuntru“, despre nevinovaţii care …

Acum aproape un an, fiind la Cracovia, unde am avut norocul să-mi petrec vacanţele de iarnă în vreo nouă ani din ultimii doisprezece, am primit vestea primirii Nobelului de către excepţionala scriitoare germană, născută în România. Mi-a făcut plăcere să văd cum vitrinele tuturor librăriilor se împodobeau cu portretele şi cărţile sale deja traduse. O traducere nouă avea să apară pînă să mă îndrept eu …

Un profesor de germană m-a întrebat nu de mult, la o seară dedicată scriitoarei: „Chiar Dv. ne-aţi spus ce simţ extraordinar al limbii are Herta Müller şi ce bine ştie româna. De ce mai e nevoie s-o traduceţi?“. I-am dat un răspuns oarecare politicos şi de aceea neinteresant. La începutul anilor ’90, Herta Müller a scris un superb eseu despre germanii ei de-aici …

Pînă în octombrie 2009, deşi în România, din scrierile ei, fusese tradus abia un sfert, Herta Müller nu era nicicum un scriitor necunoscut pe piaţa internaţională de carte. Dimpotrivă, cărţile ei fuseseră deja traduse în 25 de limbi. După Nobel, a crescut brusc şi aici interesul pentru o scriitoare care afară nu mai avea demult nevoie de nici un fel de prezentări. O …

E de bonton să o elogiem şi să o revendicăm pe Herta Müller după primirea Nobelului pentru literatură. Am scris, de altfel, suficient despre asta (chiar în paginile Observatorului cultural) ca să insist acum mai mult decît este cazul. Atît semi-ignorarea ei din ţară de dinaintea consacrării, cît şi succesul de astăzi constituie însă, pentru mine cel puţin, un motiv serios de reflecţie cu privire …

Un ritm continuu, interior, al vieţii în toate amănuntele ei, al unei lumi aparent inerte, agonice răzbate din fiecare frază a romanului Hertei Müller. Ca bătaia unei inimi uriaşe, colective, care oferă cadenţa întîmplărilor şi se deghizează sub diferite instrumente ce alcătuiesc o orchestră fantomatică, a cărei muzică funebră e însoţitoare a zilelor din lagăr: lopata de inimă, care „are lama de fier mare cît …

Pe coperta volumului Memoria, istoria, uitarea al lui Paul Ricœur este reprodusă o sculptură barocă, din biblioteca Mănăstirii Wiblingen (Ulm), în care este reprezentată o confruntare dintre Cronos ce încearcă să smulgă o filă dintr-o carte şi istoria însăşi, care opreşte gestul zeului cu mîna stîngă, în timp ce în mîna dreaptă oferă vederii propriiile-i instrumente: cartea, călimara şi stiletul. Această valoare de instrumente …

Ţara şi cealaltă ţară. Călătorie într-un picior e un roman-poem despre inadaptarea emigranţilor, a unei specii de emigranţi europeni cu totul aparte, care a încetat să existe cîndva, la jumătate de secol după cel de-Al Doilea Război Mondial. Emigranţi care se întorc în ţara de unde stră-stră-stră-străbunicii lor au plecat cu două sute de ani înainte – ţara acestor stră-stră-strămoşi în sensul cel mai vast …

De cîteva zile, presa germană ţine în atenţie cazul scriitorului Oskar Pastior, căruia i s-a gasit în arhivele româneşti un angajament cu Securitatea, semnat în 1961. Ştirea a fost răspîndită în întreaga presă germană de agenţia de presă DPA. Am publicat, într-o pagină anterioară, reacţia integrală a Hertei Müller, preluată din Frankfurter Allgemeine Zeitung. Prezentăm mai departe o scurtă revistă a presei germane …

- Multă vînzoleală retorică atunci cînd vine vorba de istoria ultimelor decenii de dinainte de 1989. Antedecembriste, cum ar veni şi ne tot place să clamăm. Spiritele se încing, apoi se destind şi, pînă la urmă, ca la noi la nimeni, se lasă cu şpriţ. La şosea, într-o cîrciumioară cu muşcate şi gherghine, sau la Carul cu Bere, unde unitatea românească se reface rapid, …

Ceasul bate unu jumătate. Noaptea. O umbră se prelinge pe caldarîm. Sau se sparge. (E, totuşi, caldarîm de Bucureşti, începutul anilor ’60.) Opintit în călcîiul umbrei, un om în pardesiu negru, cu gulerele ridicate, cu pălăria trasă pe faţă, se sprijină de zidul igrasios al unui gang. Îşi înfige o ţigară în colţul gurii. O aprinde. Îşi verifică ceasul. Trage din ţigară. Exală pedant, ţuguindu-şi …

În actele de la CNSAS ale lui Oskar Pastior (dosarul R 249.556) se găseşte un angajament de colaborare scris de mînă, datat 8 iunie 1961: „Subsemnatul Pastior Capesius Oskar Walter, născut la 20 octombrie 1927 la Sibiu, fiul lui Pastior Oskar Robert, de profesie reporter, angajat la Radiodifuziune, domiciliat în Bucureşti […], am recunoscut în cadrul anchetei că am scris poezii cu conţinut duşmănos şi …

Joi, 16 septembrie, începînd cu ora 18.00, la Institutul Cultural Român din Bucureşti a avut loc Colocviul Internaţional Vladimir Ghika – Dosar de existenţă. Acest eveniment dedicat personalităţii Monseniorului Ghika a fost organizat de Institutul Cultural Român în colaborare cu Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti şi cu Institutul Italian de Cultură „Vitto Grasso“. Dosarul biografiei exemplare a Monseniorului – în curs de elaborare pentru a …

