Rubrici

de-clic(k)/atelier deschis. Arhitectura, instinct utopic și narativ

Mihail Bahtin a teoretizat pentru literatură un concept de o imensă valoare euristică: așa-numitul cronotop, adică un spațiu-timp determinat, o „lume“, în toată complexitatea singularității ei istorice. Cronotopul nu există, însă, de la sine, nu e dat în mod natural. Cronotopul este un spațiu-timp imaginat-povestit, adică o lume așa cum apare ea constituită imaginar exclusiv prin scris, și în primul rînd prin narațiune. A identifica …

Citeşte articolul

Ochiul inocent. Dolgopolov, „rege“ la Buenos Aires

Mi-am spus: gîndeşte pozitiv, ocupă-te de ceea ce-ţi place şi încearcă să nu ai atitudine faţă de ceea ce nu poţi schimba. De aceea, în poziţie lotus şi respirînd diafragmatic, complet zen ca atitudine, brusc, după ce mi-am trecut privirea prin presa sportivă internaţională, mi-am amintit de Dolgopolov. Duminică, 19 februarie, la Buenos Aires, tenismenul ucrainean Alexandr Dolgopolov a cîştigat turneul Argentina Open, dominîndu-l în finală …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Despre contraste, cu Florin Purluca

Ultimii cinci ani ai fantasticii românești au cunoscut un reviriment al actului creator, cu debuturi semnificative numeroase. Relativa normalitate dată de constanta apariție a publicațiilor de gen, în primul rînd electronice, a asigurat „ciclurile de creștere“ noilor veniți, prin cerințele redactorilor, preferințele publicului și feed-back-ul combinat. Un ciclu de creștere „normal“ înseamnă debutul cu proză scurtă la o revistă gîndită pentru noutate (să zicem „Gazeta …

Citeşte articolul

T-shirt. Autopsia

Scurt manual al confuziilor politice

Unde se află centrul de gravitație al societății în timpuri frămîntate precum cele care au pregătit dispariția Republicii? Cum se construiesc reperele morale? Și de către cine? Etosul societății romane este dat de traiectoria militară a carierei. Ascensiunea politică nu e garantată de cariera militară, dar nu poate avea loc (sau este limitată) în absența acesteia. Întreaga societate se supune dinamicii conscripțiilor, armata îndeplinește funcții …

Citeşte articolul

Secvențe din lumea românească

Mihai Botez (1940-1995) semnează un incitant studiu/ eseu cu un titlu care acoperă nu doar subiectul, dar și obiectul de cercetare ales, Intelectualii din Europa de Est. Un punct de vedere românesc (Editura Vremea, 2016). O carte terminată în 1988, scrisă în Statele Unite, apărută pentru prima dată abia în 1993 și reeditată recent. O notă asupra ediției, semnată de Viorica Oancea, necesară și bine‑venită, …

Citeşte articolul

Avalon. A fi istoric. După un sfert de secol

Între apariția celui de-al doilea volum și a celui de-al treilea din colecția de documente Istoria comunismului din România (vol. III: Documente Nicolae Ceaușescu (1972-1975): Editura Polirom, Iaşi, 2016, 805 p.), primul menționat pe copertă dintre cei trei coordonatori – Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu și Armand Goșu – s-a săvîrșit, din nefericire, din viață. Faptul că turcologul Mihnea Berindei s-a dedicat, în ultimele decenii de …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Discursul fascistoid în fantastica noastră recentă (II)

Amîndoi autorii ucroniilor Das Mioritza Reich și Chestionar pentru… – Victor Cilincă și Liviu Radu – sunt niște esteți foarte stăpîni pe ideologia politică folosită în punctele de inflexiune temporală. Nu există confuzie între germanism și militarism, la primul, așa cum nu există confuzie între raportul de cauzalitate dintre comunism și fascism/nazism, la cel de-al doilea: de unde rezultă refuzul demonizării tropilor culturali germani și …

Citeşte articolul

Bucuria de a călători

Nu are rost să explicăm de ce călătoria este o bucurie. Ca și cititul. Așa cum nu are nici un rost să explicăm de ce uneori călătoria, drumul, plecarea și sosirea dintr-un loc în altul devin chestiuni de viață și de moarte. Multe variante, ale vieții și morții, drumuri și cărări. De la anticul leoforos și clasicul weg, la care tot îndemna tineretul studios eruditul …

Citeşte articolul

de-clic(k) / atelier deschis. În balans

Mi-ar plăcea / Mă tem: cam aceasta ar fi structura balansului potrivit căruia eu, unul, cel puțin, am trăit și trăiesc săptămîna de proteste deja instaurate, deja instituite. Mi‑ar plăcea ca ele să fie o realitate în sine, autonomă, care să le scape atît celor împotriva cărora, din eșichierul politic, e îndreptată, cît și – mai ales – celor care ar avea de cîștigat de …

Citeşte articolul

I Love Miron Costin

Citeşte articolul

Varuri – Angela Marinescu

Exclusiv online
09-02-2017
Nr. 859
Tudor CREȚU
Rubrici
0 Comentarii

Granițele criticii literare, eseisticii și discursului despre literatură, muzică și film sînt estompate în video-eseurile lui Tudor Crețu despre scriitori români, cineaști și muzicieni. Ceea ce autorul propune este o nouă specie în care mediul video devine spațiu de reflecție transgresiv asupra autorilor abordați. În episodul de azi ne întâlnim cu Angela Marinescu. https://youtu.be/MoS2Gtxdewo

