OPINII

Orbirea voluntară

Jurnalele, tot mai numeroase în zilele noastre, dezleagă limbile care au tăcut atîta amar de vreme, fiind un prilej de defulare, de justificare, de mistificare şi chiar de autoînşelare. Jurnalul lui Ion Ianoşi, Internaţionala mea. Cronica unei vieţi (Editura Polirom, 2012), ne face un preţios serviciu în înţelegerea a ceea ce aş numi „orbirea voluntară“. Autorul ne oferă cîteva chei pe care merită să le …

Citeşte articolul

Cum susţine ICR arta contemporană

Scrisoare deschisă domnului Lilian Zamfiroiu

Stimate domnule Zamfiroiu, Cum v-aţi simţi dvs. dacă un prieten v-ar invita să petreceţi ceva timp cu el, într-o altă ţară, şi cînd să ajungeţi acolo, aţi primi un telefon de la o altă cunoştinţă care v-ar spune: „Ştii, eu îţi plătesc avionul, deci pentru astatrebuie să vii şi la mine să-mi faci gratis de mîncare într-o seară“? Dacă puteţi recupera sentimentul de frustrare …

Citeşte articolul

Nu semna un cec în alb!

Acum, cînd scriu aceste rînduri, sînt consternat de labilitatea gazetărească a unui scriitor de talent, cu un Jurnal care a făcut epocă, fiind comparat cu cel al lui Klemperer, ambele denunţînd dictatura şi efectele sale. Sînt consternat şi contrariat. Mihail Sebastian, căci despre el va fi vorba, nu a putut evita două capcane ale vremii: una de dreapta, alta de stînga, împinse spre extremele lor …

Citeşte articolul

O vară în România

E vară. E vacanţă. E cald. România nu se odihneşte. România fierbe. În termometre şi în asumarea dreptăţii. Fierbe de indignare şi de nervi. Chiar dacă parlamentarii, guvernanţii, şefii sau simpli membri ai partidelor absentează pe motiv de concediu, ţara nu se opreşte. Nici intelectualii nu prea se arată. Doar televizoarele merg. Ne spun că pîinea se ieftineşte prin mărinimoasa scădere a teveaului. Şi ne …

Citeşte articolul

Domnia Sa, Torţionarul

La orele serii, sîmbătă, 10 august, în emisiunea Simonei Gheorghe, de la România TV, realizatoarea ne-a prezentat un individ dintr-o pagină tristă a istoriei noastre recente. Nimeni altul decît torţionarul Iosif Ion Ficioru, fost comandant de penitenciar la Poarta Albă, Suceava, Borzeşti şi Periprava. După eliberarea deţinuţilor politici din închisori, în 1964, Ficioru a fost, în vremea lui Ceauşescu, comandant al penitenciarului Văcăreşti. În 1982, …

Citeşte articolul

Zidirile lui Marin Gherasim

Marin Gherasim este un artist care mînuieşte formele şi culoarea precum vede ideile eroul lui Camil Petrescu. Cîtă luciditate, atîta bucurie, putem parafraza gîndul unui alt mare ziditor de idei din spaţiul cultural românesc. O mare retrospectivă, ce a acoperit cîteva decenii de osîrdie şi izbînzi artistice, a fost programată recent la Sala Dalles: Zidirea, sub genericul căreia Marin Gherasim, unul dintre marii noştri artişti …

Citeşte articolul

Între poezie şi computer

Ca să se realizeze, eroii lui Cehov evadau din provincia lor spre Moscova. Ca să se realizeze, eroii timpului modern trebuie să evadeze din provincia noastră – satul global – ajungînd la ei înşisi. „Singura călătorie din care nu te întorci niciodată cu mîinile goale este călătoria în tine însuţi“, scria Amos Oz. „Tu însuţi“ este mult mai aproape geografic decît Moscova, dar …

Citeşte articolul

Paradoxul criticilor ateiste ale credinţei

Dumnezeu m-a frămîntat toată viaţa. Mărturisire a ateului Kirillov, în Demonii lui Dostoievski Aşa cum observă cardinalul De Lubac în lucrarea sa Drama umanismului ateu, acceptarea lucidităţii îndrăzneţe a unor critici ateiste la adresa creştinismului nostru, cu mediocritatea, ipocrizia şi slăbiciunile lui, ne poate oferi temeiuri pentru o examinare matură a conştiinţei, cu condiţia ca inteligenţa noastră să ştie să discearnă …

Citeşte articolul

Anna versus Anna, kareniniada continuă

Romanul Anna Karenina de Lev Tolstoi a reuşit să devină una dintre cele mai ecranizate poveşti de dragoste din lume. Ba chiar a stîrnit, începînd cu 1911, vorba criticilor ruşi de film, un fel de „kareniniadă“, romanul fiind ecranizat în repetate rînduri atît în spaţiul european, cît şi în afara acestuia. Primul film a fost făcut în 1911, în Rusia, …

Citeşte articolul

PRIMIM LA REDACŢIE. Scrisoare de scuze

În calitate de realizator al lucrării Rudarii – o enigmă balcanică – prima antologie de texte critice din mai multe ţări asupra acestei mari întrebări care-i framîntă pe specialişti –, ţin să-mi exprim scuzele faţă de doamnele dr. Biljana Sikimic şi dr. Annemarie Sorescu- Marinkovic, prestigioase cercetătoare ştiinţifice în domeniu, pentru că am reprodus, în volumul menţionat, texte şi fragmente de texte …

