Florin COLONAŞ

Expoziţia EGAL. Artă şi feminism în România modernă propune, în viziunea curatoarelor, „o lectură nouă şi complexă a artei feminine. Creaţiile primelor artiste din România li se alătură activitatea militantă pentru emancipare pe care acestea au desfăşurat-o ca parte complementară a unui întreg insuficient explorat pînă astăzi. Expoziţia reuneşte piese semnate de 21 de artiste, printre care Cecilia Cuţescu-Storck, Nina Arbore, Nadia Bulighin, Maria Ciurdea …

Zăresc din depărtare maiestuoasa faţadă a Palatului Mihail – Muzeul de Artă al Craiovei. Mă apropii cu o evidentă emoţie. În dreapta clădirii – siluetele a două gigantice macarale. Ce semnificaţie are prezenţa lor? Clădirea de-abia s-a renovat... O fi aceeaşi „cestiune“ precum cea cu autostrada! Din fericire, nu! Lîngă elegantul edificiu în stil clasic se va ridica o prea modernă construcţie, în formă de …

Lunile de toamnă, la Paris, sînt, prin excelenţă, cele ale marilor expoziţii de artă vizuală, între care un rol major îl au cele dedicate fotografiei. Păcat însă, evenimente de un tragism înfiorător – în care cîţiva sceleraţi, sub pretextul unor precepte religioase, alterînd spiritul unor texte sacre, omoară semenii sau, pur şi simplu, se aruncă în aer, cu o diavolească satisfacţie, luîndu-şi viaţa lor şi …

Elite Art Gallery a găzduit, cîteva săptămîni, expoziţia unui maestru al picturii româneşti, Ilie Boca. Intitulată Palimpsest, expoziţia de la Elite Art Gallery a etalat un număr bun de lucrări, cu forme suficient de variate, într-un joc armonios pe simeze. La această echilibrare a aranjării pe panouri, un rol important se cuvine încadrării tablourilor, ramele fiind prelucrate cu o deosebită atenţie, dintr-un material destul de …

Merituoasă iniţiativa instituţiei Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti de a o invita pe pictoriţa Paula Ribariu să organizeze una dintre ediţiile anuale, desfăşurate sub semnul Ziarului Neconvenţional, pe care Paula Ribariu îl editează în regie proprie, într-un tiraj confidenţial şi distribuire ultraselectivă. Expoziţia de la Mogoşoaia, girată de ochiul atent al Paulei Ribariu, prezintă, în cele şase săli ale parterului muzeului, lucrări în diverse tehnici ale …

În oraşul marilor instituţii europene, Strasbourg, s-a vernisat recent, în cadrul Muzeului de Artă Modernă şi Contemporană, expoziţia Tzara – l’homme approximatif, un adevărat itinerar sentimental-intelectual-artistic. Expoziţia rămîne deschisă publicului pînă pe 16 ianuarie 2016, fiind primul mare eveniment dedicat lui Tristan Tzara (1896-1963), cu prilejul Centenarului Dada. Numele lui Tzara, opera sa, recunoaşterea de care se bucură, consider că nu sînt suficient cunoscute în …

Dacă o sculptură, din lemn, a lui Brâncuşi, a costat 26 de milioane de euro, vă daţi seama cît costă Cuminţenia pămîntului, care este din piatră (sic!) – concluziona, doct, un ignorant în emisiunea despre preţul de achiziţie a operei marelui nostru gorjan. Emisiunea a fost transmisă de Realitatea TV, duminică, 18 octombrie. Să mai spunem că acea emisiune a fost realizată de Rareş …

Într-o după-amiază a unei zile prietenoase de toamnă, în 1947, la Bucureşti, mă îndreptam pe Şoseaua Ştefan cel Mare, acompaniindu-l pe tatăl meu, spre tipografia „Cartea Românească“, aflată la intersecţia cu Calea Dorobanţi, punct de răscruce cunoscut şi sub numele de „Roata lumii“, după un cunoscut magazin din epocă, care desfăcea coloniale şi delicatese, aflat în Blocul Volga.   Blocul avea acest nume după Cinematograful …

Păzea, vine Dada! Aşa suna sloganul înscris pe ecusoanele oferite spectatorilor, care veniseră, în seara zilei de 27 septembrie 2007, în sala elegantului teatru bucureştean Metropolis, de pe strada Mihai Eminescu. Avea loc premiera dramatizării corespondenţei dintre trei tineri, aflaţi în plină vîltoare întro mişcare de reîmprospătare a tendinţelor artistice. Primii doi, Tristan Tzara şi Marcel Iancu, se aflau la studii, la Zürich, iar cel …

Muzeul Naţional de Artă al României este deosebit de activ, în ultimul timp, prin secţia sa – Muzeul Colecţiilor –, care reuneşte laolaltă marile experienţe de viaţă ale unor pasionaţi colecţionari. După ce a oferit publicului expoziţia maestrului Corneliu Baba, Desemnurile ucenicului pictor, iată că acum Muzeul Colecţiilor organizează o expoziţie dedicată uceniciei, evoluţiei şi gloriei unei colecţii de artă care reprezintă o donaţie a …

