Rubrici

T-shirt. Alunecări peripatetice

Tehnici ale spiritualului în secolul 21

Nu e greu de înţeles de ce spectacolul invadează progresiv spaţiul expoziţional; nu întîmplarea (happeningul), nu performanţa (performance), ci spectacolul cu aspiraţie de mesaj. Dacă întîmplările anilor ’60+ erau instigate de artişti şi lăsate să se desfăşoare conform unei impredictibilităţi controlate, publicul fiind deopotrivă materie şi operă, dacă performanţele anilor ’70+ erau minuţios pregătite, publicul avînd rolul de participant asistat, ne aflăm acum în punctul …

Citeşte articolul

Urbanioare. Calcule

Suta de mii de spectatori e un soi de Auroră Boreală în cinematografia românească – după 2000, foarte puţină lume a apucat să se bucure de un astfel de fenomen, iar unii sînt bănuiţi doar că s-ar lăuda şi-atît. Au trecut de bariera aceasta, între altele, filme precum Poziţia copilului, Garcea şi oltenii, Selfie şi Selfie69 şi, de curînd, Două lozuri. Aferim!, hitul local al …

Citeşte articolul

Cuget, deci subzist!

Citeşte articolul

de-click. Dacian Cioloș are dreptate. Să-l ajutăm s-o „coboare în fapte“

Premierul (actual și virtual, căci propriu‑zis „candidat“, cum continuă să-l califice presa, nu-i putem, totuși, spune) Dacian Cioloș a avut în cadrul mitingului PNL de duminică, 6 noiembrie, o intervenție interesantă, cu cel puțin o inflexiune care merită remarcată și chiar analizată, cu atît mai mult cu cît constituie – spre onoarea lui și în acord cu propriile‑i spuse – o critică implicită, obiectivă, de …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Noumenoir, manifestul unei generații fără iluzii

Flavius Ardelean sau A.R. Deleanu se află cu romanul Noumenoir la a șasea carte și, deși planurile care transpar din deschiderea unor cicluri ca Miasma cer desfășurări pe decenii de acum încolo, el poate foarte bine să se retragă acum – cum cei care îl invidiază o cer – fiindcă se arată capabil nu doar să înțeleagă ce înseamnă literatura (română), să își asume locul …

Citeşte articolul

de-click. M-Ethics (Manifest textofagic)

„Doar antropofagia ne unește. Social. Economic. Filozofic. Unică lege a lumii. Expresie mascată a tuturor individualismelor, a tuturor colectivismelor. A tuturor religiilor. A tuturor tratatelor de pace. Tupi, or not tupi, that is the question. [...] Necesitatea vaccinului antropofagic. Pentru a contrabalansa religiile meridianului. Și inchizițiile străine. [...] Antropofagie. Transformarea permanentă a Tabuului în totem. [...] Rute. Rute. Rute. Rute. Rute. Rute. Planuri de drum. …

Citeşte articolul

Intersecţie japoneză (I)

M-am întors aseară dintr-un sejur de două săptămîni în Japonia. Mi-e greu şi acum să cred că cel care m-a readus după mai bine de zece ani în Ţara Soarelui-Răsare a fost… Benjamin Fondane. Am fost invitat de un tînăr profesor de la universitatea din Kanazawa, ca să ţin o prelegere despre poetul filozof, născut la Iaşi. Cum a ajuns acesta tocmai la Fundoianu-Fondane este …

Citeşte articolul

Cărţi rătăcite, cărţi regăsite

Cristina MANOLE

Excepţionalul scriitor Radu Petrescu spunea despre biblioteca lui, despre biblioteci în general, că ar fi „depozitul de praf al casei“. Este întru totul adevărat. Mai ales pentru cei care nu au spaţii generoase de depozitare. Şi cine are, în fond? Excepţiile confirmă regula. Un scriitor azi uitat, Ştefan Popescu, care stătea undeva în apropiere de strada Călăraşi, pe lîngă Biserica „Sf. Ştefan“ (m-a dus tata …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Căutarea zadarnică a originalității – două exemple

Debuturile cu roman au preponderență în fantastica noastră, cel puțin pentru generațiile de creație de după 2000. Iar dacă s-ar urmări proporția între debuturile masculine și cele feminine, acestea din urmă preferă romanul. De asemenea, dintre sub-genuri, în fantastic, fantasy (fie și cu atributele „dark“ și „urban“) și horror, romanul conduce detașat ca specie aleasă pentru debut. Ceea ce, parcurgînd invers traseul decupajului cu …

Citeşte articolul

Urbanioare. Sălbăticiuni

La nici două săptămîni distanță, liniștea a două orașe românești s-a făcut țăndări. Într-unul dintre cazuri, au intervenit public președintele, premierul și ministrul de Interne și s-au luat iute măsuri de preîntîmpinare a unor viitoare nenorociri de același fel. Imaginile care surprinseseră scandalul s-au răspîndit cu repeziciune („s-au viralizat“, cum se zice în noua limbă de lemn), iar în numeroase articole indignate ni s-a explicat …