Citeşte articolul

Cuvinte, destinatari ipotetici şi reali şi globalitatea Internetului

De ce activitatea profesorului Vladimir Iliescu a trebuit suspendată chiar dacă nu a contestat Holocaustul

În data de 11 martie 2013 a apărut în mod surprinzător pe site-ul institutului nostru un text care comenta afirmaţiile profesorului Vladimir Iliescu despre Holocaustul din România. Domnul Iliescu a fost asociat al institutului nostru din anii 1980, unde şi-a desfăşurat în mod constant activitatea de predare. De aceea spaima a fost foarte mare, atunci cînd şi presa de limbă germană a …

Citeşte articolul

Războiul elitelor. „Adevăraţii“ versus „falşii“, pornind de la Nicolae Breban

Cine credea că doar două tabere intelectuale se înfruntă în România anilor 2010, „boierii“ şi „oierii“, se înşală. După cum greșesc şi cei care nu pot să detașeze această confruntare, subterană în cea mai mare parte, de fantasma unei confruntări politice a partidelor (dar fantasma asta e ca o rădăcină împlîntată în centrul pămîntului, nimeni nu o poate extrage de acolo). Pentru că …

Citeşte articolul

PRIMIM LA REDACŢIE. „Despre ce vorbim?“

Stimată redacţie, Ca să nu se vadă cît de necăjit sînt, încep cu o glumă, plus două-trei clişee ale gazetăriei noastre de astăzi. Şi regret de pe acuma faptul că, după ce veţi parcurge toată această scrisoare deschisă, veţi constata că am fost constrîns să recurg la o glumă cam de spînzurătoare. Nemţii spun Galgenhumor, humor negru. S-ar putea spune …

Citeşte articolul

Expoziţii de excepţie

Palatul Mogoşoaia găzduieşte, pînă pe 18 mai, două expoziţii de excepţie: Florin Ciubotaru şi Henry Mavrodin, expoziţii care, deşi profund diferite, reuşesc, paradoxal, să se întîlnească în acelaşi mare numitor al excelenţei. Maestrul Florin Ciubotaru, un fel de stăpîn al planetei imaginaţiei, cu firescul comportament parcă al naturii înseşi, este mereu proaspăt, în măsură să descopere noi regnuri ale formei care la rîndul …

Citeşte articolul

Mame şi fii lîngă Freud şi Oedip

Ecranul propune mereu alte mame și alți fii, în relații diverse, adesea bizare, pînă la patologic uneori. Asezonarea poveștilor cu necesarul suspans ține de știința regizorilor de a face demersul filmic cît mai credibil. Orice metabolizare propusă se înscrie în legile gradațiilor firești. În filmul Din dragoste cu cele mai bune intenții, Adrian Sitaru ne prezintă un fiu exagerat în grija sa …

Citeşte articolul

Răspunsul conducerii IICCMER la articolul domnului Florin Manolescu

Redacţia revistei Observator cultural a solicitat conducerii IICCMER un punct de vedere faţă de afirmaţiile cuprinse în articolul domnului Florin Manolescu, punct de vedere pe care îl publicăm integral. Referitor la textul „Biblioteca Română din Freiburg“, al cărui autor este domnișoara Mihaela Toader, expert în cadrul IICCMER, publicat în suplimentul „IICCMER și trecutul comunist“ din revista Observator cultural, …

Citeşte articolul

Răspunsul directorului Departamentului Memoria Exilului Românesc

Stimate Domnule Florin Manolescu, Ca director al Departamentului Memoria Exilului Românesc, din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, dar și ca admirator al lucrărilor Dvs. dedicate istoriei exilului românesc, mă văd dator să vă ofer cîteva explicații, în urma scrisorii pe care ați trimis-o redacției Observator cultural, în care semnalați unele probleme legate de un text inclus în Suplimentul …

Citeşte articolul

Obligaţia unei dezbateri: legile pieţei de artă nu pot fi schimbate abuziv

Scrisoare deschisă adresată domnului Daniel Barbu, ministrul Culturii

Circulă sous le manteau un proiect al Legii pieţei de artă din România. A existat o primă versiune, apoi o a doua şi, zice-se, există şi o a treia. Toate versiunile sînt ţinute sub obroc, n-a fost şi nu este o dezbatere publică pe marginea lor. Acest proiect (confidenţial, pînă la ora scrierii acestor rînduri) ar vrea să înlocuiască, mai mult sau mai puţin, legile …

Citeşte articolul

Eficientizarea și/sau modernizarea universității românești

A doua scrisoare deschisă adresată Rectorului Universității din Craiova, Ministrului Educației Naționale și Guvernului României

La recenta întîlnire a cadrelor didactice și studenților de la Facultatea de Științe Sociale cu conducerea Universității din Craiova, la care nu ni s-a dat voie să ne spunem părerile, ni s-a cerut să respectăm deciziile Senatului universitar și să renunțăm la protest, conducerea Universității din Craiova fiind angajată într-un amplu proces de eficientizare, de îmbunătățire a calității procesului de învățămînt și de dezvoltare …

Citeşte articolul

Profanare legală de morminte

Un lucru grav s-a întîmplat în Cimitirul Bellu, şi probabil că nu este singurul caz. Profesorul academician Daniel Danielopolu a murit în 1955 şi a fost înmormîntat în cavoul soţiei sale, Gabriela Danielopolu (născută Kalinderu). Este vorba despre un cavou foarte mare, de 80 mp, situat pe aleea centrală a Cimitirului Bellu, aproape de intrare. Cavoul se află în pămînt, iar deasupra scării care coboară …

Citeşte articolul