Într-o sală golaşă din Muzeul Comunismului Românesc, pe maşinăria totalitarismului de generaţia a doua se depune încet praful. Societăţile totalitare de prima generaţie – Germania lui Hitler, Rusia lui Stalin, Italia lui Mussolini, Ungaria lui Horthy, România lui Antonescu, Spania lui Franco, China lui Mao – reprezintă variante neaoşe de dictatură născute din mişcări politice autohtone şi diferă considerabil în ideologia …
În eseul său compact şi elegant Memoria ca remediu împotriva răului, Tzvetan Todorov observă că un număr de naţiuni vestice au introdus „Legi ale Memoriei“, de exemplu cele care interzic negarea Holocaustului, dar notează că efectul acestor legi lasă de dorit. Numărul de manifestări ale răului – războaie, masacre, tortură, teroare etc. – nu a scăzut, ci, dimpotrivă, pare în creştere. Cu alte cuvinte, memoria …
Unde este înţelepciunea pierdută în cunoaştere? Unde este cunoaşterea pierdută în informaţie? T.S. Eliot Într-un comentariu recent referitor la problemele legate de deconspirarea relaţiilor dintre unii scriitori de marcă şi Securitate, Lucia Hossu-Longin îl citează pe Bellu Zilber comentînd vorbele lui Mişu Dulgheru, unul dintre anchetatorii săi: „Ascultam halucinat visul unui securist. Vedeam oraşul dosarelor, cu blocuri înalte, străjuite de oameni înarmaţi, cu nesfîrşite …
Am fost întrebat recent de ce nu avem o gamă mai largă de opţiuni şi părem a fi limitaţi la a alege între alternative de dreapta şi de stînga, cu rădăcini în sistemele totalitare care ne-au devastat în trecutul apropiat. Voi încerca să răspund din punctul de vedere al psihologiei sociale, poziţionat la joncţiunea dintre individ şi societate, la nivelul la care fenomenele sociale sînt …
Cum a devenit acceptabil să furi? Ce s-a întîmplat cu ruşinea şi vinovăţia, mecanismele prin care societatea inhibă şi controlează comportamentele indezirabile? Cum a fost ridicată ideea de „a te descurca“, o variantă a principiului „scopul scuză mijloacele“, la rangul de virtute morală? Vasile Morar scrie despre moralitatea elementară, cea pe care o primim în fragedă copilărie şi care, după ce este interiorizată, …
Noi descoperiri medicale şi terapeutice în domeniul memoriei fac posibilă atît îmbunătăţirea ei semnificativă, cît şi modificarea ei. Valenţa emoţională şi intensitatea reacţiilor emoţionale asociate cu o memorie specifică pot fi estompate sau modificate. La rîndul ei, după cum susţine Alexandre Erler, posibilitatea de a modifica memoria ridică problema autenticităţii: cum putem fi siguri că trăirile noastre sînt veritabile şi nu plăsmuiri, din moment …
Mă descopăr în faţa noii constituţii Mă înclin în faţa noii revoluţii. Cad în genunchi şi mă rog Să nu fim înşelaţi încă o dată. The Who Membrul-fantomă este un fenomen cunoscut în unele cazuri de amputare: senzaţii de durere, cîrcei sau mîncărime persistă în membrul inexistent. Marele neurolog Ramchandran a inventat un tratament deosebit de ingenios al acestei probleme: cutia cu oglinzi. Pacientul îşi …
Eseurile publicate pînă acum înObservator cultural constituie o încercare de a aplica principiile psihologiei personalităţii şi ale psihologiei sociale fenomenelor culturale şi sociale caracteristice perioadei de tranziţie către o societate deschisă. Ele nu constituie o demonstraţie riguroasă, ci sînt mai degrabă o încercare de a crea un context teoretic pentru explicarea distorsiunilor observabile în viaţa zilnică, în normele de comportament, în etică şi cultură. În …
De ce bebeluşii francezi devin adulţi francezi, iar bebeluşii japonezi devin adulţi japonezi? Procesul de dezvoltare a identităţii şi de asimilare culturală nu este aleatoriu, ci sistematic. Erickson a demonstrat că societăţile şi culturile care le reprezintă manipulează regulile de creştere a copiilor în aşa manieră încît să ducă la dezvoltarea de tipuri de personalitate care să …
Vom încerca să adresăm întrebarea dacă distorsiunile observabile în societatea românească contemporană sînt efectul interacţiunii dintre trauma reprezentată de viaţa în societatea comunistă totalitară şi mecanismele psihologice de apărare declanşate de nevoia de adaptare la evenimente extreme, tendinţa de autojustificare şi tendinţa universală de a atribui menire evenimentelor din viaţa noastră. Un prim pas ar fi să stabilim dacă varianta românească a comunismului totalitar poate …
Cum am ajuns la situaţia prezentă? Vulgarizarea culturii, decăderea limbajului, deteriorarea normelor morale şi a societăţii civile, grosolănia şi suspiciunea prezente pretutindeni constituie o etapă obligatorie în dezvoltare sau sînt manifestările unui proces patologic? Haosul e confundat cu libertatea şi corupţia cu iniţiativa. Succesul în afaceri are două variante dezirabile: ţeapa şi tunul, iar corupţia e transformată într-un mecanism …
Criticul de cinema David Denby remarca în revista New Yorker că filmul lui Corneliu Porumboiu, Poliţist, adjectiv e caracterizat – ca şi alte filme de marcă româneşti – „de o grosolănie şi suspiciune atotprezentă, mahmureală plină de rea-voinţă a statului poliţienesc“. Cuvîntul „mahmureală“ este definit în DEX, oarecum tautologic, ca „faptul de a fi mahmur, lipsa de bună …
Istoria abundă în evenimente care pot fi descrise ca aparţinînd categoriei morale de Rău. Holocaustul este cel mai reprezentativ exemplu, alte exemple semnificative includ Genocidul Armenesc, diferitele Gulaguri, Cîmpurile Morţii din Cambodia, Rwanda, Darfur, dacă ne limităm numai la secolul al XX-lea. Fiecare dintre aceste evenimente a fost posibil din cauza participării voluntare a omului de rînd. …