Citeşte articolul

Tshirt. Dubla răsucire. Tehnici ale spiritualului în sec. 21

Prima mea întîlnire cu universul lui Angelin Preljocaj a avut loc în primăvara lui 1990, la Saarbrücken, în cadrul Festivalului Perspectives. Am ajuns acolo cu totul întîmplător, în urma diligenţelor unui fost coleg de şcoală, inubliabilul Christian Caimacan, care a fugit din România în anii ’80, ascuns în closetul unui tren internaţional, pentru a deveni unul dintre programatorii acestui longeviv festival. Christian a aterizat în …

Citeşte articolul

de-click. Zgomotul este Mesajul, sau arhitectura democrației

Lui Dorin Ștefan Așa cum spuneam într-un articol de acum cîteva săptămîni („Seminarii cu scriitori români la Tîrgul de Carte de la Göteborg“), „anul acesta, tema principală a Tîrgului de la Göteborg a fost libertatea de expresie, iar «tema secundară», orașul“, neputînd însă să nu remarc, și să atrag deci atenția, că „o a treia temă care, pentru mine, pare a se fi profilat «din umbră», …

Citeşte articolul

Iubirea în fel și chip

„Erich Fromm a fost un umanist, într-o epocă a ideologiilor“, scrie Peter Kramer în introducerea la ediția aniversară din 2006 a Artei de a iubi. Nu știu cîtă influență mai au astăzi asupra tineretului scrierile lui Erich Fromm şi, în general, cele ale fruntașilor Şcolii de la Frankfurt (Marcuse, Adorno și Walter Benjamin și nu doar ei), dar e limpede că acestea sînt texte de …

Citeşte articolul

I Love Nobel

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Trei autori „noi“ și mai multe cărți

În vara acestui an s-a întîmplat ca o nouă colecție de carte science fiction să vadă lumina tiparului, cu nu mai puțin de cinci titluri de la trei autori români, o colecție care se vrea fanionul genului nu doar pentru editura în cauză – PAVCON – , ci pentru întreaga fantastică românească actuală. Este vorba de ofensiva pe front larg, deschisă de Constantin „Cătălin“ Pavel, …

Citeşte articolul

T-shirt. Arhiva ca frontieră. Colecţia ca arhivă

Muzeul Naţional de Artă Contemporană – MNAC Bucureşti – a fost înfiinţat în anul 2001, prin fuziunea dintre Oficiul Naţional pentru Documentare şi Expoziţii de Artă (ONDEA) şi Departamentul de Artă Contemporană din cadrul Muzeului Naţional de Artă al României – MNAR. Departamentul MNAR avea o istorie scurtă, fiind înfiinţat în 1994 pentru a acoperi ceea ce se percepea la data respectivă drept o lacună …

Citeşte articolul

Ochiul inocent. Cealaltă specie

Ei trec pe lîngă noi. Privesc pe deasupra noastră sau de-a dreptul prin noi, de parcă am fi de sticlă. Chiar şi atunci cînd joacă acel teatru de prost-gust, mimînd interesul faţă de problemele reale cu care ne confruntăm şi pe care îndrăznim să le comunicăm, chiar şi-atunci, spun, privirea lor sare dincolo de mizera noastră făptură de humă, vizualizînd mental contul cu bani fără …

Citeşte articolul

Nocturnalii. O maşină de visat în pragul grădinii

André Hardellet (1911-1974) a fost un poet, prozator şi eseist francez, autor, între altele, al unor volume precum Sommeils (Somnuri, poeme 1960), respectiv Oneïros ou La Belle Lurette (Oneiros sau de-atîta amar de vreme, schiţe poetice publicate postum, în 2001, la Gallimard, în prestigioasa colecţie „L’Imaginaire“). Din biografia sa, episodul cel mai negru ţine de faptul că, precum Baudelaire sau Flaubert la timpul lor, scriitorul …

Citeşte articolul

Meniu pentru Premiul Nobel

Lecturi în vremuri de austeritate

Dacă Bob Dylan a cîștigat Premiul Nobel pentru literatură, cu versurile parțial ale lui și muzica originală doar uneori, prelucrată deseori și de pe la alții, atunci oricine scrie cîte ceva, oricum și oriunde, cu sau fără un suport muzical original, are o cît de mică șansă să acceadă la grațiile comitetului suedez. Asta indiferent că ne plac sau nu vocea și interpretările marelui – …

Citeşte articolul

Intersecţii. Note de lectură, continuare

Nu cred că are noimă să introducem categorii filozofice precum „epistemologie“ sau „ontologie“ pentru a justifica un fel de trăirism douămiist la tinerii poeţi studiaţi în volumul menţionat în nota precedentă. În orice caz, mai limpede şi mai acceptabilă îmi pare a fi constatarea că stereotipurile care încearcă să parceleze o suprafaţă poetică foarte diversă – pentru a ne lăsa doar cu crîmpeie de interpretare …

Citeşte articolul