Paul CERNAT

  Cu Eroticon. Tratat despre ficţiunea amoroasă, Mihaela Ursa se instalează confortabil în elita teoretică a generaţiei sale, după ce, în Scriitopia (2005) universitara clujeană arătase că e şi o autoare capabilă de creativitate şi imaginaţie conceptuală. Trebuie spus că, deşi coordonează de ceva vreme cercul studenţesc „Metacritic“ (pe unde au trecut cîteva speranţe şi chiar certitudini ale noului val de comentatori literari), Mihaela Ursa …

Am participat la Salon du Livre din Paris ca invitat al Institutului Cultural Român – Andrei Marga, într-o companie onorantă: Constantin Abăluță, Nicolae Breban, Al. Călinescu, Magda Cârneci, Mircea Dinescu, Ioana Drăgan, Teodor Dună, Ileana Mălăncioiu, Solomon Marcus, Stelian Tănase, Daniela Zeca Buzura, Adrian Cioroianu, Cristian Pârvulescu. Aş fi avut ocazia să particip şi în 2009, ca invitat al ICR-Patapievici, dar, din motive personale (în …

După monografia lui Ionel Necula, Aurel Cioran. Fratele din leprozerie (Criterion Publishing, 2009), Editura Eikon a publicat anul trecut un alt volum avînd în centru personalitatea lui Aurel Cioran (1914-1997): Fratele fiului risipitor. Autorii săi sînt Anca Sârghie – bibliolog din Sibiu, o apropiată, de cîteva decenii, a familiei Aurel şi Eleonora Cioran – şi Marin Diaconu, unul dintre cei mai avizaţi cunoscători şi editori …

Alex. Ştefănescu nu este numai un critic literar cu vechime, ci şi, de la un timp, politician, actual lider al PNŢ-CD Bucureşti. În calitate de om politic, s-a remarcat exclusiv prin galanteriile à la Theo­dor Baconsky adresate Elenei Udrea, cu ocazia unui pact de colaborare electorală la alegerile locale, asezonate cu observaţia că „dacă ar fi trăit, Eminescu ar fi fost membru PNŢ-CD“. Nu la …

E un paradox faptul că tocmai Lucian Boia, impenitentul deconstructor din ultimele două decenii al mitologiilor naţionale autohtone, a ajuns să genereze comentarii în flux continuu cu o carte despre… „specificul românesc“. De la dezbaterile despre „criza identităţii naţionale“ din anii ’90 (a se vedea, între altele, culegerea retrospectivă a lui Gabriel Andreescu, Naţionalişti, antinaţionalişti… O polemică în publicistica românească, Editura Polirom, 1996, cu texte …

Anul 2012 a fost, cu asupra de măsură, unul electoral (doar a fost, să nu uităm, şi anul Caragiale!). Iar editorial, în 2012 „alegerile“ au fost cîştigate detaşat de nonficţiune. Şi asta în pofida faptului că nici ficţiunea n-a stat rău, reabilitîndu-se spectaculos pe parcurs prin apariţia unor titluri – îndeosebi romane, dar nu numai – semnate de Simona Sora (în opinia mea, Hotel Universal …

Evoluţia evenimentelor care s-au succedat de la scrierea primei părţi a acestui articol mi-a confirmat, în parte, supoziţiile (negocierile de culise dintre Mircea Geoană şi emisarii lui Băsescu), dar mi-a infirmat predicţiile privitoare la nedesemnarea lui Victor Ponta. Presiunile externe au făcut inevitabilă soluţia desemnării sale. Rămîne să vedem care sînt clauzele ei, ca şi cauzele profunde ale acestui rezultat electoral aproape neverosimil.   Pentru …

„ARD a dus cea mai cumplită campanie de mistificare a adevărului din ţară, de manipulare a opiniei publice“, declara, într-un memorabil acte manqué, Vasile Blaga, copreşedintele Alianţei România Dreaptă, destabilizat de şocul rezultatelor de la alegerile parlamentare: un strivitor şi de puţini scontat 60%-16,5%. Afirmaţia sa, care voia să spună în fapt contrariul, ridică vălul mistificării de pe strategia propriei formaţiuni. În ultimul deceniu, PDL …

Debutul editorial (prea mult) aşteptat al lui Victor Rizescu, lector la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, este o construcţie fragmentară alcătuită din comentarii, studii, prefeţe şi postfeţe publicate în ultimii zece ani. Nu avem de-a face însă cu o „carte de articole“ pe teme de istoria ideologiilor politice şi/sau de istorie socială – „articolele“ sînt de fapt nişte microstudii critice experte, mai …

Avantajul stagiilor de mobilitate postdoctorală în ţări ale Uniunii Europene e acela că, pe lîngă studiul în biblioteci străine, te ajută să cunoşti mai bine – în măsura posibilităţilor – alte ţări. Şi, totodată, acela că îţi modifică întrucîtva perspectiva asupra propriei culturi. Am aterizat la Roma pe 30 iulie, într-o splendidă zi de vară, şi am decolat de pe acelaşi aeroport …