Citeşte articolul

T-shirt. Dictatorul și Republica

În timpul Republicii, Roma antică era obsedată de separarea puterilor. Senatul, tribunii, prefecții, colegiile pontificale, consulii – totul era supus unor reguli elaborate cu minuție ritualistică, menite să consolideze și să apere cultul suprem – Res publica. Normele erau stabilite, pe de o parte, pentru a ține în frîu ambițiile personale ale politicienilor și, pe de altă parte, pentru a oferi un model moral coercitiv …

Citeşte articolul

Portițe – Jim Morrison

Exclusiv online
07-02-2017
Nr. 858
Tudor CREȚU
Rubrici
0 Comentarii

Granițele criticii literare, eseisticii și discursului despre literatură, muzică și film sînt estompate în video-eseurile lui Tudor Crețu despre scriitori români, cineaști și muzicieni. Ceea ce autorul propune este o nouă specie în care mediul video devine spațiu de reflecție transgresiv asupra autorilor abordați. Cel de-al doilea episod al rubricii este inspirat de Jim Morrison.

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Discursul fascistoid în fantastica noastră recentă (I)

Trăim timpuri interesante. Cîndva, istoricii viitorului vor pune degetul pe o zi și un eveniment oarecare (să zicem, depunerea jurămîntului de către un președinte proaspăt ales) și vor spune că de atunci încolo se poate vorbi despre căderea în desuetudine a valorilor democratice (și/sau ale liberalismului), iar populismul de dreapta (numit cîteodată „fascism“) a redevenit „mainstream“, în traducere eliberată de orice inhibiție, „calea principală“, „calea …

Citeşte articolul

T-shirt. Artistul național (II)

Scurt manualal confuziilor politice

Eduardo Chillida nu este un artist de mare anvergură internațională. Dar este un intelectual cultivat, un explorator al materialelor consacrate de istoria artei, un explorator al formelor și tehnologiilor – și, foarte important, un reprezentant tipic al sensibilității estetice pe care îmi permit să o numesc iberică, pentru a nu intra într-o discuție nelalocul ei despre diferențele regionale din Spania. Un sintetism formal și, în …

Citeşte articolul

Doi americani și doi ruși

Este vorba despre cărți semnate de Charles Bukowski, Richard Yates, Mihail Șișkin și Evghenia Ghinzburg. Să adaug că toate cele patru volume m-au entuziasmat, fiecare în felul lui. Mai ales că sînt cărți cu formule narative diferite, avînd în comun, în mod cert, marea artă a povestirii. Fără așa ceva, cred, nu se poate scrie proză de înalt nivel literar. Scriitorului american Charles Bukowski (1920-1994) îi …

Citeşte articolul

de-clic(k)/ atelier deschis. Despre panopticon ca înlocuire a arhitecturii: (a)topia

În toată idila auto-povestitoare ca auto-construcție pe care omul nu contenește s-o depene despre el însuși (pentru că nici nu ar putea să n-o facă), există totuși, astăzi, o utopie ne-arhitecturală, care a devenit realitate omniprezentă, adevărată șarpantă a modernității și posmodernității care, tocmai pentru că a „evadat în realitate“, nu poate fi povestită, nu are poveste, nu permite narațiune. În plus, realizată omniprezent fiind, …

Citeşte articolul

Intersecţii. Trăim cu adevărat într-o cultură semiotică?

Citeam editorialul Observatorului cultural de săptămîna trecută („Spiritul civic şi dubla măsură“), în timp ce stăteam în faţa calculatorului, gata să încep a-mi scrie „Intersecţia“ cea de toate cele două săptămîni. Eram deprimat de lectura editorialelor politice, atît de cele de aici, cît şi de cele de peste ocean(e) şi mă întrebam: De ce oare? Pe de o parte, realităţile politice sînt foarte diferite de …

Citeşte articolul

Avalon. Comunism și naționalism autobiografic

Momentul adevărului l-a reprezentat pentru Mihai Beniuc – autorul unor demne de interes memorii publicate de Ilie Rad, cu titlul Însemnările unui om de rînd. Pagini de jurnal și memorii (1965-1969; 1971; 1974), la Cluj‑Napoca, Editura Mega, 2016, 448 p.) – dizgrația în care a căzut odată cu schimbarea cursului politicii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Scriind pagini amare despre acest eveniment și recapitulînd trecutul lui comunist, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. 35 de ani pentru Exploratorii Lumii de Mîine

În 28 ianuarie 2017, pentru cea mai longevivă emisiune dedicată science fiction-ului din Europa, se împlinesc 35 de ani de la prima ediție, iar publicul român primește pe undele radio vești despre science fictionul mondial, este informat despre experimentele și sincronizările autorilor autohtoni de gen și ascultă dramatizări ale unor proze literare clasice ori ale debutanților merituoși, în lectura unor actori legendari ai scenei și …

Citeşte articolul