În aşteptarea marilor retrospective pe care le va organiza Muzeul Naţional de Artă al României, iată o expoziţie care, fără să fie o retrospectivă, reprezintă un eveniment cultural de prim ordin. Expoziţia, alcătuită pe structura unei donaţii de 81 de lucrări, la care s-au adăugat opere din fondul instituţiei organizatoare, s-a închegat sub genericul „Constantin Popovici – seducţia modernităţii“.   Constantin Popovici (1936-1995) este cunoscut …

După 1958, cînd Armata Roşie a părăsit România, pe timpul „democratului“ Gheorghe Gheorghiu-Dej, a existat o perioadă în care orice grup mai mare de trei persoane era socotit în afara legii şi de acesta se ocupa acel Argus numit Securitate. Totul era, pînă în 1990, sub lupa partidului unic. Cu greu scăpa ceva ochiului şi urechii cenzurii. Printre aceste minuni putem afla şi un grup …

Omagiat anul trecut, la centenarul naşterii, prin două expoziţii care s-au desfăşurat la Biblioteca Academiei şi la Galeria Dialog, Alexandru Ţipoia este din nou în centrul atenţiei iubitorilor de artă prin lansarea unui somptuos volum, editat de ICR şi intitulat Muzica în arta lui Alexandru Ţipoia. Masivul volum, de peste 300 de pagini, cu texte în română şi în engleză – bogat ilustrat cu reproduceri …

Mai deunăzi, la drum de seară, Tele­viziunea Naţională (TVR), la jurnalul de ştiri, ne făcea cunoscut faptul că opera brâncuşiană Cuminţenia pămîntului, de­spre care nu se mai vorbise în ultimul timp, ar putea fi achiziţionată de către Statul român cu suma de două milioane de euro, adică dublul sumei oferite iniţial. Proprietarii lucrării, dar şi avocaţii ce-i reprezintă, consideră suma de-a dreptul ridicolă, fiind de …

Plecat cu raniţa în spate, hotărît să cucerească lumea, înzestrat cu energia omului de la ţară, care ştia că prin muncă poate să reuşească în viaţă, tînărul gorjean Constantin Brâncuşi ajunge la Paris, după un periplu cu multe oprelişti şi cu mari cazne. Poposeşte în oraşul mult visat într-o zi de sărbătoare. Se întîmpla pe 14 iulie 1904, cînd tot oraşul participa la serbarea Zilei …

Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană din Strasbourg găzduieşte, din 14 noiembrie şi pînă în 5 martie 2015, expoziţia Perahim – La Parade Sauvage, prima retrospectivă a artistului suprarealist român, stabilit în Franţa în 1969. În centrul oraşului, devenit astăzi simbol al Uniunii Europene, există o celebră cafenea, Aubette, decorată şi amenajată interior de Theo van Doesburg şi soţii Arp. Unde se poate simţi …

La sfîrşitul lunii octombrie, în prezenţa preşedintelui Franţei, François Hollande, a avut loc redeschiderea Muzeului „Pablo Picasso“ din Paris. Timp de cinci ani, porţile Hotel Salé au rămas zăvorîte publicului, care nu a putut admira operele marelui artist. A fost, parcă, un secol de aşteptare! De altfel, un alt mare muzeu parizian, iniţiat de către André Malraux, Muzeul Omului, aflat în Piaţa Trocadero, este închis …

Cu mai bine de jumătate de veac în urmă, urmăream, plin de uimire, înflăcărarea cu care Petru Comarnescu vorbea despre Brâncuşi. Figura sa leonină căpăta o aură mistică, pomeţii i se aprindeau, ochii aruncau fulgere, coardele sale vocale emiteau sunete cu amploare de trăznet asupra sălii încordate la maximum, veritabilă arenă în plină desfăşurare a coridei. Cu toate că era marginalizat şi nu putea semna …

La foarte scurt timp după abolirea monarhiei şi crearea Republicii Populare Române, în marea dragoste faţă de vecinul nostru de la Răsărit, a luat fiinţă, într-o clădire care-i aparţinuse familiei Kretzuleştilor, Muzeul Româno-Rus. Muzeul acela reprezenta, de fapt, un bazar a tot ceea ce se producea după Marea Revoluţie din 1917. În preajma plecării trupelor sovietice de pe teritoriul nostru, în 1958, s-a produs …

Adeseori, mi-a fost dat să aud, rostit cu aplomb, că studiul avangardei noastre s-a încheiat! Şi, argumentau aceleaşi voci, cunoaştem principalele momente ale mişcării avangardiste şi mai tot ce au făcut reprezentanţii ei de seamă, s-au scris suficiente lucrări cuprinzătoare, aşadar, ar fi un capitol aproape închis al culturii române. Să fie oare aşa? Avangarda, inclusiv cea de pe meleagurile noastre, nu poate fi interpretată …