Nu fac parte din rîndul celor care – în loc de încă o carte la înălțimea Nostalgiei – așteaptă de la Mircea Cărtărescu un Nobel răscumpărător pentru complexele periferice ale nației. Din păcate, diminuarea literară a scriitorului, vizibilă pentru mulți dintre criticii din generația mea, n-a fost însoțită decît de paroxismul eforturilor întru nobelizare. Însă și mai deprimantă e transformarea Nobelului în psihoză colectivă, …

Mi-ar fi plăcut să scriu, în zilele acestea de cod roșu ideologic, despre memoriile-eveniment ale lui Ion Ianoși (pe care le aștept de multă vreme) sau despre alte cărți proaspete de sezon (cum ar fi publicistica open minded a Alinei Mungiu-Pippidi). Condiția cronicarului aflat pentru cîteva luni departe de țară este, adeseori, ingrată, chiar dacă are drept compensație distanța necesară studiilor de specialitate cu care, …

Dincolo de controversele privind paternitatea drepturilor de autor, anul trecut a reprezentat o perioadă fastă pentru editarea lui Emil Cioran. Nu mă gîndesc doar la premiera traducerii, la Hu­manitas, a unor manuscrise pînă de curînd inedite ale filozofului, precum Despre Franța și Îndreptar pătimaș II, ci, mai ales, la ediția critică – în Bibliothèque de la Pléiade de la Gallimard – a tuturor scrierilor cioraniene …

Recentele bulversări ale scenei politice autohtone mi-au adus în minte titlul unei broșuri polemice din anii ’80 a exilatului Victor Frunză despre regimul Ceau­şescu: Cît mai poate trăi un cadavru politic? În cazul de față, mutatis mutandis, cadavrul politic este cel al președintelui suspendat Traian Băsescu, indiferent de modul în care Curtea Constituțională va soluţiona (sau nu) problema spinoasă a actualizării listelor de alegători de …

Multdiputata chestiune a plagiatului din teza de doctorat a premierului Victor Ponta a marcat o premieră în viața publică românească: pentru prima dată un scandal politic la vîrf are drept instrument și suport mediul academic autohton. Din păcate, el nu va contribui la însănătoșirea acestuia din urmă, aşa cum ne dorim toţi cei care ne confruntăm an de an cu fenomenul respectiv. Şi asta …

După restituirea prozei din Aşteptând ceasul de apoi (2010) şi Tinereţe ciudată şi alte scrieri (2011), al treilea volum din Seria de autor „Dinu Pillat“ începe recuperarea studiilor şi articolelor de critică şi istorie literară ale unui autor cu destin frînt. Pentru că, dacă în cazul poeţilor sau prozatorilor cenzuraţi sub regimurile totalitare există şansa ca literatura lor reprimată oficial să iasă la lumină ca …

Gestul debarcării lui Augustin Buzura din fruntea ICR riscă să se întoarcă împotriva celor numiţi în locul echipei sale în decembrie 2004 pe criterii politice. Cu precizarea că Buzura & Co nu se implicaseră în campanii ideologice pro-Iliescu; totul li s-a tras de la debarasarea de revista Dilema. Iar prezenta tentativă de reorganizare e iniţiată de noul guvern, nu de către preşedintele ţării, gest cu …

Scurta istorie… a lui Mihai Zamfir poate fi privită ca un best off stilistico-estetic al literaturii/scriitorilor români din secolul al XIX-lea, dar şi ca un manual de lux, în care fiecare capitol „monografic“ vădeşte plăcerea de a sintetiza personalitatea scriitorului „monografiat“ prin ti­tluri sentenţioase, expresive. Costache Conachi, care deschide seria, devine (nu fără sugestii psihanalitice…) Părintele găsit al poezie româneşti, Cârlova – Primul erou romantic, …

O nouă istorie a literaturii române, şi încă una purtînd semnătura prestigioasă a profesorului Mihai Zamfir, nu avea cum să treacă neobservată. E drept, ecourile primei părţi deja publicate au fost sensibil (şi previzibil) mai puţine, ca şi controversele, decît cele pe marginea Istoriei critice… a lui Nicolae Manolescu, al căror număr l-a depăşit cu mult inclusiv pe al celor prilejuite, în 1941, de marea …

Să ne imaginăm o clipă cum ar suna, pentru un librar care se respectă, solicitarea unui cumpărător oarecare: „Cumpăr şi eu Morţii Mă-tii“. Sau cum ar reacţiona o editură mainstream în faţa propunerii de publicare a unui asemenea titlu (sîntem mult mai puţin emancipaţi decît ne place să credem…). Deja, în 2010, organizatorii Tîrgului Gaudeamus i-au cenzurat romanului cu pricina ti­tlul în revista-program: nu era …