ÎNVĂŢĂMÎNT

„Ministerul Educaţiei a dat liber la copiat“. Interviu cu Gheorghe RĂDULESCU

Gheorghe Rădulescu, profesor de limba şi literatura română la liceul „George Enescu“ din Bucureşti, a refuzat, în timpul bacalaureatului, să mai corecteze lucrări, afirmînd că tezele sînt copiate. Gheorghe Rădulescu a fost primul profesor din ţară care a atras atenţia că bacalaureatul din 2008 este viciat, a vorbit, n-a închis ochii în faţa probelor flagrante. Aşadar, avem un profesor care s-a încumetat să se opună …

Citeşte articolul

În atenţia partidelor politice: profilul viitorului ministru al Educaţiei

Să ne amintim: „Absolvenţii noştri vor obţine diplome recunoscute în orice ţară membră UE, putîndu-se bucura de avantajele unui loc de muncă acolo“, grăia cu mîndrie şi emfază, pe la o conferinţă din 2004, una dintre diriguitoarele educaţiei din România. Conferinţa era organizată în jurul temei asigurării calităţii educaţiei în învăţămîntul liceal, iar citatul este din Evenimentul zilei. …

Citeşte articolul

Evaluare şi evaluatori

Recentele discuţii despre subiectele de la bacalaureat, care nu ţin seama de programa şcolară, nu reprezintă altceva decît o acutizare periodică, repetată an de an, a unei maladii cronice de care suferă o instituţie a cărei prestaţie lasă de dorit nu de ieri-alaltăieri. O maladie ale cărei simptome – corupţia şi competenţa discutabilă – îi afectează pe elevi …

Citeşte articolul

Scrisoare deschisă către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi către universităţile din România

Avînd în vedere că examenul de bacalaureat reprezintă unul dintre criteriile de selecţie a candidaţilor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, Consiliul Facultăţii a luat în discuţie, în data de 7 iulie 2008, diversele disfuncţionalităţi ale acestui examen naţional, semnalate de opinia publică şi de mass-media în ultima vreme. În acest sens, în urma discuţiilor purtate …

Citeşte articolul

Învăţămîntul românesc, între titluri academice şi vorbe de ocară

În acest număr al revistei, publicăm noi articole care tratează probleme ale învăţămîntului românesc: Măi, fetiţo! – despre cum un apelativ minimalizator agresiv, aruncat aiurea, denotă o carenţă gravă în şcolile noastre –, articol al Dumitriţei Stoica, profesor la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“ din Bucureşti, şi Tiparniţa preşedintelui şi doctoratele – despre cum (şi dacă) se poate îmbunătăţi …

Citeşte articolul

Măi, fetiţo!

E varianta soft a deja istoricei formule măi, animalule. Măi, fetiţo ar putea fi adresată unei jurnaliste tinere şi sîcîitoare, dar mahalaua noastră galopantă a găsit între timp o alta, cu conotaţii sexuale mai evidente (ştiţi dumneavoastră care formulă). Nu ştiu cît de frecvent este întrebuinţată în familii, dar am auzit-o adesea în şcoală. Există, de asemenea, forma …

Citeşte articolul

Tiparniţa preşedintelui şi doctoratele

Cum (şi dacă) se poate îmbunătăţi procedeul de acordare a doctoratelor

Discursul preşedintelui Băsescu la primul Congres al Uniunii Studenţilor din România a avut darul să producă agitaţie în toate mediile intelectuale din ţară. A fost urmat de luări de poziţii dintre cele mai diverse, de la critica făcută de fostul preşedinte Constantinescu (după care preşedintele nu ar avea pregătirea academică necesară pentru a analiza situaţia învăţămîntului românesc) şi …

Citeşte articolul

Viciile ascunse si vizibile ale educatiei

S-a vorbit foarte mult in ultima vreme despre noua strategie privind reformarea si dezvoltarea sistemului de invatamint romanesc in urmatorii ani. Propusa sub forma de Pact National pentru Educatie, strategia pe termen lung enunta principiile generale pe baza carora ar trebui gindit sistemul de invatamint din Romania: modernizarea institutiilor de educatie in perioada 2008-2013, asigurarea de la bugetul statului a minimum 6% din PIB pentru …

Citeşte articolul

Formarea de profesori de limba romana ca limba straina

O necesitate in sistemul educativ romanesc

Intre specializarile asigurate de facultatile de litere din Romania figureaza asocieri intre limba romana si diverse limbi straine cu circulatie mai larga sau mai restrinsa, intre limba engleza si romana, respectiv o alta limba straina. Prin urmare, studentii care aleg ca specializare principala sau secundara limba romana vor putea deveni (si) profesori de limba romana. in prezent, publicul educabil de catre profesorii de limba …

Citeşte articolul

Cum se vede scoala (la televizor)

Este deja o fatalitate ca dezbaterile publice televizate pe tema invatamintului sa lase impresia unui neprofesionalism stinjenitor. Invitati obscuri, reprezentanti ai cetatenilor sau ai clasei politice, care se pricep la toate, jurnalisti asemenea lui Caracudi, personajul lui Caragiale, in posesia unor cronici de-a gata, aflate intr-un sertar miraculos al limbii de lemn, adecvate diverselor evenimente si care incurca, la repezeala, Craciunul cu Pastele, oameni din …

