Tudor BANUŞ

Old New Age   Cu două corzi, n-am mai văzut ghitară veche; n-am văzut, din Evul Mediu, portativ din patru linii; n-am văzut un şoarece exhortativ ca un mormon din Mississippi, care să bată langa,-n borul sombreroului unui hippie (după ce,-ntr-însul, face pipi), o ditai tobă; n-am văzut …

  Perechea regalinacee       Suflaţi în flaute şi bugle*! Ăsta make-up, într-adevăr: mai multe bucle decît păr, mai multe panglici decît bucle; decît urechi, mai multe căşti; rimelul, doldora pe gene, pleoapa-n lacrimi erogene, scăldîndu-i-o; mai multe măşti decît obraz… Pe lîngă perle, la gît, o nobilă brăţară cum au reginele-ntr-o ţară exotică... Şi se-aud mierle …

Perpetuum mobile       Domnişorii cei ce trec de doi ani, domnii şoricei se fac şobolani.   Domnişorii cei mai mari de doi ani, domnii şoricei se cam fac golani.   Domnişorii cei ce se fac golani, domnii şoricei au şi gologani.   Domnii şoricei, …

Crai bătrîn       Bătrîne crai, cîtă oroare de vidul ce-o să te omoare cînd n-o-s’ mai ai cu ce-s’ te-ncònjuri: cadîne ca nişte eponjuri de moi, de-adînci, de sugative de mucilagini şi salive (cu mărgeluţe şi exsangue), de ce e il perfetto sangue în Cîntul XXV al Purgatoriului.  –                            Din cinci, cîte-are, la o mînă, insu,-l …

Vieux satyre   „ – Vieux Satyre! Zise brutarul pe franţuzeşte. [...] Din grupul ce-l înconjura, strigară femeile: «Porc bătrîn!»” (Tudor Arghezi, Moş Niculae)   Cîinii, de obicei, nu-s porci (sau nu sînt astfel pînă mîine!), dar pot, cu ei, să dea un corci care se cheamă porc de cîine; „de“ e-o particulă, se ştie, nobiliară, dar un …

Daphne „În fabula verde şi caldă-a naturii tu crengi ai, iubito, nu braţe...“                              (Lucian Blaga) În fabula naturii, caldă şi verde, ploaia cînd o scaldă, iubita,-n loc de braţe, are crengi vajnice spre-mbrăţişare, şi-arborescentă-nfăţişare, – ca Daphne, ce-a ajuns acolo unde n-o poate-ajunge-Apollo, putînd, cel mult, ca în genunchi să cadă,-mbrăţişînd un trunchi (cum stranii dendrofili în rut, …

Frigonometrie     În matematică, o sferă e-o minge care nu mai speră; figura, însă, ce aspiră numeşte-se, fireşte, spiră. La ce aspiră spira, oare? La rangul unei curbe tandre în chipu-acelor copilandre pe care,-n alte vremi, feacii le zămisleau… La coridoare, studiate şi de Fibonacci, de-a lungul cărora nu doare nimic, cum nici într-o cochilie de Helix felix, din aprilie pînă-n …

De un amar de vremi…     De un amar de vremi încoace, naturii-i place să se joace: ignoră orice calapod şi scoate un cefalopod, în loc de ce-ar fi fost un om: un cap (ca-n Caspar Schott?) pe ambe- le-i laturi, prevăzut cu gambe, care fumează sub un pom, cu gîndul la mizeria-i proprie şi la o viaţă …

  Coincidentia Oppositorum       I   Puterea-nseamnă, mă-nţelegi, ca tu şi-alţi cîţiva viceregi să vieţuiţi ca-n ţara-n care găini sau gîşte încă ne- puse în oală sau frigare, te-mbie-n cor: „Mănîncă-ne!“.   De-aceea trebuie să ai, oricînd, oriunde-n acest Rai, asupră-ţi, bine ascuţit, pe lîngă casnicul trident ce-i furculiţa, un cuţit, …

Scriticul & Anartistul         Ceea ce-i leagă nu e cearta asupra artei – e chiar arta, sau ceea ce e, pentru casta lor pseudorebelă, asta, – fi’nd mult de cînd un urinoar scandaliza (cum, altădată, un nud de-alde Manet, Renoir & Comp); şi care de cînd, iată,   stă-n …

