Editorial

Trei ştiri despre şcoală şi o scrisoare

Prima ştire: abandon şcolar Mediafax, 1 iunie 2010: Criza economică a dus la creşterea numărului copiilor săraci din România la peste 350.000, dar şi la triplarea ratei abandonului şcolar, circa 40.000 de copii, majoritatea din mediul rural, renunţînd în fiecare an să mai meargă la şcoală, susţin reprezentanţii World Vision România. World Vision România atrage atenţia că în …

Citeşte articolul

Literatura română şi criza

Am făcut săptămîna trecută, invitat fiind la emisiunea Vorba de cultură, realizată de Ema Stere, la Radio România Cultural, o pledoarie pentru literatura română. Am rostit vreo 20-30 de nume de scriitori care au publicat în ultimul deceniu, indicînd şi titlurile volumelor lor. Cred că este o datorie, ca jurnalişti culturali, să susţinem aceste nume, ce compun literatura …

Citeşte articolul

Highway to Hell

Mame revoltate şi micii lor purtători de pamperşi, pensionari famelici, profesori, medici, foşti deţinuţi politici, veterani de război. Ce au toţi aceştia în comun? Sînt victimele unor erori de comunicare. Faptul că se regăsesc pe o curbă a foamei care ocoleşte Cotroceniul şi Victoria, dar care a fost decisă pe axa celor două palate, este doar un detaliu …

Citeşte articolul

Vinovaţi fără vină

Cu ce sînt vinovaţi profesorii, medicii, poliţiştii, funcţionarii publici că le scad lefurile? De ce s-a ajuns aici, la această măsură disperată, Guvernul aflînd cu stupoare (cred că Emil Boc s-a chinuit mult pînă cînd a avut revelaţia unei visterii goale) că nu mai sînt bani pentru plata bugetarilor şi a pensiilor? Ce fel de economişti, finanţişti, …

Citeşte articolul

Trebuie să ne indignăm?

OK, am înţeles, domnule Tismăneanu! E în regulă, domnule Ioan T. Morar! Aţi găsit încă un turnător al Securităţii, pe Adrian Marino, şi trebuie să luăm atitudine. Prin urmare, ce trebuie să facem? A, da, să spunem despre Marino că a fost „delator“, „turnător“, ca a avut două nume de cod, că a „acceptat misiunile Securităţii ca trimis …

Citeşte articolul

Despre impostură

Facem, deocamdată, cîteva precizări generale. Conform dicţionarelor, impostura înseamnă înşelătorie, minciună, şarlatanie, escrocherie, potlogărie, coţcărie. Impostura este vastă, impostura domină, impostura e în toate domeniile şi în toate zările. Sîntem sufocaţi de impostură. Unde întoarcem capul ne izbim de modul acesta vivant: impostura. Impostura poate foarte uşor să devină prefăcătorie. E calea prin care impostura se …

Citeşte articolul

De recitit. Geometrie şi fineţe

În ansamblu privind lucrurile, regăsim mereu un raport evident sau subiacent, dialogic şi uneori chiar polemic, între reflecţie şi spontaneitate, între distanţă şi intimitate, între luciditate şi sensibilitate, între clasicism şi romantism, respectiv între neoclasicism şi modernism. Mi s-ar fi părut posibil să reunesc aceste dualităţi sub egida uneia singure, formulate în plin secol al 17-lea, …

Citeşte articolul

Polonia, o ţară unită

Polonezii au uitat de disputele politice. Au uitat sau n-au mai dorit să le exhibe în acest moment tragic. În toată Polonia, oameni, indiferent de orientarea politică, îşi plîng preşedintele, îi plîng pe cei aflaţi în avionul prăbuşit la Smolensk. Lech Kaczynski era la final de mandat, primul mandat ca preşedinte al Poloniei, ales în 2005. …

Citeşte articolul

Greva foamei şi statul de drept

Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, dl Doru Mărieş, se află în cea de-a 79-a zi de grevă a foamei, pentru adoptarea Legii Lustraţiei şi pentru aflarea adevărului despre genocidul din decembrie 1989 şi fratricidul din iunie 1990. La ora la care scriu aceste rînduri, dl Doru Mărieş este internat în spital. Nenumărate asociaţii, societăţi şi persoane publice, ostile, dar şi …

Citeşte articolul

Premii pentru literatură

Ediţia de anul acesta a Premiilor revistei noastre, cea de-a patra, a avut o încărcătură specială, dat fiind că la sfîrşitul lui februarie s-au împlinit zece ani de la apariţia primului număr al Observatorului cultural. Zece ani de-a lungul cărora am încercat să construim un profil cultural distinct, aducînd în prim-plan cărţi, autori, evenimente, proiecte, personalităţi autohtone şi …