Citeşte articolul

Latinii au avut dreptate: non multa, sed multum

Ei, bine, dragi elevi, ajunge cit am vorbit despre Holocaust. Sa trecem la holograme. Howard Gardner, Mintea disciplinata Nu multe, ci mult, spunea Pliniu cel Tinar. L-ar putea cita si contemporanii nostri, cei care reformeaza de citiva ani invatamintul gimnazial si liceal, schimbind sau cosmetizind structura, planurile de invatamint, programele (curricula, cu un termen la moda si in ton cu titlul articolului …

Citeşte articolul

Autonomie, autosuficienta, autoritarism and so on…

Intr-o societate normala, universitatile reprezinta o avangarda intelectuala si stiintifica: mai „inteligente“ (in sensul capacitatii de a ridica problemele de facto la nivelul dezbaterii, poate chiar al solutiilor teoretice), mai deschise inovatiei stiintifice (si deci riscului de a experimenta) si, nu in ultimul rind, pluralismului de pozitie morala, politica, mai nou chiar de initiativa productiv-economica. Ele sint, daca mi se permite o metafora …

Citeşte articolul

„Sa evitam supraeducarea“

Despre licenta, masterat si doctorat

Situatia invatamintului superior si a cercetarii romanesti a suscitat vii discutii, puncte de vedere contradictorii, proiecte de legi care mai degraba au bulversat sistemul decit sa-l readuca pe fagasul normal. Acest climat de incertitudine si provizorat a facut posibile tot felul de ilegalitati si imoralitati sub masca atit de clamatei autonomii universitare. in loc ca acest principiu sa duca la revigorarea vietii academice romanesti, a …

Citeşte articolul

Niculaita Minciuna si Harry Potter

Sa ne imaginam, stimati cititori, ca J.K. Rowling, autoarea cunoscutului Harry Potter, ar fi interesata de fanii ei din Romania, in special de aceia care au in jur de paisprezece ani, si ar vrea sa stie cu ce fel de imaginar literar iau contact prin scoala si daca acesta este asemanator sau nu cu acela produs abundent de industria moderna sau postmoderna a comunicarii scrise …

Citeşte articolul

Lisabona, Bologna si Fabrica autohtona de mediocritate Rezumat al Raportului Societatii Academice Romane asupra Educatie

In premiera, In Observator cultural

Raportul este produsul proiectului „Educatie pentru Europa – o educatie competitiva pentru o societate competitiva“, finantat cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii. Recomandarile propuse sint rezultatul consultarilor pe care Societatea Academica le-a realizat in cadrul acestui proiect. Multumim, in acest sens, celor implicati in procesul de consultare: Adrian Stanciu – Ascendis, director; Ana Maria Sandi – ECSHD, Lead Education Specialist; Andrei Plesu, prof. univ.dr …

Citeşte articolul

Si mie imi pasa de soarta educatiei in Romania

Am parcurs Raportul „Romania educatiei, Romania cercetarii“, elaborat de Comisia prezidentiala pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniile educatiei si cercetarii, dar si noul pachet legislativ din domeniul educatiei, cu preocuparea fireasca a pedagogului si cercetatorului, caruia nu-i poate fi indiferenta soarta unui sistem in care s-a format si pe care incearca sa-l serveasca, dindu-si masura valorii sale umane si a capacitatilor sale intelectuale. Ma …

Citeşte articolul

Criza scolii

Am corectat recent lucrari de literatura romana pentru concursul de titularizare pe post a profesorilor din citeva judete ale Transilvaniei (plus Banatul), concluziile fiind mai degraba amare decit optimiste: conformism ideatic si banalitate stilistica, lipsa de personalitate si stereotipii insuficient asimilate cu toptanul, plus o multime de greseli de ortografie sau de acord (!!!) in textele de examen (!!!) ale unor oameni pregatiti sa predea …

Citeşte articolul

Proba de bacalaureat: cui si de ce ii trebuie literatura romana?

Ca in fiecare an, bacalaureatul a declansat publicarea unei intregi serii de articole, unele care transmiteau „pulsul faptelor“ de la examene, altele – evaluari ale subiectelor, competentelor elevilor si corectorilor, partilor bune sau, de obicei, mai putin bune ale sistemului de invatamint romanesc. Proba la literatura, un fel de rau necesar Se pare ca nici o schimbare la nivel ministerial sau „la directie“, …

Citeşte articolul

Universitarii si statutul lor sau despre un minister agramat

Argument Dupa Legea invatamintului superior, nici pina in momentul de fata nesupusa revizuirii, darmite unei autentice dezbateri publice, fosta conducere a Ministerului Educatiei si Cercetarii a lansat pe Internet un „proiect“ care, pentru toti cei ce lucreaza in domeniu, nu poate reprezenta altceva decit legiferarea, in articole, alineate si paragrafe, a conditiei lor profesionale fundamentale: Legea privind statutul personalului didactic. Las la o parte faptul …

Citeşte articolul

Bacalaureatul la romana: un subiect greu si ciudat

Ca-n fiecare an aproape, bacalaureatul la romana stirneste nemultumiri. Al treilea subiect de la proba scrisa, un eseu argumentativ despre modernismul poetilor traditionalisti (pornind de la un citat din Metamorfozele poeziei, cartea lui Nicolae Manolescu) a pus pe jar comunitatea convorbitorilor pe net, intrucit nu este de nivel mediu, adica nu permite reproducerea/copierea unor comentarii de-a gata (cam asta inseamna, la noi, nivel mediu) si …

Citeşte articolul