Visul întraripat       Nici cabluri, nici curent, nici prize nu-ţi trebuie, ci doar un cap, pentru-o cutie cu surprize, – un cap de om autonom; tăiat nu, însă, de casap, ci paşnic, din carton (plus pap şi cîlţi), cu foarfecile, – care poate aduce-a orice cap: al …

BURN-OUT       Uzat, buzat, dezabuzat, un specimen de call-girl, iată, pe-un keyboard strîmt s-a aşezat să-şi tragă sufletul... O fată ce-aduce-a o Lucrezie Borgia a tehnicului nostru ev, originară din Cyborgia (dacă-mi permiteţi să relev acest detaliu) şi coafată cu mufe, prize, cabluri-scart, fasunguri, ştechere, – o fată pe care unii şi-o împart cu alţii,-atunci cînd li …

Web-girl începe cu @ şi de-ar avea păr, ar fi blond; atuu-i maxim, însă, e că ea-i un triplu dublu v [www], nu că aduce cu un velo- ciraptor colorat, ca or’ce găină jumulită,-n yellow. Ea are-antene şi ruaje, contoare, piercing, tatuaje, nickname hispan: Maria-Juana, pentru că oricărei mahorce va să-i prefere marijuana. În juru-i zumzete şi bipuri ca împrejuru-oricăror VIP-uri se-aud; se-aude şi Web-girl …

WEB-GIRL (sau Viitorul anterior)      Web-girl începe cu @ şi de-ar avea păr, ar fi blond; atuu-i maxim, însă, e că ea-i un triplu dublu v [www], nu că aduce cu un velo- ciraptor colorat, ca or’ce găină jumulită,-n yellow. Ea are-antene şi ruaje, contoare, piercing, tatuaje, nickname hispan: Maria-Juana, pentru că oricărei mahorce va să-i prefere marijuana. În …

    Post Festum     Acum, că a trecut Crăciunul,cu Andersen, cu Fraţii Grimm, încît n-a mai rămas nici unul cu-al cărui tuş să înnegrim zăpada paginii, – iar lupul nu ne mai sperie, Isegrim (cumătru fără nici un scrupul, cum ni-i pe plac să-l ponegrim);   nici domnu-n cizme cu jambiere …

    Stăpînul lumii       Coada-i porneşte de la noadă cum, de altminteri, orice coadă; mai straniu-i că-i din cărţi de credit făcută, – astfel că deviza poate să-i fie: NIL IMPEDIT, devizele fiindu-i viza cu care circulă haihui prin lumea care e a lui.   Invulnerabil, – nici un morb nu-l paşte, după cum …

  La belle du seigneur             Cum aş putea să-ţi spun eu ţie     că asta nu-i acrobaţie? Cum aş putea, nu peste umăr, să-ţi spun că ăsta nu-i un număr de circ, – în timp ce,-n juru-ţi, circul tot mai febril şi-ţi spun că circul acesta (spun, …

  Tinereţea lui Arhimede           A întîlnit-o, oare, june,-n  Alexandria, în Egipet, cînd născocea un cric, un scripet şi alte alea?... Nu se spune-n cărţi, dar se poate presupune, femeia-pasăre fi’nd un vechi idol, – ce-o făcea pe muza lui Arhimede, în Egipet; iar geometrul, suflet bun, o luă acasă,-n Siracuza, cînd, după el, dădu lung ţipet.   …

TANDEM. Mulţumirea cea de sine

O nouă rubrică bilunară susţinută (cu un desen) de Tudor Banuş & (cu o poezie) de Şerban Foarţă; rezultatul acestei întîlniri artistice: TANDEM

  Mulţumirea cea de sine                                                     A fost odată un domn ud ce ţopăia-n delir şi nud pe-un plaur garnisit cu papuri, de parcă nişte etnohapuri ar fi tras el, pe nări sau gît; fără pereche de urît, dar cu un zîmbet larg, – nu doar întredeschis ca un fermoar, ci şi cu zimţi ca fierăstrăul ce-i spinteca în două hăul lăuntric, …

O vizită la Stockholm, în vara acestui an, datorată intensei activităţi artistice și literare a Institutului Cultural Român din această fascinantă capitală, condus de activul şi eficacele director Dan Shafran, a fost revelatoare pentru mine în mai multe privinţe. În principal, e vorba de artă, și despre asta vă voi vorbi în cele ce urmează. Voi menționa, în treacăt, surpriza naturii nordice, alta decît cea …

« Pagina anterioarăPagina următoare »
object(WP_Term)#13187 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }