Suburbia din sudul Floridei în care am petrecut de curînd două săptămîni are o climă și o vegetație tropicale. Pe vremuri, era acolo numai o mlaștină. Între timp, apa a fost drenată și au fost construite niște cartiere rezidențiale luxoase și liniștite. Cînd am ajuns acolo în septembrie, zona nu-și revenise încă după rafalele uraganului Irma. Copaci doborîți de furtună zăceau încă la marginea aleilor …
Contextul cultural al modernității a fost în general favorabil ecumenismului. În modernitate au apărut însă și biserici schismatice conservatoare, reactive față de secularizare, ecumenism şi liberalizarea credinţelor religioase. Dialogul interreligios e, de obicei, o anatemă pentru integrişti şi tradiţionalişti. Începînd cu anii ’50, protestanţii şi catolicii au avut numeroase schimburi ecumenice. Cu toții au recunoscut că nici Biserica Catolică nu mai e instituţia totalitară din …
Mobilizarea lui Constantin Noica de a salva tineri români de „moarte culturală“, în România anilor ‘80, pare să fi generat cel puţin două fenomene. Primul şi cel mai vizibil e cel al „păltinişenilor identitari“ (Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu şi Sorin Vieru) ce au activat, după 1990, la suprafaţă. Ei au contribuit la înfiinţarea GDS-ului, s-au implicat civic în vîltoarea tranziţiei româneşti, au dezvoltat o editură, …
Criticul literar şi poetul sighişorean Ion Neagoș, care a construit, între altele, o interpretare „platonică“ extraordinar de subtilă a iubirii la Mircea Eliade, în lucrarea Mircea Eliade. Mitul iubirii (Editura Limes, 2016, ediţia a II-a revăzută și adăugită), este şi autorul unei fascinante – şi derutante – cărţi de exegeză literară ce orbitează în jurul descoperirii a trei scriitori legaţi într-un fel sau altul de …
Multă cerneală a curs, mai ales în presa liberală din Occident, în jurul abuzurilor celor mai grave comise de preoţi – cazurile de pedofilie rămînînd, după toate standardele morale iudeo-creştine, cele mai „strigătoare la cer“. Sînt fapte care maculează puternic imaginea Bisericii Catolice, deşi, realist vorbind, nici o biserică terestră nu a fost vreodată lipsită de oameni păcătoşi. Abuzurile clericale nu sînt însă numai o chestiune …
Cîndva, prin septembrie anul trecut, intram la Bertrand, o veche librărie din Lisabona, unde cumpăram o plachetă de versuri a unui cunoscut poet şi politician socialist, Manuel Alegre. Poemele lui, deşi cosmopolite, sînt pline de conştiinţa unui „fiu al Sudului“ – de iasomie, soare şi sare. Alegre pare să se simtă bine în ţara lui sudică şi în cultura lui catolică. Evocă cu inima uşoară …
Am alcătuit mai jos o listă de tipuri umane mai mult sau mai puțin „nocive“, pe care le putem întîlni în societatea românească mai largă și în diferite instituţii. Menționez că, pentru fiecare din aceste tipuri, m-am bazat pe exemplul a cel puțin trei sau patru figuri concrete. Firește, dacă aș descrie numai cîte un caz, nu aș putea alcătui o „tipologie inductivă“ cît de …
Ni se întîmplă, probabil, tuturor să adoptăm, uneori involuntar, gînduri, expresii şi clişee de la semenii noştri. A face referinţe verbale după fiecare expresie de împrumut, chiar cînd e vorba de banalităţi, ar semăna cu o nevroză. Există totuşi o diferenţă între a prelua „cîte o expresie“ şi a articula un întreg discurs, în faţa unei largi audienţe, pe marginea textelor unui alt autor, care …
Voi descrie mai jos o întîmplare „interconfesională“ ce a trezit, în rîndul martorilor şi participanţilor, o reacţie aflată undeva la graniţa dintre uimire, milă şi teamă. Ironia este că gazda acestui eveniment, Michel Kubler, directorul Centrului Cultural „Sfinţii Petru şi Andrei“ din Bucureşti, cunoscut publicului din România şi prin cărţile sale traduse la Editura Humanitas, este una dintre cele mai joviale, inteligente şi prietenoase figuri …
Dorin Ştefănescu este o figură atipică în teoria literară românească. Înrudit spiritual şi „tematic“ cu Anca Vasiliu şi familiarizat cu fenomenologia lui Heidegger şi cu dezvoltările sale franceze, ca şi cu hermeneutica lui Gadamer şi Ricoeur, el propune, în ultimele sale lucrări, Poetica imaginii. O fenomenologie a inaparentului (Paideia, 2015) şi Poetică fenomenologică. Lectura imaginii (Institutul European, 2015), o fenomenologie a imaginii poetice ce descoperă …
Dacă teroriştii aspiră la celebritate, fie ea şi postumă, presa occidentală nu le-o refuză. De la liderul Celulei Hamburg a grupării Al-Qaeda, pînă la delincventul solitar care a profitat de neglijenţele poliţiei din Nisa ca să comită atrocităţile de pe 14 iulie, sînt în vizorul presei mondiale toţi teroriştii din ultimii 15 ani, care comit cu succes atacuri în Statele Unite şi în Europa. Se …
Dacă am cunoscut un om despre care se poate spune că avea vocaţie de prieten, acela era Iordan Chimet. Iordan străbătea Bucureştiul în iernile cele mai geroase din anii ’80 pentru a-şi revedea prietenii, de obicei aducînd vorbe de încurajare ce aveau aproape un ecou miraculos în acele vremuri absurde. Avea o voioşie reconfortantă şi un fel „sălbatic“ de a-şi tachina prietenii – cu cît …
Ultimul capitol al vastei şi documentatei lucrări Sexualitate şi societate. Istorie, religie şi literatură a lui Andrei Oişteanu, apărută de curînd la Editura Polirom, descrie unul din cele mai „scandaloase“ capitole din istoria avangardei româneşti: fronda pornografică a tinerilor Geo Bogza, H. Bonciu, Gherasim Luca, Aurel Baranga, Jules Perahim şi Paul Păun (şi a lui Tristan Tzara, în perioada sa pre-dadaistă). „Scandalul“ în discuţie a …
Una dintre temele care străbat constant reflecţiile omiletice şi interviurile Papei Francisc este cea a corupţiei sau a viciului înrădăcinat profund într-un suflet omenesc. Mai precis, e vorba despre corupţia celui care duce „o viaţă dublă“, care minte cu dezinvoltură şi talent manipulativ, convingînd pe toată lumea. Este corupţia mafiotului care comandă sau execută „crime de onoare“, dar merge duminica la biserică, închinîndu-se ca un …
Premiul pentru eseu din 2015 al filialei din Tîrgu-Mureş a Uniunii Scriitorilor a fost acordat anul acesta unui scriitor pe cît de interesant şi erudit, pe atît de „anonim“: Marius Iosif. Lucrarea premiată, O ecologie a sacrului, apărută la Editura Tractus Arte, propune o analiză profundă a metamorfozelor sacrului de la natural la „sintetic“ şi „prelucrat cultural“, de la revelaţie la construcţie imaginară şi mitologică, …
Papa Francisc a proclamat anul 2016 ca pe un Jubileu al Milostivirii, care marchează un „timp special“, considerat de creştini sfînt, în care toţi cei care îşi regretă sincer păcatele prin spovedanie primesc mîngîierea milostivirii divine. Milostivirea, explică Papa Francisc, merge mai departe decît iertarea, întrucît e un gest de consolare care îl învăluie pe cel care a greşit, precum tatăl din parabola fiului risipitor. …
Cu o zi înaintea abominabilelor atentate teroriste de la Paris, aceeaşi grupare ISIS a orchestrat un atac de tip kamikaze într-o piaţă din zona de Sud a Beirutului, locuită de şiiţi. Atacul sinucigaş a lăsat în urmă 43 de morţi şi 239 de răniţi. Lumea întreagă e încă sub şocul atentatelor în lanţ care au tulburat, încă o dată, vestita „joie de vivre“ a Parisului, …
Gestul Arhiepiscopului Ioan Robu de a vizita locul tragediei de la clubul Colectiv, în condiţiile în care ceilalţi prelaţi creştini din Bucureşti au strălucit prin absenţă, şi de a vorbi, nu doar într-un limbaj teologic, ci şi într-unul civic şi moral, despre corupţia cu efecte criminale din România ar putea avea potenţialul de a trezi simţul nostru adormit al responsabilităţii morale. Ne-am imaginat oare că …
Nu e nici o noutate faptul că unghiul din care priveşti un obiect poate să modifice complet perspectiva asupra lui. Dacă privim, de pildă, Biserica Catolică dinspre ortodoxia majoritară în România, care se revendică cu mîndrie, fără nici un efort de disimulare, de la primul mileniu creştin, cea dintîi poate trece drept o instituţie eclezială modernă, ale cărei învăţături sînt „aduse la zi“. Cu totul …
În erudita sa lucrare despre Eliade şi Culianu, Religie, politică şi mit (Polirom, ediţia a II-a revăzută, 2014), Andrei Oişteanu observă dezacordul obiectiv dintre „filozofia creştină a «iubirii aproapelui» şi a «întoarcerii celuilalt obraz»“ şi cultul violenţei, cu militarismul şi virilismul propovăduite de noii profeţi ai neopăgînismului“ gardist. Autorul citează, în acest context, din publicistica legionară a lui Mircea Eliade din 1938, în care autorul …