Citeşte articolul

Dacă ar fi trăit Hannah Arendt…

Imediat după ce rezultatele alegerilor prezidenţiale au fost validate, viaţa noastră publică, departe de a se „aşeza“, a cunoscut o efervescenţă comparabilă, ca intensitate, cu „neaşezarea“ perioadelor electorale. De departe, fenomenul cel mai îngrijorător – dar şi cel mai relevant pentru o eventuală „fiziologie“ a politicianului contemporan – este traseismul politic, legitimat la cel mai înalt nivel prin …

Citeşte articolul

Simulacrele dezbaterii intelectuale

Imaginaţi-vă cîmpul dezbaterii publice ca o infinită reţea de semne, ca o imensă suprapunere de „platouri“ de reprezentare ce desemnează eterogenitatea discursurilor culturale, politice şi sociale din spaţiul românesc. Dincolo de neajunsurile limbajului, imposibilitatea constituirii unui spaţiu performant şi activ al dezbaterii publice este cauzată de un fenomen asemănător simulacrelor lui Baudrillard. În spaţiul dezbaterii publice româneşti, …

Citeşte articolul

Cînd ştiinţa şi conştiinţa devin cantitate neglijabilă

Ce s-ar mai putea spune după apariţia Hotărîrii privind modificarea şi completarea H.G. nr. 1372/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (din 23 februarie 2010)? Ce s-ar mai putea spune, după ce sîmbătă, 27 februarie, prim-ministrul Emil Boc a emis o Hotărîre prin care îi numeşte în funcţiile de …

Citeşte articolul

Ştiaţi că Florin Şerban a urmat filozofia?

Florin Şerban, regizorul de 35 de ani care a cucerit Ursul de Argint la Berlinală, pentru filmul de lungmetraj Eu cînd vreau să fluier, fluier, a urmat Facultatea de Filozofie a Universităţii „Babeş Bolyai“ din Cluj, a avut o bursă în Statele Unite, tot în domeniul umanist, şi s-a întors acasă pentru a face film (gurile rele spun …

Citeşte articolul

Oportunism pentru eternitate

Dulcea pasăre a anticomunismului cu brevet

Am publicat, săptămîna trecută (11 februarie), un Apel la susţinerea publică a lui Marius Oprea, adresat primului ministru Emil Boc, semnat de un mare număr de personalităţi publice. Pe site-ul revistei noastre am postat, pe măsură ce le-am primit, textele de susţinere venite din partea unor istorici de renume ai comunismului, precum Stéphane Courtois şi Catherine Durandin, dar şi intervenţia doamnei Doina Cornea în sprijinul …

Citeşte articolul

Recitiri. Şase feluri de a muri

Domnule Oprea, prin prezenta vă informăm că moartea există. Şi nu doar cum susţineţi dumneavoastră, autorul oarecum confuz şi pe alocuri inexact al acestor rînduri. Noi o cunoaştem ca atare şi vrem de la bun început să vă explicăm că aceste cuvinte nu ne aparţin doar nouă, dar ne bucurăm de tăcerea care ne-a învăţat pe această lume …

Citeşte articolul

Cine(n-)are nevoie de Marius Oprea

În martie 2006, în răspăr cu opinia generală, împărtăşită deopotrivă de politicieni şi de unii dintre reprezentanţii societăţii civile, Marius Oprea, actualul preşedinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCR, azi IICCMER), pleda răspicat pentru necesitatea condamnării comunismului: „Foarte multă lume se întreabă dacă mai este necesară acum, la 16 ani de la revoluţie, condamnarea comunismului. Eu spun că da şi mă bazez pe …

Citeşte articolul

Turbulenţe. Urmează limpezirea?

Se vorbeşte, în aceste zile, despre „criza presei“; mai ales printul ar fi în mare suferinţă. Au fost şi pe VoxPublica exprimate mai multe îngrijorări (Alexandra Bădicioiu, Dragoş Stanca) despre momentul de cumpănă în care se află presa scrisă. Oricît avans ar fi luat Internetul, nu cred că trebuie să ne înnegrim evoluţia şi să ne aruncăm singuri …

Citeşte articolul

Ghinionul şi premeditarea

„Ce rău îmi pare că naţia asta a noastră e aşa de ghinionistă! Eram aşa de aproape de adevăr, că puteam să punem mîna pe el şi am pierdut trenul!“ le spunea Corneliu Coposu surorilor sale, cu doar cîteva zile înainte de a se stinge. Hazardul joacă uneori rolul unui regizor inventiv. Cuvintele rostite de Corneliu Coposu mi-au …

Citeşte articolul

Exasperări contemporane

Oricît de deplorabilă mi s-ar fi părut prestaţia jurnalistică a domnilor Patapievici şi Mihăieş – preşedintele şi vicepreşedintele Institutului Cultural Român – de-a lungul ultimilor trei ani, nu mi-aş putea permite să arunc asupra întregului ICR anatema unei opinii negative. Nu mi-aş putea permite şi nici nu mi-aş dori să fac acest lucru din (cel puţin) două …

Citeşte articolul