De obicei nu mă uit la televizor şi nu citesc ziare. Consider că aceste activităţi constituie o pierdere de vreme. Am cîteva pagini de internet pe care le vizitez aproape în fiecare zi şi alte cîteva portaluri pe care le vizitez periodic. Nu am pierdut nici o ştire importantă în ultimii ani. Bineînţeles, importanţa unei ştiri e dată de interesele proprii, dar nu despre clasificări …

Cînd, în urmă cu nouă ani, cele două turnuri gemene din New York se prăbuşeau în urma coliziunii cu American Airlines 11 şi United Airlines 175, avioanele deturnate de o serie de terorişti legaţi de gruparea al-Qaeda, s-a configurat cu claritate geografia conflictelor mondiale din mileniul ce abia începea: o geografie structurată de un nou tip de război, cel împotriva terorismului. În numele acestui aşa-zis …

- Teatrul Maghiar de Stat, Cluj Măsură pentru măsură de William Shakespeare Regia: Matthias Langhoff Scenografia: Carmencita Brojboiu Sunet: Bodolai Balász Cu: Bogdán Zsolt, Keresztes Sándor, Varga Csilla Miercuri, 22 septembrie, vineri, 24 septembrie, ora 19.00 (avanpremieră)   - Teatrul Odeon, Bucureşti Blifat de Gabriel Pintilei Regia: Alexandru Mihail Scenografia: Laura Paraschiv Cu: Laurenţiu Lazăr, Angela Ioan, Mihai Smarandache, …

Între 10 şi 14 septembrie, Merlin Szinház din Budapesta a găzduit cea de-a XVI-a ediţie a Festivalului de Teatru Alternativ – DASZSZ – din Ungaria. Iniţial desfăşurat la Debrecen, DASZSZ a fost mutat intempestiv în Capitală din cauza restricţiilor financiare provocate de schimbările politice maghiare. Imposibil în România într-o formă similară, DASZSZ, cu cele zece spectacole de teatru şi dans prezentate, arată în ce măsură …

Pe 16 septembrie 2010, a avut loc la Muzeul Naţional de Artă Contemporană vernisajul expoziţieiItinerarii. Afinităţi. 10 fotografi spanioli. Evenimentul este organizat de Instituto Cervantes în colaborare cu MNAC, cu sprijinul SEACEX – Sociedad Estatal para la Accion Cultural Exterior. Expoziţia pe care o putem viziona la Bucureşti a făcut parte din programul cultural „Anul Spaniei în China“, care (iniţial) şi-a propus să aducă fotografia …

Din cînd în cînd, rămăşiţele unor zile trecute vin nechemate şi neştiute. Se mişcă într-un fel al lor, propriu şi misterios. Aşa se face că imaginea bunicului meu umblînd cu un boloboc după el m-a urmărit zile în şir, iţindu-se de după casele cu colombage de la Colmar sau în timp ce-mi beam cafeaua pe o terasă la Strasbourg, în la Petite France. Bunicul …

Dintre toate filmele lui Radu Muntean, ultimul dintre ele, Marţi, după Crăciun, e cel mai emoţionant. Dacă luăm în considerare că precedentele sînt Furia,Hîrtia va fi albastră şi Boogie, nu e puţin lucru. Fiecare avea cel puţin o secvenţă care-ţi îngheţa inima: bătaia din finalul Furiei, filmată de la acea distanţă de unde nu vezi detaliile, dar le intuieşti şi asta te înfricoşează, uciderea …

Furia, filmul de debut al lui Radu Muntean, ne-a exaltat, în noiembrie 2002, simţămintele cinefile, parcă mai puternic decît o făcuse, cu două luni înainte, Occidentul lui Cristian Mungiu şi poate chiar, în iunie 2001, Marfa şi banii de Cristi Puiu. Nu fiindcă şi-ar fi întrecut în calităţi predecesoarele, ci pentru că abia al treilea debut eminent pe parcursul a mai puţin de un an …

Purtînd un nume prestigios, încărcat de trimiteri la textele sacre ale creştinismului, bibliologia este, cum se ştie, domeniul cercetării cărţii, în general, şi a cărţilor vechi în special. Sub acest stindard generic s-a încetăţenit studierea aspectelor fizice ale obiectului livresc, în calitatea sa de obiect cultural. Dar arealul acesta de cercetare cuprinde şi istoria cărţii, şi studiul artei tiparului. În România, „secta“ bibliologilor – o …

ON-LINE   Editura Eagle Publishing House şi Societatea Română de Science Fiction şi Fantasy au demarat un proiect deosebit de ambiţios, colecţia „Seniorii Imaginaţiei“, o integrală a literaturii F&SF româneşti pînă la sfîrşitul secolului al XX-lea. Stăm de vorbă despre acest proiect cu Mugur Cornilă, directorul editurii, iniţiatorul acestui proiect. Cum ai ajuns la ideea integralei? Chiar va fi o integrală, veţi tipări tot ce-a …

ON-LINE   Nimic mai înspăimîntător decît scena cu băştinaşul ieşit în faţa alaiului care îl ducea cu biciul pe Isus pe Golgota. Omul pe nume Ahasverus refuză  să-l ajute pe Mîntuitorul căzut înaintea lui în praful uliţei. Poate evită Ahasverus, poate că se teme, poate că nu vrea, destul de bine că asupra lui se abate blestemul Domnului care-i promite un drum fără capăt …